Săptămâna 17 – 23 mai 2007, numărul 236
SPECIALJudeţul oraşelor ridicate la normăMonalise Hihn
În anul 1968, după reorganizarea teritorială a României, Hunedoara a devenit judeţ de sine stătător. Astăzi, cu şapte oraşe şi şapte municipii, Hunedoara, alături de Prahova, este cel mai urbanizat judeţ din ţară, în care locuiesc peste 470.000 de persoane. Trei sferturi din populaţie locuieşte în mediul urban şi trăieşte în locuinţe proprietate personală. Autorităţile locale spun că gradul ridicat de urbanizare oferă şansa atragerii de fonduri structurale şi de coeziune, care vor face ca diferenţele între localităţile urbane din judeţ comparativ cu cele ale oraşelor din Europa de Vest să se reducă în câţiva ani.
Cu şapte municipii şi şapte oraşe, Hunedoara conduce în topul celor mai urbanizate judeţe din ţară. Trei sferturi din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban. Orăşean în Hunedoara Departe încă de cerinţele Uniunii Europene privind condiţiile de trai, în jur de 97 la sută dintre locuitorii de la oraşe şi municipii din judeţ se pot lăuda că sunt proprietari ai caselor sau apartamentelor în care stau. În plus, fiecărui hunedorean din mediul urban îi revin aproximativ 14 metri pătraţi de spaţiu de locuit, cu doi mai mulţi faţă de media pe ţară În mediul urban din judeţul Hunedoara există în jur de 145.000 de gospodării, în care locuiesc peste 370.000 de persoane, ceea ce înseamnă că, în medie, o familie este compusă din trei membri. Aceştia au la dispoziţie un număr de 5.077.063 de metri pătraţi, la un număr de 326.964 de camere de locuit. De asemenea, aproape toate gospodăriile din judeţ din mediul urban beneficiază de instalaţii electrice, iar 90 la sută dintre acestea au canalizare proprie sau din reţea, 80 la sută au baia în locuinţe şi cam tot atâtea au şi bucătărie. Cât despre termoficare, cam 60 la sută dintre gospodăriile de la oraş beneficiază de încălzire fie prin sistem centralizat sau propriu. Taxele ridică nivelul de trai Cu 14 localităţi urbane, judeţul Hunedoara reuşeşte să strângă taxe şi impozite locale mai ridicate decât în alte zone ale ţării. De altfel, în anul 2002, locuitorii oraşelor Lupeni şi Vulcan au decis prin referendum ca cele două să devină municipii. În 2004, comuna Geoagiu a devenit oraş. Unităţi administrativ - teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, oraşele şi municipiile colectează la buget mai multe taxe şi impozite locale decât o localitate din mediul rural. În Europa de Vest, comunele sunt pe cale de dispariţie. Primarul municipiului Deva, Mircia Muntean, spune că gradul ridicat de urbanizare al judeţului atrage după sine şi taxe şi impozite mai mari, care fac ca nivelul de trai şi condiţiile de viaţă ale locuitorilor să crească: „În unele state din Uniunea Europeană nici nu mai există sate şi comune, ci doar oraşe şi municipii. Mai mult, în Japonia nu mai există nici oraşe, ci doar municipii. Acest lucru înseamnă că autorităţile locale din ţările respective au înţeles că taxele şi impozitele colectate de la o localitate din mediul rural nu se pot compara cu acelea din oraşe sau municipii. Chiar dacă acele taxe sunt mai mari, ele ajută la dezvoltarea comunităţii respective. Faptul că Deva, Hunedoara şi Simeria vor face parte dintr-o conurbaţie este cel mai tare lucru care poate exista. Nu putem rămâne pe loc, trebuie să mergem înainte, iar viitorul este al comunităţilor mai mari.
De pildă, altfel se dezvoltă zone precum Timişoara, Sibiu, Arad, faţă de ceea ce întâmplă la noi cu două municipii alăturate, dar care fiecare are o populaţie de aproximativ 70.000 de locuitori”. În acelaşi timp, edilul-şef al Devei consideră că localităţile din mediul urban atrag mai uşor fonduri atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri structurale şi de coeziune, dar şi investiţii.
Oraşele-dormitoryHunedoara este judeţul din România care are cele mai multe localităţi urbane, respectiv 14. În doar 10 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea RăzboI Mondial, odată cu industrializarea masivă, Hunedoara reuşeşte să devină dintr-o zonă rurală una urbană, cel puţin pe hârtie.
Industrializarea masivă declanşată de autorităţile comuniste la începutul anilor ´50 aduce după sine o migraţie internă fără precedent spre această zonă şi face ca multe localităţi din Hunedoara să devină adevărate „dormitoare” pentru „emigranţii” din reguini precum Moldova şi Oltenia. După ce au lăsat sapa, aceştia au pornit în căutarea unui loc de muncă în siderurgie sau minerit, cei mai mulţi s-au stabilit în zona Hunedoara sau Valea Jiului, unde au dat peste barăci insalubre sau apartamente în care locuiau şi câte trei familii. „Avântul revoluţionar” face din foştii ţărani orăşeni. Partidul îi trimite la şcoală, dar şi în producţie, în special în combinatul de la Hunedoara şi în minele din Valea Jiului. „Acasă” rămâne pentru ei multă vreme un pat de fier într-o baracă sau o cameră de cămin. Abia pe la sfârşitul anilor ´60, autorităţile comuniste decid că e timpul să construiască locuinţe pentru „omul nou, făuritorul societăţii socialiste multilateral dezvoltate”. Mii de locuinţe anual Timp de peste 20 de ani în Hunedoara se construiesc aproximativ 4.000 de locuinţe anual. Locul barăcilor insalubre şi căminelor muncitoreşti este luat de blocurile de locuinţe cu apartamente mici în care sunt mutaţi, cu chirie, cei chemaţi să ridice România pe „noi culmi de civilizaţie şi progres”. Numărul populaţiei din zonă ajunge la peste 514.000 în anul 1977, iar pe listele de aşteptare pentru o locuinţă în mediul urban sunt înscrise din ce în ce mai multe persoane. La începutul anuluI 1990 în judeţ existau doar în oraşe şi municipii în jur de 120.000 de gospodării, doar în jur de unu la sută reprezentau locuinţe proprietate personală. În câteva luni, contra unor sume modice, foştii chiriaşi devin proprietari cu acte în regulă peste „cutiile de chibrituri” în care fuseseră mutaţi începând cu jumătatea anilor ´60. Şapte municipii Municipiu Număr de locuitori Deva 69.390 Brad 16.485 Hunedoara 71.380 Lupeni 30.852 Orăştie 21.254 Petroşani 45.447 Vulcan 29.787 Şapte oraşe Oraş Număr de locuitori Aninoasa 5.147 Călan 13.099 Geoagiu aprox. 5.000 Haţeg 10.935 Petrila 25.808 Simeria 14.000 Uricani 10.307 Coloniile din oraşChiar dacă trăiesc în cel mai urbanizat judeţ din România, mai mulţi locuitori din Valea Jiului stau în condiţii greu de închipuit, la marginea oraşelor, în fostele colonii muncitoreşti. Administraţiile locale au decis să radă de pe faţa pământului o parte dintre aceste colonii, formate din barăci. Ocupanţii acestora vor fi mutaţi la bloc.
Persoane defavorizate au ocupat în urmă cu câţiva ani barăcile în care pe vremuri au locuit minerii. Barăcile se află într-o avansată stare de degradare şi nu mai pot fi reparate. În zonele respective nu există canalizare, fose septice ecologice. În secolul al XXI-lea condiţiile în care locuiesc oamenii sunt greu de închipuit.
Chiar la intrarea în oraşul Aninoasa, pe DN 66, se află o colonie ocupată în special de rromi. Peste 130 de persoane se îngrămădesc în câteva barăci insalubre, care se pot prăvăli peste ei în orice moment. Fără energie electrică sau canalizare, oamenii trăiesc ca în Evul Mediu. Focurile aprinse între barăci, unde se pregăteşte mâncarea, fac parte din peisajul cotidian. Primarul oraşului, Ilie Botgros, spune că pentru această zonă există un proiect care vizează demolarea coloniei şi ecologizarea zonei. „Totul este pregătit, dar aşteptăm să primim fondurile necesare. Avem un studiu de fezabilitate pentru amenajarea unui bloc cu 60 de apartamente cu câte două camere fiecare, unde oamenii să locuiască în condiţii civilizate. Am avut o intâlnire cu reprezentanţii Partidei Rromilor, care au fost de acord cu mutarea acelor persoane în blocuri”, declară Ilie Botgros.
Urbanizaţi, dar poluaţiUrbanizarea, alături de industrializarea masivă, a adus după sine şi un grad ridicat de poluare. Consilierul din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, declară că judeţul Hunedoara se confruntă cu poluarea istorică, rezultată în urma industrializării şi a urbanizării
Toate zonele urbane din judeţul Hunedoara sunt atinse de poluare. Consilierul Georgeta Barabaş spune că Hunedoara are probleme cu poluarea atât a aerului, cât şi a apelor, dar şi cea a terenurilor: „Avem situri poluate pe toate fostele platforme industriale. Este vorba despre o poluare cu substanţe chimice. De asemenea, există terenuri ocupate cu halde de deşeuri industriale şi menajere, fiind vorba despre o sută de halde industriale şi 14 menajere. Pe de altă parte, avem şi multe cursuri de ape poluate cu ape de mină, care nu sunt drenate corespunzător. În plus, apele uzate orăşeneşti sunt epurate doar în procent de 10 la sută”. În acelaşi timp, industrializarea şi urbanizarea au dus la creşterea numărului de autovehicule care circulă pe drumurile orăşeneşti. Barabaş declară că astfel de situaţii se întâlnesc mai ales în Călan, Haţeg, Hunedoara, Valea JiuluI, dar şi în Deva, a cărei şosea de centură, pe o porţiune de şapte kiIometri, a devenit stradă în oraş. Nici aerul pe care îl respiră orăşenii nu a scăpat de poluare. Cele mai afectate zone sunt cele din preajma firmelor din industria termoenergetică. Consilierul APM Hunedoara consideră că termocentralele de la Mintia, Paroşeni, Brad, precum şi centralele de cartier de la Petrila sunt surse principale de poluare a aerului.
„Hunedoara era ca Texasul!”Monalise HihnViorel Răceanu, actual consiIier local PSD la Hunedoara, a deţinut timp de 20 de ani mai multe funcţii de conducere în cadrul administraţiei locale din zonă. Răceanu povesteşte cum a ajuns Hunedoara cel mai urbanizat judeţ din ţară în timpul regimului comunist. Astăzi, el se declară împotriva unificării municipiilor Deva şi Hunedoara cu oraşul Simeria.
Cum s-a ajuns la actuala formă de organizare a judeţului Hunedoara? În 1950, România a fost împărţită în 16 raioane, create pe baza organizării pe principii sovietice. În raionul Hunedoara, două treimi din populaţie locuia atunci în mediul rural. Şase ani mai târziu, deja cei care stăteau în oraş depăşeau numărul celor care locuiau la ţară. Abia în 1968 autorităţile de la acea vreme au decis să reorganizeze în judeţe teritoriul României. Aşa s-a înfiinţat actualul judeţ Hunedoara, care avea la acea dată trei municipii: Deva, Hunedoara şi Petroşani.Ce s-a întâmplat în momentul în care judeţul a fost supus industrializării masive? Oameni din toate colţurile ţării au venit înspre judeţ, mai ales la Hunedoara şi în Valea Jiului, imediat după ce aici a început extinderea activităţii combinatului siderurgic şi a mineritului. Cei mai mulţi locuiau în barăci. Aveam, spre exemplu în Hunedoara, în jur de 40 de colonii de barăci, în care locuiau cei care au venit să se angajeze în combinat. Hunedoara a avut, după război, în jur de 6.000 de locuitori. În anii ´50 populaţia creştea pe zi ce trecea. Condiţiile din acele colonii erau deja precare. Am ras toate coloniile şi am decis să construim blocuri de locuinţe. Pe lângă acestea s-a dezvoltat şi toată infrastructura şi aşa Hunedoara a ajuns să numere până în 1992 peste 90 de mii de locuitori, dacă ţinem seama şi de cei care stăteau în satele aparţinătoare.Ce a adus după sine urbanizarea? Numărul mare de persoane care a venit în zonă în căutarea unui loc de muncă a făcut să crească şi populaţia localităţilor respective. În 10 - 15 ani, multe dintre localităţi au depăşit o populaţie de 5.000 de locuitori, suficienţi pentru ca aşezarea respectivă să devină oraş. Aşa a fost cazul localităţilor urbane din Valea Jiului, unde tot mai multe persoane veneau să se angajeze în minerit, sau a Călanului, unde s-a dezvoltat o altă platformă siderurgică. Aş spune că lucrurile s-au dezvoltat firesc, fără ca cineva să îşi dorească neapărat să urbanizeze judeţul Hunedoara. Şi apoi, urbanizarea a adus după sine electrificarea locuinţelor, dotarea cu sistem de încălzire, apă curentă, canalizare şi altele. A însemnat construirea de spitale, şcoli, drumuri etc., adică nişte condiţii de viaţă mult mai bune. În 1940, în Hunedoara nu existau toate acestea.Acum, autorităţile locale încearcă să înfiinţeze cel puţin o conurbaţie în judeţ. De ce nu agreaţi o astfel de soluţie? În plus, un proiect care prevedea construirea unei linii de tramvai între Hunedoara şi Deva a fost realizat încă din 1987... Proiectul despre care vorbiţi urma să fie pus în aplicare în mai 1990, când ar fi început lucrările efective. Tramvaiul urma să circule pe ruta Deva - Hunedoara - Călan - Simeria şi retur. Acest lucru nu înseamnă că se dorea unirea celor trei oraşe. Eu cred că aceia care au înaintat o astfel de propunere ţin să îşi păstreze neapărat locurile de muncă şi doresc să se facă stăpâni pe terenurile libere din Hunedoara, pentru că în Deva nu mai au ce să vândă. În plus, scuza lor principală este că Uniunea Europeană nu acordă fonduri structurale decât localităţilor mari. Din câte ştiu, şi localităţi sub 50.000 de locuitori au reuşit să atragă astfel de fonduri. Hunedoara va reuşi în maximum trei ani să îşi rezolve toate problemele şi nu are nevoie de tot soiul de asociaţii. Cred că aceia care se gândesc la o asemenea asociere sau conurbaţie, cum îi spun ei, vor să închidă trecutul de istorie al Hunedoarei în castelul afacerilor, intereselor şi învârtelilor lor. |
Săptămâna 17 – 23 mai 2007, numărul 236