Reţinut. Dacă în ce priveşte numele nu există obiecţii, acestea apar atunci când vine vorba despre nivelul de „unificare”. Locuitorii oraşului Hunedoara, mai ales cei trecuţi de prima tinereţe, îşi amintesc că, în vremea comunismului, Deva a fost favorizată în ceea ce priveşte alocările de bani pentru dezvoltare şi nu vor ca istoria să se repete. Primarul Hunedoarei, Nicolae Schiau (foto), se declară un susţinător al ideii de conurbaţie, dar ţine neapărat să-i consulte şi pe cetăţeni: „Vom organiza un referendum pentru că nu vreau ca peste 20 de ani să ne arate cu degetul oamenii. Dacă locuitorii oraşului Hunedoara vor fi de acord, mergem înainte. Totuşi, avem o experienţă neplăcută cu programul ISPA. Am avut un serviciu propriu de apă şi canalizare, dar acum pentru bani de un robinet trebuie să venim la Deva să cerem aprobări. Mai mult, muncitorii din Hunedoara pun capace de canal în Deva şi Simeria, iar oraşul nostru este lăsat la urmă”.

Optimist. Primarul Devei, Mircia Muntean (foto), adoptă soluţia conurbaţiei fără să stea pe gânduri, lăsând efectele finale oarecum la mâna destinului: „De-a lungul isto-riei, devenii au lucrat în Hunedoara, acum hunedorenii lucrează în Deva. Sunt neajunsuri care dor uneori. Doare că Deva contribuie cu mai mulţi bani la autostrada spre Hunedoara (drumul judeţean este modernizat cu bani din obligaţiuni bancare emise de Consiliul Judeţean - n.red.), aşa cum la Hunedoara doare că foarte multe din impozitele celor angajaţi în Deva vin la bugetul local al reşedinţei de judeţ. Aceste neajunsuri, toate, se rezolvă prin conurbaţie. Fără asociere, nu poţi să faci nimic mai departe. Nu poţi să mergi înainte. N-ai cum să prosperi sub nicio formă. Nu vor exista fonduri pentru oraşe mici, sau se vor obţine foarte greu şi în sume neînsemnate. Nu vom putea deveni o forţă decât dacă suntem uniţi, de aceea susţinem ideea. Mă voi consulta direct cu populaţia. Nu cred că la Deva este cazul unui referendum. Dumnezeu şi viaţa ne va arăta dacă am făcut bine sau nu”.

Entuziasmat. Primarul oraşului Simeria, Petru Păun Jura (foto), se declară un susţinător fără rezerve al proiectului de asociere: ”Pentru oraşul Simeria acest proiect este vital. Sunt unul dintre iniţiatorii acestei idei. Am avut prilejul să călătoresc foarte mult, am văzut multe, credeam că ştiu foarte multe despre administraţie, dar când am audiat acest proiect mi-am dat seama cât sunt de ignorant în materie, cu toate că sunt de mulţi ani primar. Noi am demarat şi Planul Urbanistic General al localităţii. Îl facem în paralel cu acest plan al conurbaţiei, ca să câştigăm timp. Tot timpul arhitecţii care lucrează la planul nostru, au colaborat cu echipa de la Timişoara. Nu ştiu dacă la Simeria va fi necesar un referendum. Proiectul mi se pare frumos, deosebit, dar orice lucru nou începe prin a fi un paradox şi sfârşeşte prin a fi o banalitate după cum spunea Grigore C. Moisil. Noi astăzi creăm un paradox care va deveni o banalitate în ţară, pentru că va fi plin de astfel de asocieri în România”.

Frumoasa teorie Şi cruda realitate

Planul urbanistic al conurbaţiei Hunedoara - Deva - Simeria este argumentat în principal pe ideea unei dezvoltări armonioase, care trebuie asigurată în primul rând de o infrastructură care să răspundă nevoilor sectorului privat. Deva şi Hunedoara sunt acum legate doar pe cale rutieră, de un drum care abia acum se modernizează. Simeria este „obturată” în ce priveşte extinderea de linia ferată care vine de la Hunedoara. Un aeroport în apropiere nu există şi nici nu prea are şanse să apară, din cauză că strategia naţională privind aeroporturile prevede unul în judeţul Alba. Autostrada este „desenată” la Nord de viitoarea conurbaţie, fapt care va limita, oarecum, posibilităţile de extindere în această direcţie. Pe liniile ferate viteza medie este de 60 de kilometri pe oră pentru trenurile de călători şi 15 kilometri pe oră pentru cele de marfă. În aceste condiţii, apariţia unor trenuri de mare viteză este de domeniul incredibilului. În Europa de Vest cel mult 20 la sută din populaţia unui oraş este angrenată în domeniul industriei, restul activând în domeniul serviciilor, pe când în Deva, Hunedoara şi Simeria, procentul muncitorilor în industrie este dublu. Mai mult, suprafeţele ocupate de obiective industriale sunt mult peste media europeană. În Hunedoara, de exemplu, mai bine de 33 la sută din suprafaţa oraşului este folosită în scopuri industriale, proporţie mult mai mare decât în Moscova, de exemplu, unde doar 5 la sută din suprafaţă are astfel de destinaţii. În urma anchetei sociale derulată în vederea elaborării planului prezentat vineri, s-a constatat că, atât în Deva cât şi în Hunedoara şi Simeria, oamenii se plâng de transportul în comun mai mult decât deficitar, sistemul de sănătate prost şi lipsa ofertelor de divertisment. În aceste condiţii, prevederile de detaliu ale Planului prezentat de echipa timişoreană, referitoare la piste de biciclete, şosele de legătură în plus, sau la cartiere care să aibă fiecare o piscină, un centru medical, o bază sportivă şi cel mult 70 de apartamente pe un hectar par imposibil de atins.