Tot din lipsă de timp, de acest Paşte, deputatul hunedorean va vopsi ouăle doar în culoarea roşie, renunţând la modelele cu care le împodobea, în urmă cu câţiva ani. În ceea ce priveşte prăjiturile, parlamentarul democrat susţine că adoră să facă Tiramisu, însă, este posibil ca, de Paşti, această prăjitură să fie înlocuită cu altele, cumpărate din comerţ, tot din cauza timpului insuficient pe care deputatul îl are la dispoziţie pentru a pregăti masa specifică acestei sărbători. „De cozonaci se ocupă mama şi soacra mea, eu nu fac pentru că îmi ia prea mult timp”, a mai spus Monica Iacob Ridzi.

Şuncă sfinţită Şi drob din pui

Produsele de Paşti, cumpărate din comerţ nu sunt pe placul Georgetei Barabaş, consilier în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara, care preferă ingredientele de la ţărani sau din ograda părinţilor ei de la Vaţa de Jos, pentru a prepara, cu mâna ei, cele mai bune bucate pentru masa de Înviere. Pentru că în familia Barabaş există şi „urme” ungureşti, fosta „şefă de la mediu” încearcă să îmbine cele două tradiţii şi în prepararea mâncărurilor. „Astfel, la unguri, în noaptea de Înviere se mănâncă şuncă de porc sfinţită şi verdeţuri, iar la români, drob de miel, deci, la noi, pe masă, se vor afla ambele preparate, cu excepţia faptului că eu voi prepara drobul din carne de pui, pentru că fiica mea nu mănâncă miel”, spune Georgeta Barabaş. Din meniul de Paşte nu vor lipsi nici ciorba de miel cu tarhon, friptura de pui, salata de boeuf şi ouăle umplute. Roşu, verde şi galben sunt culorile pe care le vor avea, ca în fiecare an, ouăle de Paşte la familia Barabaş.

Acestea vor fi vopsite în Vinerea Mare, de către Georgeta Barabaş şi fiica acesteia, iar, ulterior, ouăle vor fi aşezate într-un aranjament format dintr-un coşuleţ umplut cu fire de iarbă. „De asemenea, casa va fi decorată în concordanţă cu sărbătoarea. Pe masă vom avea feţe de masă şi şerveţele cu iepuraşi, ouă roşii şi alte simboluri ale Paştelui”, afirmă consilierul de la APM Hunedoara. În ceea ce priveşte prăjiturile, Georgeta Barabaş susţine că are o reţetă proprie pe care o prepară aproape în fiecare an. Aceasta conţine blat de tort, cremă de brânză dulce, unt, lămâie şi fructe, totul fiind „îmbrăcat” în ciocolată sau frişcă. „Atunci când afară e vremea mohorâtă, „îmbrac” prăjitura în ciocolată, iar când e însorit, în frişcă”. De Paşte, bucatele de pe masa familiei Barabaş sunt stropite cu vin vărsat sau tărie.

„Însă, masa de Paşti va conţine şi prăjituri, măcar aşa pentru musafiri, însă ele vor fi cumpărate”, spune deputatul conservator.

Sărbătoare cu reţete inventate

Campioană la inventivitate în ceea ce priveşte gastronomia este medicul Aurelia Chiş Şerban, vicepreşedintă la nivel naţional a Organizaţiei de Femei a PD şi consilier local la Hunedoara. Cu toate că îi place să inventeze reţete de mâncăruri şi prăjituri, medicul hunedorean susţine că, de Paşte, preferă să cumpere cea mai mare parte a preparatelor. „Nu prea am timp de gătit şi, de cele mai multe ori, apelez la semipreparatele din comerţ. Ele m-au salvat tot timpul. În acest an, nu ştiu dacă voi petrece Paştele acasă. Oricum, la noi, în familie, sărbătorile nu sunt şi nici nu au fost prilej de ghiftuială, de umplut mesele până la refuz”, spune Aurelia Chiş Şerban. Mielul gătit la microunde sau în aburi este unul dintre preparatele care se vor afla pe masa de Paşte a familiei Chiş, care nu prea consumă prăjeli pentru că nu sunt sănătoase. Tot pe acelaşi principiu se bazează şi vopsitul ouălor de Paşte, care capătă o culoare roşiatică cu ajutorul foilor de ceapă. „În acest an, am cumpărat şi câteva ouă deja vopsite din comerţ, însă acestea vor fi folosite doar pe post de ornament”. În ceea ce priveşte prăjiturile şi aici medicul democrat se conduce tot după imaginaţia proprie. Adună mai multe ingrediente, le amestecă, iar, în final, iese ceva delicios, pe placul întregii familii. „Nu-mi place să mă conduc după regulile făcute de alţii. De multe ori, mă apuc şi creez eu reţete noi, care, de obicei, îmi ies foarte bine. Din păcate, nu prea gătesc acelaşi lucru de două ori, pentru că nu mai ştiu de la ce am pornit şi cum am făcut de mi-a reuşit preparatul respectiv”, afirmă Aurelia Chiş Şerban. În acest an, de Paşte, doctoriţa hunedoreancă spune că e posibil, ca desert, să prepare ceva, tot invenţie proprie. Reţeta acestui preparat constă în pişcoturi, blat de tort, fructe, peste care se toarnă budincă fierbinte de diferite tipuri. „Iese ceva simplu, dar foarte bun”.

Ajutată de mamă

Adept al produselor de Paşte cumpărate, dar amestecate cu cele gătite în casă, este şi consilierul judeţean PC, Tatiana Vasilescu. Aceasta spune că din cauza lipsei de timp, la prepararea mesei de Paşte este ajutată de mama sa, cea care îi va găti, şi în acest an, ciorba şi friptura de miel. Acestora li se vor adăuga salata de boeuf, ouăle umplute şi ţelina cu maioneză, produse la a căror preparare va contribui şi Tatiana Vasilescu.

Pentru că în familia Vasilescu se află doi băieţei, consilierul conservator va vopsi ouăle în mai multe culori, dar va folosi şi foile de ceapă, şi le va decora cu abţibilduri cu iepuraşi şi puişori. „De obicei, de Paşte, eu fac prăjiturile, chiar dacă nu prea îmi place această muncă, pentru că este migăloasă. Fac şi prăjitura Tiramisu, dar atunci, când am mai mult timp la dispoziţie, prepar reţeta mea preferată, un tort cu cremă de nucă şi fructe încorporate”, spune Tatiana Vasilescu. Totuşi, felul de mâncare preferat al conservatoarei hunedorence este compus din gulii umplute cu sos alb şi mărar, despre care consilierul judeţean spune că nu l-a mai gătit, de mulţi ani, pentru masa de Paşte.