În judeţul Hunedoara spaţiul verde care îi revine fiecărui locuitor este încă departe de normele Uniunii Europene. Acestea prevăd ca unei persoane să îi revină 12 metri pătraţi. Din mediul urban municipiul Brad stă cel mai bine la acest capitol - cu 29 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar la polul opus se află Deva - cu 2,85 metri pătraţi şi Simeria cu 2,5 metri pătraţi.
În orice aglomerare urbană, spaţiul verde este o necesitate nu doar din motive estetice, urbanistice, peisagistice, ci şi pentru sănătatea locuitorilor şi pentru o viaţă socială normală. Potrivit normelor europene, unei persoane ar trebui să-i revină în jur de 12 metri pătraţi de spaţiu verde, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă 50 de metri pătraţi de verdeaţă pentru o persoană. La nivelul României, suprafaţa de spaţiu verde care revine variază între 126 de metri pătraţi în judeţul Ialomiţa şi sub un metru pătrat în judeţul Giurgiu.
Deva - la pământ
Reşedinţa de judeţ ocupă penultimul loc în ceea ce priveşte spaţiul verde care revine pe cap de locuitor - cu 2,85 de metri pătraţi de persoană, de peste patru ori mai puţin decât normele europene şi de aproape 25 de ori mai puţin decât normele prevăzute de OMS. Spaţiile verzi lipsesc din Deva, iar Consiliul Local a aprobat tot soiul de proiecte care au mai „mâncat” din spaţiul verde din oraş. De altfel, doar noile prevederi ale legii au făcut ca suprafeţele de spaţiu verde care revin pe cap de locuitor să crească în Deva. „Până la începutul acestui an, calculul privind suprafaţa de spaţiu verde care îi revenea unei persoane se făcea după ce erau excluse parcurile şi grădinile publice. Acum, spaţiile verzi se compun din parcuri, scuaruri, aliniamentele plantate în lungul bulevardelor şi străzilor, precum şi din terenuri libere, neproductive din intravilan. De aceea, suprafeţele rezultate pe cap de locuitor au crescut. Abia în aceste condiţii în Deva unui locuitor îi revin 2,85 metri pătraţi de spaţiu verde, de patru ori mai puţin decât în Uniunea Europeană şi de circa 20 de ori mai puţin decât ceea ce cere Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, declară Georgeta Barabaş, consilier în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara.
Proiect controversat
În loc să protejeze puţinele spaţii verzi pe care le are Deva, administraţia locală se foloseşte de proiecte fanteziste costisitoare şi care duc la dispariţia suprafeţelor verzi din oraş. Proiectul „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii - monument al naturii şi istoric”, care costă aproximativ 200 de miliarde de lei vechi, nu este pe placul Academiei Române care nu şi-a dat acordul pentru construirea pe teritoriul ariei protejate a unui drum de acces şi a unei parcări pe Dealul Cetăţii, lucru care ar duce la reducerea spaţiului verde din oraş. Iniţial, reprezentanţii Comisiei pentru Monumentele Naturii din cadrul Academiei au fost de acord cu amenajarea ascensorului, după ce Primăria a motivat că „pe cetate” nu există cale civilizată de acces. Odată rezolvată problema accesului, specialiştii Academiei se codesc acum să dea un răspuns tranşant în ce priveşte proiectul care prevede asfaltarea vechiului drum ce urcă până la jumătatea dealului, parcare, reţele de gaz, apă şi canalizare, „urcate” până în cetate.
Hunedoara, mai norocoasă
În municipiul Hunedoara, suprafaţa de verdeaţă care revine pe cap de locuitor depăşeşte cu trei metri pătraţi normele comunitare impuse de Uniunea Europeană, dar e şi aici de peste trei ori mai mică decât cerinţele impuse pe plan mondial de OMS. Suprafaţa spaţiilor verzi din municipiul Hunedoara, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, este compusă din 78.300 de metri pătraţi, reprezentând parcurile publice, 1.040.000 metri pătraţi de scuaruri şi 140.000 de metri pătraţi de aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor. De altfel, Hunedoara a acordat încă din perioada comunistă o atenţie sporită zonelor verzi din cauza poluării de la fostul combinat siderurgic. Practic, până la închiderea fostului flux primar, spaţiul verde plantat în Hunedoara nu reuşea să facă faţă poluării masive. Pe de altă parte, dacă noul guvern va ţine seama de deciziile fostului executiv, atunci Hunedoara mai poate câştiga câteva zeci de hectare de verdeaţă dacă cele 138 de hectare de teren aparţinând Ecosid vor fi
ecologizate.
Nu sunt spaţii verzi
Chiar dacă în judeţul Hunedoara există peste 300.000 de hectare de teren forestier şi două arii naturale protejate, respectiv Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, conform legii acestea nu fac parte din spaţiul verde. În aceeaşi situaţie se află zonele şi fâşiile de protecţie a apelor, respectiv râurilor şi bazinelor de apă, perdelele de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă, zonele de siguranţă şi protecţie a infrastructurii de transport, precum şi spaţiile verzi de pe terenurile aflate în proprietate privată şi care nu sunt utilizate în interes public.
Ce spune legea
După integrarea României în Uniunea Europeană, ţara noastră a fost obligată să îşi alinieze legislaţia la cea comunitară, astfel că Legea nr. 24/2007 reglementează administrarea spaţiilor verzi, obiectiv de interes public, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei.
Un spaţiu verde este zona verde în cadrul oraşelor şi municipiilor, definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee). Un parc este definit ca un spaţiu verde cu suprafaţa de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipamente destinate activităţilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populaţie. Un scuar este spaţiul verde,
cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit,
în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-culturale, de învăţământ, amenajări sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte locaţii. Un aliniament plantat se defineşte prin plantaţiile pe spaţiul verde cu rol estetic, de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului, amplasate în jurul căilor de circulaţie sau al cursurilor de apă. Astfel, spaţiile verzi se compun din parcuri, scuaruri, aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor,
precum şi din terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii. Spaţiile verzi se împart, în funcţie de dreptul
de proprietate asupra terenurilor, în: publice: parcuri, scuaruri, spaţii amenajate cu dominantă vegetală şi zone cu vegetaţie spontană ce intră în domeniul public şi private: spaţii verzi ce sunt în proprietatea persoanelor fizice sau juridice.
Bradul, în top
Localitatea din mediul urban cu cea mai mare suprafaţă de verdeaţă este municipiul Brad cu 29 de metri pătraţi pe cap de locuitor, adică de aproape două ori şi jumătate mai mult decât cerinţele Uniunii Europene în acest domeniu. Primarul acestei localităţi, Florin Cazacu, declară că în Brad s-a dus o politică de conservare a spaţiului verde: „Nici eu şi nici predecesorii mei nu ne-am dat acordul de construire haotică pe spaţiul verde. Mă bucur că legea interzice acum cu desăvârşire astfel de construcţii. În municipiul Brad a existat încă dinainte de 1990 o perdea de spaţiu verde pe care am protejat-o şi se pare că am avut dreptate. Mă bucur că Bradul stă cel mai bine la acest capitol şi la distanţă mare de următoarea clasată, Hunedoara”. În schimb, oraşe precum Simeria, Aninoasa, Vulcan, Haţeg şi Călan au spaţiu verde de două - trei ori mai puţin decât prevăd normele comunitare pentru fiecare persoană în parte. Practic, din cele 14 oraşe şi municipii din judeţ doar patru respectă normele UE, având peste 12 metri pătraţi de
spaţiu verde pe cap de locuitor, adică Brad, Geoagiu, Hunedoara şi Petroşani. În total, în oraşele şi municipiile din judeţul Hunedoara sunt aproximativ 810 hectare de spaţii verzi.
Dezbateri publice pentru tăieri
Dacă în străinătate, în Bonn de pildă, în anul 2005, pentru tăierea unui copac a fost nevoie de cinci săptămâni de dezbateri publice, în România lucrurile au fost puţin mai uşoare: o cerere la primărie, care să cuprindă un acord
din partea asociaţiei de proprietari, face ca un copac, crescut foarte aproape de bloc, să fie tăiat. De altfel, lângă blocurile construite înainte de 1989, mai ales
în municipiul Hunedoara, există o mulţime de copaci crescuţi haotic.
Inventariere până la sfârŞitul anului
Autorităţile locale au obligaţia ca până la sfârşitul acestui an să inventarieze toate zonele verzi pe care le au pe raza localităţilor. Comisarul şef Cristian Moldovan de la Garda de Mediu Hunedoara declară că până în data de 31 decembrie 2007 toate zonele cu spaţii verzi trebuie inventariate, iar primăriile sunt obligate tot până la finalul acestui termen să întocmească registre ale spaţiilor verzi, care vor fi verificate de Garda de Mediu: „Conform Legii nr. 24 din acest an, primăriile care nu respectă acest termen vor fi amendate cu 5.000 de lei. După ce vor fi identificate şi apoi trecute în registre, spaţiile verzi nu vor mai putea fi ocupate de construcţii decât în proporţie de maximum zece la sută din suprafaţa respectivă”.
Situaţia spaţiului verde în judeţ
Localitate Suprafaţă/cap de locuitor
Deva 2,85 mp
Hunedoara 15 mp
Petroşani 12 mp
Orăştie 9 mp
Brad 29 mp
Lupeni 11 mp
Aninoasa 4 mp
Călan 3 mp
Haţeg 4 mp
Geoagiu 19 mp
Petrila 6 mp
Simeria 2,5 mp
Uricani 11,4 mp
Vulcan 3 mp
Adulţii taie, copiii plantează
Dacă adulţilor le pasă prea puţin de spaţiul verde, elevii din întreg judeţul se întrec în plantări de copaci şi în ecologizarea diferitelor zone ale oraşelor sau pădurilor. Doar în ultima lună, în parteneriat cu jumătate dintre primăriile din judeţ, Garda de Mediu Hunedoara a organizat mai multe acţiuni la diverse şcoli care au avut drept scop plantarea de puieţi de copaci. „În cadrul programului
are loc până în data de 30 aprilie o campanie prin care copiii sunt învăţaţi să respecte natura şi mediul înconjurător. Fiecare elev plantează un copac, de care apoi va avea grijă. Până acum, am organizat acţiuni de mare anvergură în şcolile din Valea Jiului. Doar la o şcoală din Vulcan au fost plantaţi într-o zi 20 de copaci, iar la Petrila, de exemplu, primăria a efectuat două mii de plantări de puieţi”, declară Cristian Moldovan.
Din rău În mai rău
Ciprian Iancu
Gheorghe Vug este profesor de geografie la Colegiul Tehnic Transilvania din Deva, iar, în timpul liber, încearcă să se îngrijească, aşa cum poate, de protejarea zonelor verzi din oraş. A făcut până acum zeci de adrese Primăriei, iar în mediul administrativ este deja cunoscut pentru tăria cu care susţine păstrarea colţurilor de vegetaţie din oraş. După cum arată Deva, Gheorghe Vug a pierdut ultimele „bătălii”, dar nu se dă bătut în acest „război”.
Cât de „roză” este situaţia spaţiilor verzi în Deva?
În 1989 aici aveam 133,3 metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor. Acum mai avem doar 0,45 metri pătraţi. Cifrele spun totul. Ştiu că pare şocantă această diferenţă, dar asta este realitatea.
Ştim că v-aţi adresat deseori Primăriei ridicând probleme legate de zonele verzi. Cum aţi descrie relaţia cu edilii Devei?
E o relaţie aflată în stare de conservare, ca să mă exprim frumos. Mai multe nu doresc să discut pe acest subiect.
Cum evaluaţi modul în care municipalitatea gospodăreşte zonele verzi?
Dezastruos! Nu se informează înainte de a tăia un copac, iar exemple sunt destule. Nu poţi, de pildă, să tai un tei şi să-i laşi coronamentul la fel ca pe cel al unui plop. Cineva a spus odată „mergeţi cu tăiatul ramurilor cât mai sus la fiecare copac”, iar de atunci se păstrează acest prost obicei. E dureros ce se întâmplă. Avem infim de puţină verdeaţă pentru un oraş poluat cum este Deva. Mai trist este că şi cetăţenii urmează exemplul Primăriei: un oarecare cetăţean vrea să-şi facă un loc de parcare şi taie copacul, pur şi simplu.
Cum sunt tratate zonele verzi în oraşele din Franţa sau Germania?
Nu are rost să mergem până acolo. E de ajuns să ne uităm la vecinii noştri, în Ungaria. Acolo am văzut până şi copaci care intrau pe partea carosabilă a şoselei, dar nu au fost tăiaţi, ci erau semnalizaţi din timp pentru ca şoferii să-i ocolească. „Dincolo” se observă copacii în fiecare zi, sunt îngrijiţi cum trebuie.
În acest ritm, unde se va ajunge?
Hm, am o stare de revoltă aşa de mare încât era să-mi scape câteva vorbe „de duh”. Trebuie să ne gândim că la Deva, calmul atmosferic este de 52,8 la sută, adică în mai bine de jumătate din zilele anului nu bate vântul. În acele zile ce se întâmplă oare cu toate suspensiile şi pulberile?
