Săptămāna 12 – 18 aprilie 2007, numărul 231
|
SOCIAL
Ultima modă: turismul de shopping
Laura Oana
Comercianţii din ţară s-au trezit, īn ultima perioadă, cu un concurent greu de contracarat: magazinele din străinătate. Călătoriile pentru cumpărături au devenit o practică tot mai populară şi pentru un segment īn creştere de turişti hunedoreni. Destinaţiile alese de aceştia se diversifică de la an la an, odată cu creşterea veniturilor şi a pretenţiilor privind calitatea produselor. Perioadele de călătorie alese variază īn funcţie de locaţie şi sunt determinate de clasicele reduceri de preţuri practicate de marile magazine. Ele sunt cuprinse īntre lunile octombrie şi aprilie ale anului. Soldurile din marile magazine occidentale şi preţurile mici din bazarele din Turcia transformă un astfel de drum, destul de costisitor, īntr-o excursie rentabilă.
Potrivit statisticilor, peste 10.000 de romāni pleacă anual din ţară pentru cumpărături. Ei cheltuiesc īn medie 1.000-1.500 de euro pentru cumpărături, la care se adaugă preţul pachetului turistic īn sine (drum şi cazare/masă), care variază īntre 200 de euro şi 1.100 de euro. Pentru turiştii romāni, cele mai populare destinaţii pentru shopping sunt Viena (Austria), Istanbul (Turcia), Milano (Italia), Budapesta (Ungaria), Grecia sau Egipt. Mai nou, oamenii de afaceri aleg şi destinaţii pentru cumpărături exotice: Emiratele Arabe Unite - Dubai, China şi Thailanda sau marile oraşe „fashion” ale lumii de unde se lansează tendinţele pe anii următori: Londra (Marea Britanie), Paris (Franţa) sau chiar New York (SUA) . Amatorii de shopping obişnuiesc să spună că un obiect de vestimentaţie cumpărat din pretenţiosul Galleries Lafayette ajunge īn mall-urile din ţară de-abia după un an, perioadă la care se adaugă un comision considerabil. Agenţiile de turism autohtone au inclus īn oferte şi programe turistice alcătuite special pentru amatorii de shopping. Principala atracţie o constituie obiectele de īmbrăcăminte. Agenţiile de turism au sute de solicitări, iar cererea creşte de la an la an. Agenţiile locale din judeţ nu au cifre de referinţă din simplul motiv că hunedorenii īşi fac aprovizionarea dulapurilor cu maşinile personale, iar mulţi īşi rezervă cazarea pe Internet. Preţurile acceptabile ale acestor sejururi, īn care se pot vizita şi unele obiective turistice, fac ca numărul cererilor să crească: unii romāni, cei cărora le permite buzunarul, „s-au prins” că un tur prin magazinele din străinătate este mai eficient pentru că te īntorci cu haine de calitate fără a cheltui sume astronomice. Cei care se orientează spre astfel de excursii sunt persoanele cu venituri medii sau peste medie. Şi dacă bărbaţii nu sunt foarte īncāntaţi de sejururile prin magazine, cea mai mare cerere vine din partea femeilor care caută magazinele cu haine, dar nu neglijează nici parfumurile sau alte produse cosmetice. Cu plasele prin Occident Marile oraşe europene sunt principalele destinaţii ale amatorilor de cumpărături. Două lucruri īi fac pe romāni să-şi īndrepte atenţia către shoppingul extern: sărbătorile de Crăciun şi de Paşte şi soldurile masive practicate pentru majoritatea produselor din magazine imediat după aceste sărbători. Principalele destinaţii sunt Paris şi Milano, dar mulţi se orientează şi către Viena şi Praga. Un loc propice shoppingului este şi Londra, dar cei mai mulţi se orientează spre ţările din apropiere īn care ajungi uşor datorită autostrăzilor. Un sejur de două nopţi la Paris, cu cazare şi transportul dus-īntors cu avionul, costă circa 400 de euro, iar cei ce aleg Milano scot din buzunare ceva mai puţin. Viena este recunoscută pentru magazinele de pe celebra Mariahilfer Strasse şi pentru orăşelul din apropiere, Pandorf. Acesta nu este altceva decāt un centru comercial alcătuit nici mai mult, nici mai puţin decāt din 90 de magazine. Cele mai multe cereri rămān īnsă pentru Turcia. Istanbul este destinaţia cea mai căutată, mai ales că ofertele pentru turismul de shopping pentru acest oraş sunt valabile tot timpul anului, nu doar īn anumite perioade, ca īn celelalte cazuri. Cei care aleg capitala Turciei sunt, īn cea mai mare parte, romānii din clasa de mijloc, iar explicaţia este evidentă. Preţurile sunt mult mai mici: un sejur de două nopţi costă īntre 140 şi 160 de euro la majoritatea ofertanţilor. Preţurile accesibile din Marele Bazar, Mall sau din magazinele din cartierele Oratkoy sau Laleli, precum şi posibilitatea de „a te tārgui” atrag ca un magnet. Veteranii shopping-ului prin străinătate au īnvăţat pe propriul buzunar că suvenirurile sunt īntotdeauna mai ieftine īn oraşele mici şi la tonetele stradale faţă de magazinele specializate, iar pentru achiziţiile de produse alimentare şi de uz casnic sunt recomandate supermarketurile din reţeaua Carrefour (īn Franţa), Continental (īn Spania) şi Centro Comerciale (īn Italia) unde preţurile sunt mai mici. Magazinele din aceste reţele sunt īnchise luni dimineaţa. Magazine de „fiţe” Raţiunea nu mai face faţă, portofelul sau cartea de credit devine cel mai bun prieten şi nici un protest nu te poate īmpiedica să duci acasă ceea ce īţi doreai de luni de zile. „Turistul de shopping”, cum este numit deja de reprezentanţii agenţiilor, cheltuieşte īntr-un astfel de week-end de cumpărături īn jur de o mie de euro. La capitalele europene se adaugă Dubai, recunoscut pentru bijuteriile din aur şi diamante, produsele de lux şi tārgul de electronice din ianuarie-februarie. Organizat prima dată īn 1996, festivalul şi-a dublat numărul de vizitatori, devenind unul din punctele de atracţie ale oraşului Dubai. Altă destinaţie „exotică” este Istanbul care este recunoscut drept paradisul cumpărăturilor (mai ales pentru produsele din piele).
Un adevărat labirint, bazarul şi străzile din jurul său adăpostesc īn jur de 4.000 de magazine: covoare renumite īn lume, obiecte din ceramică, cupru şi argint, haine şi pantofi de piele de cea mai bună calitate, dar mai ales sclipitoarele bijuterii din aur, argint şi pietre preţioase. Toate pot fi cumpărate la preţuri avantajoase pentru romāni. Cele mai scumpe, dar şi cele mai importante centre de shopping din Milano, se află īn jurul Domului, pe Via Monte Napoleone, Via della Spiga şi Via Sant´ Andrea, zona supranumită „Triunghiul de Aur”. Aici poţi cumpăra orice, de la īmbrăcăminte sport, la pantofi şi celebrele haine de marcă şi tot aici „rişti” să dai peste celebrităţi şi fotomodele din toata lumea cuprinse şi ele de febra cumpărăturilor. Dacă īţi permite buzunarul, (sau contul din bancă), poţi alege Via Manzoni, cartierul general Armani, unde se găsesc nu doar haine cu această etichetă, dar şi obiecte de mobilier, unele unicate. Căutat este şi supermagazinul Zara, care, de la deschiderea sa īn anul 2002, şi-a făcut loc īn inima romāncelor. Cei cu bani mai puţini pot alege străzile La Rinascente şi Corso Buenos Aires, mai ales pentru haine de damă. O altă ţintă este republica San Marino unde găseşti lucruri considerabil mai ieftine datorită lipsei taxelor vamale.
Hunedorenii au schimbat şi ei rutele iniţiale către Turcia şi Ungaria cu cele către Viena sau Milano. Pentru decoraţiuni interioare, majoritatea aleg reţeaua Ikea din Germania sau, mai special, China (unde găseşti perle artificiale la preţ de nimic sau parchet ieftin din bambus) sau Thailanda de unde te poţi īntoarce cu obiecte artizanale excepţionale. Şi dacă unii īşi fac un titlu de onoare din vizitele īn mall-urile din Timişoara sau Bucureşti, cunoscătorii ştiu că produsele de calitate la preţuri bune continuă să se găsească afară, deşi Romānia s-a integrat īn UE. „VIP-urile” autohtone, oameni de afaceri, avocaţi şi politicieni, afişează ţinute cu etichete grele, iar aleşii hunedoreni nu se mai feresc să recunoască faptul că se īmbracă de „dincolo”. Viceprimarul Florin Oancea (foto) , venit din domeniul privat, spune că soţia sa, deşi se plimbă prin magazinele din oraş, preferă să cumpere majoritatea obiectelor īn excursiile īn străinătate. Pe lāngă haine, poşete, pantofi şi articole sportive, hunedorenii caută şi ofertele din parfumerii, mai ales că magazinele din oraşele judeţului au o ofertă limitată şi chiar dubioasă (multe din parfumurile originale sunt īnlocuite cu falsuri de la traficanţi). De cāţiva ani, demnitarii se īntorc din vizitele oficiale cu genţile burduşite de haine şi accesorii achiziţionate la mai puţin de jumătate din preţul afişat la „dealerii” din Deva. Pasiunea pentru shopping este intens exploatată de ofertele bancare de genul „credite pentru orice”. Bancherii s-au prins că pot şi ei scoate profit din turismul de shopping. Creşterea constantă a numărului amatorilor de excursii pentru cumpărături ar trebui să-i alarmeze pe comercianţii romāni. Īntr-o ţară normală, aceştia ar trebui să „adapteze” preţul produselor cu calitatea lor. |
Săptămāna 12 – 18 aprilie 2007, numărul 231