Săptămâna 19 – 25 aprilie 2007, numărul 232

REALITATEA HUNEDOREANĂ Laura Oană Ecologiştii şi publicitarii împotriva Drumului lui Băsescu Organizaţiile Greenpeace şi WWF cer imperativ Guvernului României să oprească definitiv construcţia drumului. Ecologiştii de la Greenpeace susţin că lucrările pentru realizarea DN66A au fost reluate în ciuda promisiunilor autorităţilor. Celebra organizaţie consideră lucrarea o ”construcţie ilegală care distruge peisajul forestier intact din munţii Retezat”. Deşi Greenpeace s-a sesizat asupra situaţiei din parcurile Retezat şi Domogled Valea Cernei încă de anul trecut, acum membrii organizaţiei arată cu degetul către preşedintele Traian Băsescu acuzat direct că susţine construcţia. Greenpeace a informat încă din toamna anului 2006 Guvernul României în legătură cu lucrările ilegale la DN 66A care ar urma să lege municipiul Petroşani de staţiunea Băile Herculane, pe terasamentul unei căi forestiere vechi. ONG-ul consideră că drumul va fi doar un alt Transfăgărăşan, închis timp de opt luni pe an, pentru că între cele două localităţi există deja o legătură. Ecologiştii cred că lucrările: „Beneficiază de sprijinul Preşedintelui Traian Băsescu. De aceea, localnicii supranumesc DN 66A ”Drumul lui Băsescu”. Preşedintele ţării a vizitat de mai multe ori construcţia încă de pe vremea campaniei electorale pentru preşedinţie, şi (...) şi-a dovedit lipsa de cunoştinţe privind protecţia mediului precum şi interesele pe care le-ar avea în zonă, afirmând la vizita din octombrie 2006 că „Este o lucrare la care ţin foarte mult, asta-i tot!”. Atât Greenpeace, cât şi WWF cer: Preşedintelui Traian Băsescu „să înceteze imediat susţinerea DN 66A”, prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu să se ocupe personal de această problemă şi să oprească definitiv construcţia drumului la Câmpuşel, iar Prefectului de Hunedoara, Cristian Marius Vladu, să realizeze planul urbanistic zonal pentru DN 66A, până la Câmpuşel. Greenpeace a reluat campania pentru protejarea peisajului forestier intact din Munţii Retezat imediat după ce lucrările la drumul naţional 66A au revenit în actualitate. În luna octombrie 2006, Prefectura Hunedoara a oprit investiţia, care ar fi secţionat peisajul forestier intact din Retezat, până la obţinerea tuturor aprobărilor necesare. Greenpeace a reluat campania după ce a aflat de reînceperea lucrărilor şi cere beneficiarului, Direcţia de Drumuri şi Poduri Timişoara (DRDPT), şi Guvernului României să renunţe definitiv la proiect. Un proiect imposibil Într-un comunicat postat pe site-ul oficial al Greenpeace, se anunţă că lucrarea: „a fost reluată astăzi (12 aprilie), deşi prefectul de Hunedoara, Cristian Marius Vladu, a anunţat în noiembrie 2006 suspendarea lucrărilor până la intrarea în legalitate.” Deşi reprezentanţii Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara susţin că în zonă nu se desfăşoară niciun fel de activitate la sectorul II al drumului, pentru că nu există documentele necesare începerii lucrărilor de amenajare a drumului, Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara confirmă spusele activiştilor Greenpeace care susţin că au văzut aici utilaje de construcţii şi muncitori. Purtătorul de cuvânt al APM, Georgeta Barabaş, declară că firma nu are aviz de mediu şi: ”Într-o ţară normală, un asemenea aviz nu va putea fi eliberat niciodată oricât de bune ar fi intenţiile firmei şi oricât de bine ar executa ei lucrările.” Inspectorii de mediu susţin că obţinerea acordului de mediu este condiţionată de primirea avizului Natura 2000, aviz care intră sub incidenţa unei directive europene şi trebuie emis de Agenţia Centrală. Natura 2000 se referă la toate ariile protejate, zone din care se exclude orice fel de intervenţie umană : ”Tocmai pentru că autorităţile şi-au propus să păstreze peisajul intact, ca acum 2000 de ani”, explică Barabaş. Doar în cazul în care, instituţia centrală ar elibera un asemenea aviz, agenţiile judeţene Hunedoara şi Caraş Severin (pe teritoriul cărora se fac lucrări - n. red.) pot formula un punct de vedere care va fi transmis către agenţia regională Dolj de unde firma a cerut avizarea. Primarul Uricaniului, pregătit de contraprotest De cealaltă parte, administraţia oraşului Uricani sprijină construcţia drumului care ar uni Valea Jiului cu sud-vestul ţării. Primarul localităţii, Dănuţ Buhăescu, este un înfocat susţinător al reluării lucrărilor pentru că, susţine el, realizarea drumului va avea efecte pozitive asupra comunităţii locale. De fapt, efectele benefice ale demarării construcţiei se „simt” cel mai bine în preţurile terenurilor din zonă. Dacă în 2004, un metru pătrat se vindea la doi euro, în mai puţin de doi ani, preţul a sărit la peste 20 de euro. Buhăescu spune că traseul drumului nu taie teritoriul Parcului Naţional Retezat, ci doar îl mărgineşte şi că protestul ecologiştilor ar fi zadarnic atât timp cât infrastructura construcţiei este deja ridicată. Primarul este convins chiar că în spatele Greenpeace se află interese politice meschine care ar vrea ca Drumul lui Băsescu să nu fie finalizat. „Noi ne-am pus mari speranţe în dezvoltarea asta. Cum pot cei de la Greenpeace să ne oprească? Păi, eu iubesc natura mai mult decât ei. Drumul trebuie să se facă legal, aşa cum am discutat, adică să mai construim nişte conducte şi poduri deasupra ca trecători pentru animale. Nu înţeleg de ce vor unii, la fel ca şi comuniştii să ne ţină pe noi, 170 de mii de oameni din Valea Jiului izolaţi aici. Nu sunt de acord”, precizează primarul care vine şi cu o idee originală. Dacă Greenpeace blochează investiţia, el promite să blocheze... Greenpeace : „adică, cine sunt aştia dom-le ?! să ne spună nouă una, alta fără măcar să ne cunoască. Dacă opresc drumul, vă promit eu că aflu cine sunt, unde stau ei şi rudele lor şi protestez şi eu împotriva lor. Le blochez drumul, să vadă şi ei ce bine este să fii izolat. Sunt obraznici ăştia. Dumnezeu a făcut natura pentru oameni şi asta este lupta dintre Dumnezeu şi Necuratu´” EcologiŞtii se unesc Greenpeace atenţionează asupra reluării lucrărilor : „Distrugerea a luat o amploare fără precedent în Retezat. Buldozerele au ajuns până la numai 1 km de peisajul forestier intact din Retezat, deşi prefectul Vladu a anunţat toamna trecută că lucrările la DN 66A au fost suspendate până la finalizarea planului urbanistic zonal şi obţinerea tuturor aprobărilor necesare. Prefectul a minţit şi îi cerem să se comporte în mod profesionist şi să îşi respecte angajamentul ducând la bun sfârşit planul de urbanism zonal”, susţine Gabriel Păun, coordonatorul campaniei Greenpeace în România. Greenpeace consideră că, în acest caz, constructorul lucrează ilegal între Câmpu lui Neag şi Câmpuşel, fără un studiu de impact actualizat şi fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat. Organizaţia, extrem de activă la nivel mondial, arată că în Retezat se găseşte ultimul peisaj forestier intact din Europa Centrală, Vestică şi de Sud. Aici pot fi încă găsite populaţii semnificative de urs, lup şi râs. Potrivit specialiştilor, un peisaj forestier intact este un teritoriu în cadrul zonei de pădure, care conţine ecosisteme împădurite şi neîmpădurite (gol alpin, lacuri şi mlaştini) cu influenţe umane minime şi care măsoară o suprafaţă de minim 500 km pătraţi cu diametrul de cel puţin 10 km. ONG-ul a descoperit că peisajul oferit de Retezat este ultimul de acest fel din Europa, situat la sud de Cercul Polar. Un inventar al pădurilor virgine efectuat în octombrie 2006 arată că aici sunt concentrate cele mai multe păduri de acest fel din România. Prin urmare, Greenpeace a cerut Ministerului Mediului să includă întregul peisaj forestier intact din vestul Carpaţilor Meridionali printre ariile naturale cu cel mai ridicat nivel de protecţie. Campania Greenpeace este sprijinită şi de la fel de celebra organizaţie WWF (World Wide Fund) ai cărei membrii consideră că lucrările ilegale de pe DN 66A sunt „încă o dovadă a tratamentului brutal care este aplicat în România ariilor naturale protejate (...). Protecţia mediului numai pe hârtie, cu legi care nu sunt aplicate în teren, va duce la pierderi irecuperabile în ceea ce priveşte capitalul natural pe care încă îl deţinem”, declară Luminiţa Tănasie, unul dintre coordonatorii WWF. Publicitari pentru Retezat De această dată, în sprijinul celor două organizaţii de protecţie a mediului au sărit şi publicitarii. Agenţia de publicitate Leo Burnett împreună cu Greenpeace urmează să lanseze în doar câteva zile o campanie menită să oprească construcţia DN 66A şi să atragă atenţia românilor asupra necesităţii protejării peisajul forestier. Primul pas va fi publicarea în presă a unor imagini cu animale protejate de lege - râsul, capra neagră sau lupul - care trăiesc în Parcul Naţional Retezat şi sunt ameninţate de intervenţia umană. Sloganul campaniei, specificat pe fiecare fotografie în parte, este: „În curând, numai în magazinele de jucării”. Aceasta este cea de-a doua campanie purtată pentru protejarea Parcului Naţional Retezat, după ce WWF România a derulat în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2007 o campanie de conştientizare despre problemele care afectează cele mai bogate zone din punct de vedere al capitalului natural din România şi din lume. Principalul instrument al campaniei a fost petiţia care a putut fi semnată on line şi a fost susţinută de publicitate în mediile audio-vizuale şi în presa scrisă. 11.447 persoane s-au alăturat demersului WWF şi au semnat online pentru oprirea ilegalităţilor şi a proiectelor de dezvoltare care afectează ariile protejate din România. Petiţia şi listele cu semnături au fost trimise Preşedintelui şi Primului Ministru şi Directoratului General pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene. Acum, ecologiştii cer oprirea definitivă a proiectului la punctul Câmpuşel şi sunt convinşi că respectarea naturii reprezintă singurul compromis viabil care poate aduce suficientă dezvoltare economică pe termen lung în Valea Jiului de Vest şi poate asigura protejarea peisajul forestier intact din Retezat şi împrejurimile sale de un masacru cert. Comentarii?

Săptămâna 19 – 25 aprilie 2007, numărul 232