Săptămâna 10 – 16 mai 2007, numărul 235

REPORTAJ Laura Oană De-a dacii şi romanii Vernisaj cu surprize la o expoziţie din Deva... Pentru că lucrările expuse sunt create în urma taberei de artă din fosta capitală romană Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în premieră absolută, organizatorii au venit îmbrăcaţi în... daci şi romani. Un lucru atât de neobişnuit, încât în timpul vernisajului, zeci de trecători se opreau şi priveau uimiţi pe geamurile Galeriilor de Artă la costumele coborâte parcă din paginile cărţilor de istorie. Pictorul şi profesorul universitar clujean Paul Cheptea este primul român care reuşeşte să reconstituie „ştiinţific” un costum roman de luptă cu toate elementele sale. Pentru prima sa experienţă de arheologie aplicată a ales să reconstituie un costum de legionar roman, un costum care, cu tot cu armele folosite de aceşti soldaţi, cântăreşte peste 40 de kilograme şi este lucrat din aceleaşi materiale ca cele folosite de meşterii romani acum 2.000 de ani: oţel, alamă, piele şi pânză de in. Procesul de renconstruire împreună cu materialele au costat 1.500 de euro, bani suportaţi în totalitate din „bugetul personal” al artistului clujean. „Sunt pasionat de arheologie de ani buni. Am tot văzut că alţii, e adevărat din afara ţării, au tot felul de încercări şi au reuşit să dea viaţă istoriei. Apoi, am văzut anul trecut o trupă de soldaţi romani, care (culmea!) erau unguri pasionaţi de această perioadă şi mi-am dat seama că la noi în ţară nimeni nu se ocupă de refacerea costumelor şi armelor strămoşilor. Aşa mi-a venit ideea”, mărturiseşte Paul Cheptea care se poate lăuda acum cu un costum de soldat roman a cărui armură luceşte deasupra tunicii. Universitarul a reconstituit până şi pantalonii de in şi sandalele decupate din piele. Doar la şold, el mai poartă o sabie şi un pumnal: „Pentru că scutul şi restul armelor sunt prea grele. Sper să nu fiu nevoit să le port vreodată exact ca şi strămoşii noştri, vreme de 30 de kilometri, cam cât dura un marş de-o zi”. Pentru a realiza costumul, artistul a studiat fotografii ale monumentelor care înfăţişau soldaţi romani, inclusiv cele de pe Columna lui Traian. Lucrul efectiv al costumului a durat şase luni, perioadă în care artistul s-a sfătuit cu colegii din alte ţării unde există chiar locuri de unde poţi cumpăra asemenea costume. Pentru că simte că a căpătat deja experienţă în confecţionarea costumelor antice, Paul Cheptea şi-a propus să reconstituie şi „îmbrăcăminţi” de altfel de soldaţi romani: centurioni: „Vreau să fac 20 de costume romane de luptă şi, apoi, am de gând să refac şi vreo 15 luptători daci”. Clujeanul crede că poate realiza costume pentru două trupe de luptători romani şi daci în numai un an de zile. Proiect care încântă specialiştii în istorie şi cultură din judeţ : „Dacă totul merge bine, sperăm ca în vara anului viitor să avem în amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa lupte între daci şi romani”, spune Ioan Sicoe, în timp ce marele susţinător al dacilor, organizatorul expoziţiei, Vladimir Brilinski, costumat în dac, este de părere că numărul costumelor de luptători daci ar trebui să fie mult mai mare: „Trebuie negociate condiţiile păcii. Deocamdată eu cu Paul Cheptea suntem în pacea dintre cele două războaie, de la 102-105”. Statul importă romani din Ungaria Universitarul clujean a reuşit prin eforturi proprii să reconstituie primul costum de roman „Made in Romania”, fără niciun ajutor din partea statului. Este prima dată, când meleagurile hunedorene „revăd” un asemenea costum realizat „după regulile istoriei, nu o butaforie”, după vizita unui grup maghiar de luptători romani la Castelul Corvineştilor. Legiunea XV Apollinaris din oraşul maghiar Szombathely, ridicat pe locul fostei aşezării romane Savaria, ţine de organizaţia Savaria Legio Egyesulet, iar maghiarii îmbrăcaţi în costumele create în urma experimentului de reenactment au defilat chiar şi în Bucureşti cu prilejul inaugurării expoziţiei Dacia Avgvsti Provincia de la Muzeul Naţional de Istorie. Aşa se face că, în lipsa unor ”romani” autohtoni, oficialităţile au importat strămoşi din ... Ungaria. O ironie pentru românii înfocaţi şi o palmă pe care autorităţile române nu au simţit-o din moment ce statul nu are niciun proiect de arheologie experimentală prin care să se reconstituie măcar costumele strămoşilor daci şi romani. Pe altă parte, actuala conducere a Direcţiei de Cultură şi Culte Hunedoara s-ar implica în refacerea vieţii de pe vremea lui Decebal şi Traian. „Închipuiţi-vă doar cu cât ar creşte numărul turiştilor interesaţi de Sarmizegetusa Regia şi celelalte cetăţi dacice dacice dacă undeva în apropierea siturilor am încerca să refacem un templu, o casă sau un atelier al dacilor. Din păcate, instituţia noastră nu are fondurile necesare, dar am sprijini cu informaţii şi am face lobby la minister pentru un asemenea proiect”, declară directorul instituţiei, Silvia Beldiman. Turniruri pentru turiŞti Un alt proiect de arheologie aplicată a devenit deja realitate şi face furori printre turiştii sosiţi duminica la Castelul Corvineştilor din Hunedoara. Aici, în jurul prânzului, turiştii pot admira luptele şi scenetele interpretate de Cavalerii de la Hunedoara, un ordin înfiinţat anul trecut cu ocazia comemorării a 550 de ani de la moartea lui Iancu de Hunedoara de un grup de studenţi după modelul Cavalerilor din Mediaş. Cavalerii, înregistraţi la Primăria Hunedoara ca asociaţie non-profit, vor doar să retrăiască pentru câteva ore vremurile de demult şi să ofere turiştilor un motiv în plus de a vizita castelul: turnirurile medievale, dialogurile înfiripate după pagini de istorie şi costume care evocă Evul Mediu românesc. În afară de curtea interioară a castelului, Cavalerii de Hunedoara împreună cu domniţele şi scutierii fac senzaţie la festivalurile şi evenimentele cu iz medieval din ţară alături de Cavalerii din Mediaş înfiinţaţi din 1999. Şi ca dovadă în plus că statul nu dă, la propriu, nici doi bani pe istorie, Cavalerii spun că şi-au confecţionat singuri atât costumele, cât şi armele din bugetul de student! Pe lângă cavalerii din Hunedoara şi Mediaş, în ţară mai există încă trei ordine cavalereşti recunoscute: Ordinul Cavalerilor Lup din Mureş şi Ordinele Cavalerilor din Sibiu şi Braşov. Pentru minim 500 de euro, cavalerii participă la diverse evenimente cu toată recuzita: corturi, costume, arme, steaguri şi torţe pentru manifestările pe timp de noapte. Vestea că la Castelul Huniazilor se organizează duminica turniruri medievale a circulat rapid iar turiştii vin valuri, valuri să vizioneze spectacolele şi să facă fotografii cu Cavalerii de Hunedoara. Portarii cred chiar că, de la organizarea spectacolelor, încasările castelului s-au dublat, turiştii străini fiind entuziasmaţi de prezenţele medievale. Ciobul Şi satul neolitic Deocamdată, în ţară, arheologia experimentală (folosită în cadrul unor proiecte de reconstruire a habitatului, a tehnologiei sau a modului de viaţă dintr-o perioadă istorică anume) nu este foarte răspândită mai ales din cauza costurilor ridicate pe care le presupune un asemenea proiect. Prima încercare izbutită s-a dovedit a fi proiectul intitulat „Vădastra 2000, revitalizarea tradiţiei ceramice româneşti”, care a fost susţinut financiar de către Ministerul Culturii. Alegerea sitului Vădastra pentru efectuarea experimentelor de ceramică eneolitică s-a făcut cu intenţia de a produce obiecte ceramice şi de a le arde în condiţii cât mai apropiate de contextul pedologic şi climatologic în care s-a dezvoltat cultura Vădastra. Experimentul de reconstituire a ceramicii calcolitice a avut ca final producerea de obiectele ceramice şi arderea lor în condiţii cât mai apropiate de contextul pedologic şi climatologic în care s-a dezvoltat cultura Vădastra. Universitari şi studenţi au remodelat obiecte, figurine şi vase preistorice, utilizând dimensiunile reale, iar piesele au fost arse în cuptoare de suprafaţă sau în cuptoare îngropate asemănătoare celor preistorice. Un alt experiment de arheologie experimentală s-a desfăşurat la Cucuteni, în judeţul Iaşi. Universitatea Al. I. Cuza împreună cu Primăria Cucuteni şi cu susţinerea financiară a câtorva oameni pasionaţi de arheologie a demarat, în 2001, realizarea unui parc arheologic unde urma să se reconstruiască un sat neolitic de tip Cucuteni. Astfel, muzeografia românească se raliază curentului european de prezentare a civilizaţiilor vechi prin reconstituire, pe baza datelor arheologice, a unor aşezări antice. Vizitatorii ar putea vedea şi în România cum era un sat preistoric, la fel ca în Danemarca unde, la Lejre, este reconstituit un sat din epoca fierului, iar în localitatea Ribe este refăcut un sat viking. Turiştii pot vedea aici cum arăta o zi obişnuită din acele vremuri şi pot chiar participa la diverse activităţi de la topirea şi prelucrarea metalului, la ţesut şi toarcerea lânii. La Cucuteni, s-a reuşit, în primă fază, realizarea unei locuinţe şi a unor unelte din piatră şlefuită. Localitatea Cucuteni este celebră în lume pentru vestigiile de cultură neolitică la care s-au adăugat un tezaur din aur şi un mormânt princiar aparţinând culturii geto-dacice. Refacerea istoriei, la mare preţ în UE În Europa, există o întreagă reţea (EXARC) de muzee în aer liber care facilitează arheologia experimentală (în România, doar în muzeele etnografice), în timp ce în lume există o singură instituţie de învăţământ, Universitatea Exeter, care oferă calificare în arheologie experimentală. Până acum, câteva experimente au ajuns celebre: expediţia Kon-Tiki care a refăcut traseul Peru - Polinezia cu ajutorul unei plute; încercările nereuşite până acum de a transporta pietre asemănătoare celor de la Stonehenge cu ajutorul tehnologiilor folosite în acea vreme; reconstrucţia unei părţi din Zidul lui Hadrian şi încercările de a fabrica un metal care să aibă toate caracteristicile Oţelului de Damasc în timp ce tehnicile de prelucrare sunt pierdute de secole. Există grupuri care recreează războaiele celebre ale istoriei sau vremurile ocupaţiei romane: Legio X Gemina din Olanda sau Legio Augusta din Franţa. Fiecare piesă din echipament, îmbrăcăminte sau armament este identică cu originalul, datorită studierii unor stele funerare, basoreliefuri, mozaicuri, picturi şi alte descoperiri arheologice. Comentarii?

Săptămâna 10 – 16 mai 2007, numărul 235