|
REALITATEA HUNEDOREANĂ
Ciprian Iancu
”Sechestraţi”pe
stadionul - fantomă
Imaginea dezolantă a unor tribune golite de tot ce a fost de fier şi a putut fi luat aproape că te îngrozeşte. Din stadionul Uzinei Mecanica Orăştie au mai rămas doar părţile din beton şi bare de fier care n-au putut fi furate. La ceea ce era odată poarta principală a stadionului, doi puradei se îmbrâncesc unul pe celălalt râzând, bucuroşi de vremea frumoasă. Pe teren, alţi doi prunci, ceva mai mari, se cred Mutu şi Dică, obosind de zor o minge pe jumătate dezumflată printre muşuroaiele apărute cu sutele pe ceea ce a fost odată gazon. S-au obişnuit deja cu muşuroaiele şi nu renunţă la terenul lor de joacă. Sunt privilegiaţi! Ce alţi copii pot, absolut când vor ei, să dea la o poartă de fotbal în toată regula? Dinamovistul Boby, de 13 ani, şi stelistul Ionuţ, de 11 ani, par a fi singurii din întreaga comunitate de rromi care nu sunt deranjaţi că locuiesc pe stadion, dimpotrivă. Oricum, de când s-au născut au locuit într-o singură cameră, s-au înghesuit în acelaşi pat vechi câte doi, trei patru, câţi fraţi sunt într-o familie, în spaţii în care singurul semn de normalitate ar putea fi doar becul din tavan.
AvalanŞa de nemulţumiri
La prima vedere pare că toată lumea îşi face siesta de după-amiază. Nu e aşa însă: bărbaţii în putere sunt plecaţi să muncească cu ziua prin satele de la marginea Orăştiei, iar ceilalţi se adună imediat în jurul musafirilor nepoftiţi. Când sunt întrebaţi de ce au ajuns tocmai în încăperile de sub tribuna stadionului, toţi se pornesc într-o serie de tânguieli fără sfârşit: ”De şase ani stăm aci. O zâs primaru că numa o vreme o să şedem acilea. Uite că s-or împlinit şepte ani”, ”Ne plouă-n casă, stăm cu foliile. Vai ş-amar! Avem astmă, TBC şî nu ne mai scoate nimeni d-acilea”. Adevărat este că rromii trăiesc în 12 încăperi de la baza tribunei. Deasupra încăperilor, practic în tribună, s-a tras în grabă o izolaţie cu azbest, cu şase ani în urmă, dar mai nimic nu a mai rămas acum din ea. Apa este imposibil de băut, iar wc-urile sunt cele clasice: ”coteţe” de scânduri, cu găuri în pământ, ”obiective” care domină fondul olfactiv al zonei.
Când vine vorba despre fundaţia umanitară ”Renaitre Roumanie”, care are un sediu în Orăştie şi care mai încearcă să-i ajute, atitudinea rromilor este aproape la fel ca-n cazul primarului: ”Vin să ne deie numa haine. Ne-or adus la haine până acuma că nu avem ce face cu ele. Le punem pă foc, că ce să faşi cu cinci paltoane?!”, exclamă Cornelia Moldovan, de 46 de ani, mamă a 10 copii. Locatarii stadionului nu par să se oprească din reclamaţii: de la faptul că stau câte cinci, opt, zece într-o cameră, până la facturile de curent prea mari şi la ”rumânii” care nu le dau o şansă.
La fel de supăraţi
Când aude de rromii de la stadion, primarul Orăştiei, Iosif Veniamin Blaga, îşi pierde cumpătul: ”Ce să le mai faci? Ei doar să reclame sunt buni. După ce că încerci să nu-i laşi fără un acoperiş deasupra capului, ei nu sunt în stare decât să reclame că vezi - Doamne nu ştiu cine papă banii pentru ei. Nu sunt decât prostii ce spun ei!”.
Blaga spune că un sprijin important pentru Primărie în gestionarea problemei rromilor din oraş (circa 4.000 la număr, la o populaţie totală de 23.000) este acordat de Asociaţia Renaitre Roumanie, fondată de câţiva cetăţeni francezi la Orăştie în 2000 şi care, în parteneriat cu alte două organizaţii umanitare care activează în Nordul Franţei, încearcă să-i ajute pe rromi să trăiască mai bine. Directorul Asociaţiei, Tiberiu Dezsi, spune însă că reclamaţiile ocupanţilor stadionului sunt nefondate: ”Partenerii noştri din Franţa strâng bani, iar noi aici avem mai multe proiecte destul de costisitoare, pentru că ne ocupăm de educaţie, servicii medicale şi servicii de consiliere. Când mai vine câte un TIR cu haine din Franţa doar n-o să-l trimitem înapoi!”
Cei mai ”problematici”
Tiberiu Dezsi adaugă că cele mai multe probleme asociaţia le are tocmai cu rromii care locuiesc la stadion, dar Renaitre Roumanie mai are în grijă şi alte sute de rromi din Orăştie: ”Sunt peste 500 de persoane asistate de noi. Trebuie să ne descurcăm cu masa zilnică a 80 de copii, pachete de alimente pentru acasă, transportul elevilor de acasă la şcoală şi retur, finanţarea centrului de zi, a centrului de consiliere pentru copii şi părinţi. Avem 20 de oameni care lucrează aici pentru ei şi, de exemplu, pe copiii care au nevoie de operaţii medicale, noi îi ducem la profesori universitari din Cluj care ne ajută gratis”.
Directorul asociaţiei dă de înţeles că rromii de la stadion nici nu prea sunt dispuşi să trăiască mai bine. Anul trecut, asociaţia a arendat trei hectare de teren în zonă, iar din 100 de familii de rromi care au anunţat că doresc să le lucreze pentru a-şi face rost de legume gratis, doar 37 s-au ţinut de treabă. Din acest motiv, anul acesta asociaţia a mai arendat doar un hectar în acest program.
Explicaţiile oficialilor se ţin lanţ. Între timp, la stadion, spiritele se liniştesc. ”Mutu” şi ”Dică”, sunt tot pe terenul cu muşuroaie, dar se opresc din joc strigând după ”musafirii” care pleacă: ”Nenea! Data viitoare să ne aduceţi o minge şi un tricou cu Steaua, bine?!”
Destinul stadionului
Stadionul ”Mecanica” Orăştie a fost al uzinei cu acelaşi nume şi era folosit de echipa de fotbal a întreprinderii, care a activat doar în ultimele divizii ale campionatului, până la începutul deceniului trecut. Odată cu declinul economic al întreprinderii, în urmă cu zece ani, a început şi devastarea stadionului, ”prada” favorită fiind piesele de metal, vândute apoi la fier vechi. Familiile care locuiesc acum aici au fost mutate dintr-o serie de imobile pe care le ocupaseră abuziv.
Servicii Multiple
Pe lângă centrul de zi pentru minori, cabinetul de consiliere pentru copii şi părinţi şi ”programul agricol”, Asociaţia Renaitre Roumanie mai deţine un cabinet psihologic, unul de consultanţă juridică şi un cabinet medical. Aceeaşi organizaţie mai derulează un alt program prin intermediul căruia tineri francezi cu dificultăţi de integrare în societate sunt găzduiţi aici vreme de câte trei luni, timp în care desfăşoară activităţi de ”stagiari” în întregul sistem de asistenţă socială a rromilor.
|