Acest tip de credit a fost introdus pentru prima dată în Japonia, în urmă cu 20 de ani. Şi probabil că acum copiii lor sunt obligaţi să plătească datoriile părinţilor. Ciudat mod de a realiza ceva în viaţă. Contractezi un împrumut şi apoi te doare-n cot ce se întâmplă, lasă că plăteşte ăla micu´, care atunci când va fi mare se va trezi cu o moştenire cel puţin interesantă: e dator la bancă!

Este ca şi cum un primar face împrumuturi uriaşe pe bani publici urmând să le plătească în 20 de ani. Numai că el uită (sau mai bine zis ştie prea bine) că mandatul lui e trecător, că în maxim 4 ani poate fi trimis de electorat la plimbare. Pentru că 20 de ani în fruntea primăriei nu va sta cu siguranţă. Iar urmaşul lui, viitorul primar, va avea de plătit pentru investiţiile anterioare şi nu va mai avea vreun ban să-şi ducă la bun sfârşit propriile ”vrăjeli” electorale.

Expresia ”după noi, potopul” este una veche şi verificată în timp. Dacă se aplică în multe domenii, de ce nu s-ar aplica şi la bietele familii care visează la un apartament?
Şi să nu vă gândiţi vreodată că banca lucrează pentru dumneavoastră.