Toate localităţile urbane din judeţul Hunedoara se confruntă cu probleme foarte mari în ceea ce priveşte depozitarea gunoiului menajer. La această oră în judeţ există 11 depozite de deşeuri menajere, dar niciunul nu respectă normele Uniunii Europene în domeniu. Jumătate dintre ele urmează să fie închise până la sfârşitul anului viitor. Autorităţile locale promit că până la sfârşitul acestui an vor fi construite două deponeuri ecologice la Petrila (pentru Valea Jiului) şi la Deva pentru restul judeţului. Pe de altă parte, colectarea selectivă a deşeurilor menajere se face doar în câteva localităţi
ale judeţului.
Depozitarea gunoiului menajer în judeţ este departe de cerinţele Uniunii Europene în domeniu. Timp de aproape 18 ani autorităţile locale au fost complet dezinteresate de problema deşeurilor menajere. Acestea au fost depozitate ani la rând în vechile depozite, care la ora actuală sunt adevărate focare de infecţie şi reprezintă adevărate „bombe” pentru mediul înconjurător. De altfel, în 11 localităţi urbane ale judeţului gunoiul menajer este încă depozitat la gropile de gunoi deschise cu zeci de ani în urmă, care se află deja umplute în proporţie de cel puţin 80 la sută.
Deponeuri închise
Vechile deponeuri au fost închise doar la Hunedoara şi Brad. Pentru ecologizarea gropii de gunoi de la Hunedoara, situată la Silvaş, şi închisă la 1 ianuarie 2007, este nevoie de aproximativ şase milioane de euro. Autorităţile locale spun că nu au bani pentru ecologizarea acesteia şi că singura soluţie o reprezintă fondurile structurale şi de coeziune. Pe de altă parte, comisarul - şef Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, declară că aceste gropi de gunoi vor fi în continuare monitorizate: „La aceste depozite urmează să aibă loc acţiuni de post - închidere pe o perioadă de până la 30 de ani. Întâi trebuie eliminate pungile de biogaz, care se pot autoaprinde. Există mai multe procedee în aceste cazuri, se întocmesc bilanţurile de mediu etc. Singura soluţie pentru ecologizarea acestor zone în care au existat astfel de depozite o reprezintă fondurile europene”. Şi groapa de gunoi a municipiului Brad a fost închisă în urmă cu mai bine de un an. Până în luna decembrie, în satul Mesteacăn, va fi construită o staţie de gestionare a deşeurilor menajere. Consiliul Local al municipiului Brad a reuşit să obţină 850.000 de euro din fonduri Phare şi de la bugetul de stat pentru finanţarea acestui proiect. La această sumă se adaugă 150.000 de euro, bani pe care i-a alocat Consiliul Local din bugetul pe anul 2007. Viitoarea staţie are o capacitate de procesare a 5.100 de tone de gunoi pe an. Viceprimarul municipiului Brad, Aurel Circo, declară că în această staţie se va face o colectare selectivă a deşeurilor: „Plasticul, metalele, cartoanele şi hârtiile, precum şi deşeurile biodegradabile vor fi selectate unele de celelalte. Plasticul va fi procesat şi transformat în fulgi, după care se va comercializa. De asemenea, şi metalul va fi vândut. Gunoiul biodegradabil va fi şi el procesat şi apoi vândut ca îngrăşământ agricol. În urma calculelor pe care le-am făcut, cantitatea de gunoi menajer ce va fi transportată la Rapolt se va reduce la maximum o treime din ceea ce ducem în prezent la acea groapă de gunoi, care e situată la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Brad”.
Au crescut preţurile
Închiderea vechilor gropi de gunoi la Hunedoara şi Brad a făcut ca preţurile plătite de populaţie pentru gunoiul menajer să crească. Acum resturile menajere colectate de la hunedoreni sunt transportate la Rapolt, iar preţul a crescut în medie cu 30 la sută, de la 2,2 lei de metru cub la 2,9 lei. Şi gunoiul menajer din municipiul Brad este transportat la deponeul de la Rapolt, acest lucru a dus la scumpirea cu peste 300 la sută a tarifului pentru un metru cub de resturi menajere, de la 1,4 lei în 2006 la 4,5 lei în 2007. Diferenţele mari de preţuri practicate la Hunedoara şi Brad rezultă din faptul că aceste două localităţi sunt situate la distanţe diferite faţă de locul în care se depozitează gunoiul menajer. Municipiul Brad este situat la aproximativ 60 de kilometri de Rapolt, în timp ce de la Hunedoara sunt doar aproximativ 20 de kilometri. Având în vedere că jumătate dintre vechile gropi de gunoi vor fi închise până la sfârşitul anului viitor este de aşteptat ca preţul pentru un metru cub de gunoi menajer să crească în toate localităţile din mediul urban din judeţ.
Staţie din obligaţiuni
Luna viitoare Consiliul Local Orăştie va emite obligaţiuni municipale în valoare de 12 milioane de lei. Banii vor fi folosiţi pentru lucrări de investiţii în interes comunitar, printre care se numără şi construirea unei staţii pentru gestionarea deşeurilor. Primarul municipiului Orăştie, Iosif Blaga, declară că obligaţiunile vor putea fi cumpărate atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice, iar dobânda oferită va fi de aproximativ 9 la sută. Printre altele, cu aceşti bani se va construi şi o staţie pentru gestionarea deşeurilor. Aceasta va include o colectare selectivă a gunoiului, triere şi compostare, toate urmând să se desfăşoare într-o clădire în care a funcţionat centrala termică a oraşului, ce este acum dezafectată”.
Două deponeuri ecologice
Anual, în judeţul Hunedoara se colectează aproximativ 300 de mii de tone de gunoi menajer, comercial, provenit de la diverse instituţii etc., din care: 10,7 la sută din deşeurile menajere sunt din hârtie şi carton, 6,4 la sută - sticlă, 5,9 la sută metale, 13,8 la sută - plastice, 6,1 la sută - textile, 40,2 la sută - materiale organice, restul de 16,9 fiind încadrat la categoria „altele”. Circa două treimi din această cantitate este colectată de la populaţie. Într-un raport al Agenţiei de Dezvoltare V Vest se arată că în judeţ, în toate localităţile urbane, este organizat sistemul de colectare, transport şi depozitare definitivă a deşeurilor de tip menajer, atât de la populaţie, cât şi de la agenţii economici care funcţionează pe raza localităţilor respective. Depozitarea definitivă a deşeurilor se realizează însă pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu. După mai multe încercări nereuşite, acum autorităţile locale promit ca până la sfârşitul acestui an în judeţ să fie construite două deponeuri ecologice: unul la Petrila, care să deservească cele şase localităţi urbane din Valea Jiului, şi un altul la Deva, pentru celelalte opt oraşe şi municipii din judeţ. Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, declară că tratativele pentru deponeul de la Petrila sunt în stare avansată: „Au fost selectate deja trei firme, iar proiectul, care este coordonat de Consiliul Judeţean Hunedoara în asociere cu cele şase consilii locale din Valea Jiului, se află în fază de licitare a constructorului”. Pe de altă parte, primarul oraşului Petrila, Ilie Păducel, afirmă că deponeul va fi construit pe Dealul Maleia şi că firmele care vor participa la licitaţie sunt din Austria, Germania şi din România (Arad): „Toate cele trei firme au promis că, în cazul în care vor câştiga licitaţia, se vor apuca efectiv de treabă anul acesta. Deponeul va fi practic un depozit pentru deşeurile menajere. Aici va fi transportat, colectat, sortat şi prelucrat gunoiul menajer din cele şase oraşe ale Văii Jiului. Toate aceste activităţi vor fi făcute de firma care va construi deponeul. În acest parteneriat noi venim cu terenul, iar firma care va câştiga licitaţia va face restul”. De altfel, la începutul acestui an, mai mulţi reprezentanţi ai administraţiilor locale din Valea Jiului şi de la Consiliul Judeţean Hunedoara au fost în „excursie de studii” la una dintre firmele care s-a calificat pentru licitaţia în vederea construirii acestui deponeu. Firma austriacă a plătit integral costul deplasării delegaţiei hunedorene. Investiţia se ridică la aproximativ zece milioane de euro. În schimb, la Deva, după mai multe tentative nereuşite de asociere cu tot soiul de firme din străinătate, nu există încă un proiect viabil pentru construirea unui deponeu ecologic. Până acum, singura reuşită pare să fie, conform preşedintelui CJ Hunedoara, achiziţionarea a încă 500 de metri pătraţi de teren în zona în care există deja depozitul de gunoi menajer care deserveşte oraşul.
Greu cu deşeurile electrice şi electrocasnice
O hotărâre a Guvernului României, HG nr.448, luată în anul 2005, care se referă la colectarea deşeurilor de echipamente electrice, electronice şi electrocasnice (DEEE) este aplicată destul de greoi în judeţul Hunedoara. Conform acesteia, încă din anul 2005 trebuia să fie înfiinţat în fiecare judeţ câte un centru de colectare a deşeurilor. În plus, astfel de centre trebuiau să funcţioneze încă din anul 2006 în fiecare localitate cu o populaţie mai mare de 10.000 de locuitori. Conform site-ului Agenţiei de Protecţie a Mediului în judeţul Hunedoara există şase astfel de centre la Deva, Hunedoara, Petrila, Vulcan, Lupeni şi Orăştie. În schimb, la Petroşani un astfel de centru este în fază de construcţie. Anul acesta, conform HG nr. 448/2005, în judeţul Hunedoara ar trebui colectate cel puţin trei kilograme de deşeuri/locuitor. Până în prezent, în judeţ au fost colectate doar în jur de 200 de kilograme. Deşeurile ajung în continuare în containerele de gunoi, pentru că prea puţini locuitori ai judeţului ştiu de existenţa acestor centre de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice. Practic, de la 1 aprilie, firmele care comercializează echipamente IT trebuiau să înceapă să aplice „taxa verde”, în valoare de 7 lei, însă deocamdată aceasta nu a fost încă percepută. Se pare că persoanele care vor cumpăra un monitor sau o unitate centrală a unui computer vor plăti şapte lei în plus pentru fiecare aparat. Suma va apărea defalcat pe factură.
Plan judeţean
Pe site-ul Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara este publicat un proiect al „Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor”. Planul prezintă acţiunile care se vor întreprinde privind situaţia gestionării deşeurilor menajere şi industriale, previziuni ale acestei activităţi pe o perioadă de zece ani. De la proiecte şi până la fapte calea este foarte lungă. În prezent, aria de acoperire cu servicii de salubritate este de 67 la sută din suprafaţa judeţului, iar planul prevede ca anul acesta să fie colectate tot în jur de 300 de mii de tone de deşeuri de la populaţie şi din alte surse. Problema nu o constituie colectarea, ci depozitarea, sortarea şi tratarea lor. De altfel, colectarea selectivă a deşeurilor menajere nu se face decât în puţine locuri din judeţ. Aceasta se reduce la colectarea PET - urile şi a hârtiei, spre deosebire de multe dintre ţările europene, unde deşeurile provenite de la populaţie se pun din start în containere diferite. Spre exemplu, în Germania, deşeurile menajere se colectează în trei containere diferite: unul pentru gunoi biodegradabil, unul pentru hârtie şi un altul pentru PET - uri şi doze de aluminiu.
Mizerie din lipsă de bun simţ
În orice oraş sau municipiu din judeţul Hunedoara, aproape toate străzile sunt pline de gunoaie aruncate de locuitori. Autorităţile locale spun că nu pot face nimic pentru stoparea unor astfel de gesturi, deşi în fiecare dintre aceste localităţi funcţionează poliţia comunitară, care ar putea sancţiona cu amenzi pe cei care încalcă normele bunului simţ. De asemenea, în cartierele mărginaşe ale municipiilor Deva, Hunedoara şi Petroşani, gunoiul menajer este aruncat în imediata vecinătate a imobilelor, locurile devenind adevărate focare de infecţie. Într-o situaţie similară sunt şi o mulţime de firme, care depozitează gunoiul provenit din activităţile de producţie pe malurile apelor. Comisarul -şef Cristian Moldovan spune că nici măcar amenzile nu-i mai sperie pe cei certaţi cu regulile minime de civilizaţie. De altfel, amenzile aplicate de Garda de Mediu Hunedoara pentru astfel de abateri totalizează numai anul trecut câteva zeci de mii de lei: „Aproape nimeni nu mai respectă regulile impuse de minima civilizaţie. Găsim veşnic cantităţi apreciabile de gunoi aruncate peste tot. Degeaba există firme de salubrizare care îşi fac treaba, vine în urma lor cetăţeanul care nici măcar nu se uită unde îşi aruncă resturile menajere. Imediat se deschide sezonul estival, să vedeţi atunci ce rămâne în locurile de agrement în urma aşa-zişilor turişti!”. Cu lipsa normelor minime de educaţie în ceea ce priveşte depozitarea gunoaielor nu se confruntă doar persoanele cu grad minim de educaţie. În urmă cu aproximativ doi ani, studenţii de la Universitatea Babeş - Bolyai din Cluj - Napoca au lăsat în urma lor tone de deşeuri în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în apropierea sanctuarelor dacilor. Pentru „faptele” lor, cei de la universitatea din Cluj - Napoca au primit un avertisment din partea instanţei. Pe de altă parte, Moldovan crede că elevii din judeţul Hunedoara sunt mult mai implicaţi în acţiunile de ecologizare decât părinţii lor: „Se pare că elevii din multe şcoli hunedorene au mai mult simţ civic decât părinţii lor. Mulţi dintre ei sunt implicaţi în acţiuni prin care se curăţă zone întregi ale oraşelor sau chiar păduri şi alte locuri de gunoaiele aruncate la întâmplare de diverse persoane. Sunt plăcut surprins să constat că tot mai mulţi tineri vin la noi şi ne cer sprijinul pentru astfel de acţiuni”.
Cerinţe europene
Ministerul Sănătăţii pregăteşte un set de norme cu privire la depozitarea gunoiul menajer, care să fie în concordanţă cu cele europene şi care ar urma să fie gata în maximum două luni. Astfel, gunoiul trebuie sortat în componente reciclabile şi nereciclabile. Deşeurile menajere, care sunt predominant organice, biodegradabile, trebuie colectate astfel încât să fie evitat orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozătoare şi, pe cât posibil, acest gunoi să nu se amestece cu alte tipuri de deşeuri. În Uniunea Europeană deşeurile menajere care nu pot fi reciclate sunt eliminate prin incinerare, în unităţi special amenajate. În România, deşeurile menajere au umiditate ridicată şi putere calorică mică, pentru că acestea nu sunt supuse în prealabil unui proces de sortare adecvat. Eliminarea lor prin incinerare ar impune costuri foarte ridicate. Se prognozează ca abia în anul 2017 această metodă să fie aplicată eficient. Pe de altă parte, în România deşeurile menajere au lăsat în urmă cele mai multe situri contaminate. Este vorba despre 475 de astfel de zone, având o suprafaţă totală de 685 de hectare.
Depozite de deŞeuri neconforme cu normele UE
LOCALITATEA Anul închiderii
Petrila 2008
Haţeg 2008
Homorod - Geoagiu 2009
Călan 2009
Uricani 2009
Lupeni 2009
Simeria 2010
Orăştie 2015
Deva 2015
Aninoasa 2016
Vulcan 2016
DEPOZITE DEŞEURI INDUSTRIALE
Firmă Localitate Anul închiderii
SC Forever SRL Călan 16.07.2009
SC Sidermet Călan 16.07.2009
Termocentrale Deva - Bejan 31.12.2010
Termocentrale Deva 31.12.2009
Căprişoara 31.12.2009
Crematorii din unităţile medicale
Unitatea medicală Anul închiderii
Spitalul Judeţean Deva 2008
Spitalul Municipal „Al. Simionescu” Hunedoara 2008
Spitalul de Urgenţă Petroşani 2008
Spitalul Orăşenesc Haţeg 2008
Spitalul Municipal Orăştie 2008
Spitalul Orăşenesc Vulcan 2008
Sanatoriul TBC Geoagiu 2007
Lista punctelor de colectare a deşeurilor
electrice, electronice şi electrocasnice
Localitate Adresă Orar
Hunedoara Str. Rotarilor nr. 70 Orar: 8 - 16, de luni până vineri
Orăştie Str. Plantelor nr. 2 Orar: 9 - 16, de luni până vineri
Vulcan Str. Avram Iancu nr. 5 Orar: 8 - 16, de luni până vineri
Lupeni Str. Frumoasă nr. 7 Orar: 9 - 18 (l - v); 9 - 14 (s)
Petrila Str. T. Vladimirescu CT - nr. 8 Orar: 8 - 16, de luni până vineri
Deva Aleea Romanilor, PT nr. 8 Orar: 8 - 16, de luni până vineri
Element
foarte important
Deponeul ecologic este un amplasament în care se depozitează deşeurile care nu mai pot fi prelucrate sau utilizate. Consilierul de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, Georgeta Barabaş, spune că un astfel de amplasament este un obiectiv de o importanţă deosebită pentru distrugerea şi neutralizarea deşeurilor: „Un astfel de deponeu este impermeabilizat şi nu mai permite infiltrarea levigatului (adică ceea ce rezultă din fermentarea deşeurilor venite în amestec cu precipitaţiile). Deponeul arată ca un imens pachet, ambalat în material plastic, cu toate racordările lipite etanş şi în argilă practic impermeabilă, astfel încât niciun lichid sau gaz să nu poată ieşi din acel ambalaj. Deponeul ecologic este format din mai multe aşa-zise casete, care se umplu succesiv. Pe măsură ce acestea sunt pline, ele se acoperă cu pământ. Deponeul trebuie să aibă o capacitate de depozitare suficient de mare, astfel încât să facă faţă nevoilor unei zone pe care o deserveşte. Durata de viaţă a unui astfel de deponeu este între 20 şi 30 de ani. Dacă acesta se construieşte cu o durată mai mică de 20 de ani, investiţia nu poate fi recuperată, iar dacă depăşeşte 30 de ani, deponeul, ca şi gropile de gunoi existente, nu mai poate fi gestionat”. Pe de altă parte, toate gropile de gunoi existente la această oră în judeţ au o vechime mai mare de 40 de ani, iar capacitatea lor a fost în multe dintre cazuri depăşită. Georgeta Barabaş declară că pentru toate cele 11 gropi de gunoi existente alegerea amplasamentelor a fost greşită: „Nicio groapă de gunoi nu respectă normele europene. Ele au fost amplasate fie prea aproape de malurile râurilor, fie prea aproape de locuinţele oamenilor. Aşa se întâmplă la Deva, groapa de gunoi fiind prea aproape de Mureş, aşa a fost şi la Brad cu depozitul închis, care era situat lângă Crişul Alb etc. Ele poluează solul şi apele subterane prin infiltraţii, dar şi apele de suprafaţă prin gunoaiele care ajung în ele. De asemenea, gropile acestea nu sunt acoperite, iar probabilitatea ca pungile de biogaz formate să se autoaprindă este foarte mare, poluând aerul. Cu o astfel de situaţie ne-am confruntat recent la Deva”. Un deponeu ecologic conţine şi o staţie de sortare a deşeurilor, una de epurare a apei uzate etc.
