Săptămâna 3 – 9 mai 2007, numărul 234
SPECIALSuntem la pământ cu sănătateaMonalise Hihn
Hunedorenii nu se pot lăuda cu o sănătate de fier. Zeci de milioane de lei sunt cheltuite anual în judeţ pentru asistenţa medicală spitalicească şi pentru plata reţetelor compensate şi gratuite, dar şi prin diverse subprograme de sănătate achitate de Ministerul Sănătăţii Publice prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. O cincime din numărul populaţiei suferă de diabet, boli hipertensive şi cardiopatii. De asemenea, la ora actuală în judeţ există sub tratament 1.351 de persoane care au TBC şi 87 cu sifilis. Directorul executiv al Autorităţii pentru Sănătate Publică Hunedoara, Dan Magheru, spune că starea de sănătate a hunedorenilor nu e nici mai bună, nici mai proastă decât a celorlalţi români. Pe de altă parte, speranţa de viaţă a unui bărbat din judeţul Hunedoara este de 67 de ani, în timp ce a unei femei este de 74 de ani.
Starea de sănătate a românilor lasă mult de dorit. De altfel, ţara noastră se clasează mereu în fruntea tuturor topurilor realizate la nivel european în ceea ce priveşte starea precară a sănătăţii. La fel ca toţi românii, nici hunedorenii nu pot spune că sunt prea sănătoşi. Populaţie îmbătrânită Industrializarea masivă din anii comunismului a făcut ca starea de sănătate a hunedorenilor să fie destul de precară. Directorul executiv al Autorităţii de Sănătate Publică Hunedoara, Dan Magheru, spune că acest lucru face ca frecvenţa bolilor cronice să fie mai ridicată: „Populaţia din judeţ este îmbătrânită. Antecedentele industriale ale zonei în care trăim au sporit frecvenţa bolilor cronice de care suferă hunedorenii”. În judeţul Hunedoara trăiesc în jur de 475.000 de locuitori. În jur de 132.000 dintre aceştia, adică o treime din populaţie, sunt pensionari. Cei mai mulţi au fost angajaţi în siderurgie şi minerit, adică în domenii de activitate care le-au afectat sănătatea. Cheltuieli de milioane Starea şubredă a sănătăţii populaţiei din judeţ rezultă şi din sumele mari cheltuite pentru asistenţa medicală spitalicească, în 2006 fiind alocate aproape 117 milioane de lei, în timp ce pentru 2007 sunt contractate cheltuieli bugetare de 127,3 milioane de lei. Pe de altă parte, anul trecut, în judeţ, au fost ajuns 39.2 milioane de lei, sume puse la dispoziţie farmaciilor de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara pentru eliberarea de medicamente prin reţete compensate şi gratuite. Şi această sumă va creşte în 2007 cu peste cinci milioane de lei. Preşedintele Colegiului Medicilor Hunedoara, Mircea Artean, spune că, deşi se alocă sume considerabile, acestea nu rezolvă toate problemele pentru că şi cheltuielile pentru sistemul sanitar sunt foarte mari. El consideră că încă sistemul medical din România este subfinanţat: „După părerea mea, un procent de 6 - 7 la sută din Produsul Intern Brut destinat Ministerului Sănătăţii Publice ar rezolva toate problemele din sistem”. Pe de altă parte, ani în şir, marile societăţi comerciale de stat din judeţ n-au fost prea interesate să îşi achite debitele, astfel că acum Compania Naţională a Huilei Petroşani este cel mai mare datornic din ţară la bugetul asigurărilor de sănătate, cu restanţe în valoare de 50,3 milioane lei noi. Aceşti bani ar rezolva, de exemplu, problema medicamentelor pentru tot anul în curs. Diabetul, în creştere Boala care pare să facă ravagii printre hunedoreni este diabetul. Deja în evidenţe există 13.700 de cazuri. Numărul celor care suferă de această boală a crescut doar în luna ianuarie a acestui an cu circa 1.500. Cei care aveau probleme de sănătate din cauza glicemiei ridicate şi locuiau în alte zone decât Hunedoara, Deva sau Petroşani au fost, ani în şir, obligaţi să stea la cozi interminabile, întâi la medicul de specialitate, care elibera reţeta, după care urma calvarul de la farmaciile cu circuit închis (de spitale), care erau singurele ce eliberau astfel de medicamente. Situaţia pare să se fi îmbunătăţit de la începutul lunii trecute, când toate farmaciile au început să elibereze medicamente pentru suferinzii de diabet. Nici cancerul nu ne iartă În jur de 5.600 de persoane din judeţ suferă de cancer. „Acest număr reprezintă numărul cazurilor vechi şi noi înregistrate în evidenţele noastre. Cele mai multe sunt bronhopulmonare, la sân şi stomac. O creştere uşoară a cazurilor noi de cancer se înregistrează în zona Hunedoarei, acest lucru fiind explicabil din cauză că ani buni populaţia de aici a trăit într-un mediu poluat. Per ansamblu, în judeţ, în ultimul an, a scăzut numărul de persoane cărora li s-a pus acest diagnostic”, declară şeful ASP Hunedoara. Pe de altă parte, în jur de şase mii de hunedoreni suferă de ciroze. TBC şi sifilis Chiar dacă pare greu de crezut, încă în România există persoane care se îmbolnăvesc de TBC, ţara noastră conducând în topul cu cei mai mulţi pacienţi cu acest diagnostic. De altfel, în evidenţele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate există 1.351 de astfel de cazuri. TBC-ul sau tuberculoza este cunoscută drept boala sărăciei, iar cele mai multe cazuri sunt înregistrate în zona Hunedoara şi în cea a Văii Jiului. În cele mai multe situaţii, persoanele bolnave de TBC provin din mediile sărace, în care igiena şi condiţiile de viaţă sunt precare. Costul mediu al tratamentului pentru un bolnav de TBC este de 266,84 de lei pe an. Pe de altă parte, 87 de persoane din judeţ au sifilis sau în termeni populari „cruci în sânge”, din cauza rezultatului pozitiv (+ + +) al testului de sânge. Directorul executiv al ASP Hunedoara, Dan Magheru, spune că persoanele bolnave sunt din zona Deva şi Orăştie: „După ce în anii ´90 numărul celor care s-au îmbolnăvit de sifilis a crescut îngrijorător, înregistrându-se câteva sute de cazuri, acum situaţia s-a stabilizat. Persoanele bolnave s-au contaminat din ignoranţă şi indiferenţă. Boala se transmite pe cale sexuală, iar cei care s-au îmbolnăvit nu şi-au luat toate măsurile de siguranţă”. Multe avorturi România este pe primul loc şi în clasamentul ţărilor cu cel mai ridicat număr de avorturi din Europa. Conform statisticilor oficiale, anul trecut în judeţ au fost înregistrate, în medie, pe lună, în jur de o sută de avorturi. Aceste date cuprind doar întreruperile de sarcină efectuate în unităţile sanitare de stat. Medicii spun, însă, că în calcul nu au fost luate şi cabinetele particulare, astfel că numărul întreruperilor de sarcină este, în realitate, de patru - cinci ori mai mare decât cel reflectat în statisticile oficiale. Pe de altă parte, în judeţ există şapte cabinete de planning familial, care oferă anticoncepţionale şi prezervative în mod gratuit persoanelor care nu au nicio sursă de venituri sau celor cu câştiguri mici, dar şi elevelor şi studentelor. Primii la probleme cu inima şi plămâniiMonalise HihnÎn jur de 25.000 de hunedoreni suferă de inimă, iar 47.000 sunt hipertensivi. De altfel, preşedintele Colegiului Medicilor Hunedoara, Mircea Artean, spune că acestea sunt diagnosticele cele mai des întâlnite la pacienţii care intră în cabinetele medicilor de familie. Pe de altă parte, doar anul trecut s-au înregistrat peste 300.000 de cazuri de boli ale aparatului respirator.
Zece la sută dintre hunedoreni sunt hipertensivi şi circa şapte procente din numărul populaţiei judeţului suferă de cardiopatii. Conform statisticilor Autorităţii de Sănătate Publică Hunedoara, numărul celor care suferă de aceste afecţiuni este în creştere. Mai multe cauze Medicii spun că modul de viaţă şi ereditatea sunt doar unele dintre motivele care duc la creşterea numărului celor care suferă de astfel de boli. „Astăzi, oamenii sunt mai predispuşi la îmbolnăvire şi din cauza modului de viaţă mult mai alert decât înainte vreme. În plus, nu trebuie să scoatem din calcul faptul că durata de viaţă creşte, populaţia este îmbătrânită şi evident creşte şi numărul persoanelor care suferă de astfel de boli. Pe de altă parte, chiar dacă sunt bolnavi, oamenii beneficiază de tratament care are efect de ameliorare a bolii”, declară Dan Magheru. Pe primele locuri Preşedintele Colegiului Medicilor Hunedoara, Mircea Artean, declară că hipertensiunea, bolile cardiovasculare şi pneumoniile sunt pe primele trei locuri în topul diagnosticelor puse de medicii de familie din judeţ: „Hunedorenii se încadrează în media pe ţară în ceea ce priveşte numărul ridicat de persoane care suferă de aceste afecţiuni. Din păcate, se constată că în prezent creşte frecvenţa la anumite tipuri de boli cardiovasculare”. Mii de cazuri Pe parcursul anului trecut, în judeţ s-au înregistrat 309.000 de cazuri de boli ale aparatului respirator. „Numărul de cazuri este într-adevăr mare, dar nu putem şti cu precizie câţi bolnavi au fost cu exactitate. De pildă, se poate întâmpla ca un pacient să se fi îmbolnăvit anul trecut de patru ori şi să fi suferit de afecţiuni diferite, dar toate ale aparatului respirator. Cu tratament, acestea pot fi tratate în întregime. Sigur că în zonă există predispoziţii la astfel de îmbolnăviri, ţinând cont de mediul în care am trăit ani buni”, consideră şeful ASP Hunedoara. „Multe femei încep să aibă grijă de ele!”Monalise Hihn
Care sunt afecţiunile cele mai întâlnite la femeile care se hotărăsc să apeleze la un medic ginecolog? Mi-ar plăcea să vă spun că femeile vin la medic doar în scop profilactic sau pentru urmărirea unei sarcini pe care şi-o doresc, dar practica spune cu totul altceva. Cam 50 - 60 la sută dintre cazurile pe care le consult anual sunt femei care acuză răceli cronice, netratate la timp. În cazurile sociale, procentul este şi mai mare, apropiindu-se de 70 la sută, şi mă refer la femeile care au o situaţie materială mai precară. Din păcate, pacientele ajung la medic atunci când acuză dureri în mod repetat.Cât de multe femei vin la medic cu afecţiuni care necesită intervenţiile chirurgicale? Un procent cuprins între 10 şi 15 la sută dintre paciente au fibroame, rupturi de perineu sau chisturi de ovare. Cam jumătate dintre acestea trebuie operate. De cele mai multe ori, femeile vin foarte târziu la medic. Ele amână mereu să se opereze şi se neglijează. Cele mai greu de convins să accepte o intervenţie chirurgicală sunt femeile din mediul rural, care vor să se opereze doar în funcţie de sezonul agricol.Care este media vârstei pacientelor care solicită o consultaţie? De regulă, femeile active din punct de vedere sexual, cu vârste cuprinse între 16 şi 50 de ani, vin la medic. Cel mai des însă vin cele cu vârsta de până la 30 de ani, care au înţeles că trebuie să fie mai atente cu sănătatea lor. Pot spune că se constată o îmbunătăţire a modului în care înţeleg să fie mai preocupate de scopul profilactic al unui consult medical. Cred că acest lucru vine şi din faptul că oamenii câştigă mai bine decât în urmă cu 10 - 15 ani şi îşi permit să îşi facă analize pentru depistarea diverselor afecţiuni. De exemplu, zilnic, cam trei persoane vin să îşi facă testul pentru depistarea cancerului de col uterin (testul Papanicolau), care costă între 20 şi 30 de lei. Este un semn că lucrurile se schimbă.Se schimbă şi mentalităţile? Desigur! Gândiţi-vă că oroarea pentru consultul ginecologic vine pentru multe femei, cel puţin pentru cele care au de la 40 de ani în sus, din vremea regimului comunist, când erau obligate să meargă la medic pentru că aşa o cerea Partidul. Un avort era un păcat de moarte, când regimul dorea ca femeile să devină maşini de făcut copii. Sigur, nu e neapărat o plăcere să ajungi la medic, dacă nu te doare nimic. Constat însă că femeile care lucrează în străinătate şi-au schimbat în primul rând această mentalitate. Ele sunt primele care cer un consult atunci când vin în ţară şi, de regulă, vizitează un medic ginecolog de două ori pe an. Acestea chiar doresc să facă un control profilactic, nu acuză niciun fel de simptome. Pacientele respective sunt conştiente că trebuie să fie sănătoase ca să poată munci. Şi mai este un lucru foarte bun pe care îl fac: de cele mai multe ori vin însoţite de o rudă sau o prietenă, astfel că şi acestea devin mai atente cu ele.Sănătatea la control, abia din iulie
Bani pentru bolile graveMonalise HihnPeste 13.000 de persoane din judeţ suferă de boli grave şi foarte grave şi sunt cuprinse în subprograme de sănătate pentru care se alocă fonduri prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
Categorii de boli HIV/SIDA, TBC-ul, afecţiunile oncologice, diabetul zaharat, hemofilia, osteoporoza, bolile renale care necesită dializă sunt doar câteva dintre afecţiunile cuprinse în subprogramele de sănătate. Costul mediu pentru o persoană care suferă de o astfel de boală este mai ridicat în cazul celor care fac dializă peritoneală sau hemodializă şi al celor care sunt infectate cu HIV/SIDA. Toate aceste afecţiuni sunt încadrate în categoria bolilor grave şi foarte grave. Purtătorul de cuvânt al CJAS Hunedoara, Ovidiu Bândea, spune însă că procentul celor care suferă de astfel de boli este foarte scăzut: „Acest procent reprezintă doar 2,7 la sută din numărul populaţiei, ceea ce înseamnă că situaţia nu este deloc îngrijorătoare din acest punct de vedere. Într-adevăr, costurile pentru tratamentul acestora este foarte ridicat, dar în 90 la sută dintre cazuri este vorba despre boli incurabile, care necesită tratament special şi scump. Totuşi, se constată că tot mai mulţi tineri vin să îşi achite asigurările de sănătate, tocmai pentru ca să beneficieze de parte din costurile pentru diferite afecţiuni, sume care sunt achitate de Casă, prin diverse subprograme”. Sume mari pentru HIV/SIDA În judeţ sunt înregistrate 231 de persoane care sunt infectate cu virusul HIV, 200 dintre ele provenind din Valea Jiului. Pentru tratamentul unui astfel de caz costul mediu anual este de 18.810 lei, bani care provin din bugetul Ministerului Sănătăţii Publice prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. De altfel, Hunedoara este unul dintre judeţele în care se cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru astfel de afecţiuni înregistrate în rândul tinerilor cu vârsta de până la 19 ani. Purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate, Ovidiu Bândea, declară că în tot judeţul, în 2006, au fost alocate 4,1 milioane de lei pentru tratamentul cu antiretrovirale, printr-un program al Ministerului Sănătăţii, destinat persoanelor infectate cu virusul HIV. Dializa - costisitoare În prezent 311 persoane suferă de boli renale şi sunt obligate să facă dializă, în aşteptarea unui transplant. Şi cum speranţa ca un astfel de lucru să se întâmple prea curând este redusă, singura soluţie o reprezintă acest tip de tratament. Cei mai mulţi, adică 292 de pacienţi, fac hemodializă, pentru care se achită anual un cost de peste 16.000 de lei, iar 19 persoane sunt supuse tratamentului de dializă peritoneală, pentru care se plătesc aproape 43.000 de lei. Pe lângă toate aceste costuri, o parte dintre bolnavi sunt transportaţi cu ambulanţa până la cele trei centre din judeţ în care se face dializa, adică Hunedoara, Deva şi Petroşani. Un scandal legat de firma care asigură transportul acestor bolnavi a izbucnit anul trecut, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora în spatele societăţii se aflau chiar foştii directori ai Direcţiei de Sănătate Publică şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. În schimb, mai norocoşi au fost 32 de pacienţi care au reuşit să găsească un donator şi să facă un transplant renal. Sănătatea la româniUn sondaj realizat de Daedalus Consulting în perioada 10-21 februarie 2007 pe un eşantion de 1080 de persoane din toată ţara, cu o marjă de eroare de plus, minus trei la sută, arată că românii au probleme de sănătate, dar nu toţi apelează la medic atunci când se îmbolnăvesc. Motivele principale le constituie lipsa timpului şi a banilor. Studiul scoate în evidenţă faptul că şapte la sută dintre românii care au avut în ultimul an probleme de sănătate nu au mers la medic pentru că nu au încredere în sistemul de sănătate sau se tem de tratamentele pe care doctorii le-ar putea recomanda. De asemenea, mai mult de jumătate dintre românii care locuiesc la oraş au avut în ultimul an probleme care după părerea lor necesitau ajutorul sau intervenţia unui medic. Din studiu rezultă că femeile au fost cele care au avut cele mai multe probleme de sănătate comparativ cu bărbaţii. O altă concluzie, îngrijorătoare a studiului, arată că, deşi 54 la sută dintre români s-au îmbolnăvit în ultimul an, nu toţi au apelat la un medic. Doar 14 la sută dintre cei bolnavi au făcut acest lucru, dar problemele lor de sănătate au fost rezolvate doar parţial. În schimb, 11 la sută dintre cei bolnavi au luat decizia să nu meargă deloc la medic. Cei mai mulţi dintre cei care au ezitat să fie consultaţi de un doctor susţin că nu au timp, un sfert dintre ei spun că nu au bani, iar şapte la sută afirmă că nu apelează la medic din cauza lipsei de încredere în acesta sau pentru că se tem de tratament. În acelaşi timp, mai puţin de o treime dintre românii din mediul urban obişnuiesc să meargă periodic la medic pentru un control general. Situaţia este şi mai proastă când vine vorba despre vizita periodică la un medic stomatolog: numai 16 la sută dintre cei care au completat chestionarul au fost periodic la un astfel de medic. O cincime dintre românii care au fost la medic în ultimul an spun că au oferit diferite atenţii. În medie, un calcul arată că românii dau medicilor 32 de euro de fiecare dată când apelează la aceştia, adică în jur de 100 de lei. |
Săptămâna 3 – 9 mai 2007, numărul 234