Replica Hunedoara on-line!
Săptămâna 31 mai – 6 iunie 2007, numărul 238
REALITATEA HUNEDOREANĂ


Laura Oană


Cabinetul Tăriceanu nu dă semne că s-ar sinchisi de cetăţile dacice şi de istoria românilor

Ignoranţă de neiertat



Brăţările dacice s-au întors la Alba Iulia, unde vor fi expuse pentru public a doua oară în acest an, asta în timp ce şefii judeţului declarau că brăţările vor ajunge la Deva şi pentru muritorii de rând, nu doar ca probe în dosarul ”Aurul Dacic”, dosar care se pare că se va ”dezvolta” semnificativ, din ultimele spuse ale poliţiştilor şi procurorilor observându-se ”printre rânduri” un iz clar de noi arestări. Deşi în jurul brăţărilor s-a făcut mare tam-tam, politicienii de la putere uită sistematic de siturile de unde provin comorile, situri care au nevoie rapidă de protecţie, atât în faţa timpului, cât şi faţă de scormonitorii dornici de înavuţire rapidă. Deşi procurorii se laudă că au ”inculpat” căutători de comori importanţi, sus, pe zeci de kilometri de-a lungul cetăţilor dacice, alţi jefuitori de situri fură istoria.

Doar câteva voci autohtone au cerut dreptate pentru istoria jefuită. A trebuit ca UNESCO să se sesizeze pentru ca o parte din autorităţile hunedorene să se scuture de inerţie şi să înceapă căutarea unei soluţii. Ca să nu rămână la coada listei, consilierii judeţeni au format o comisie de ”anchetare a situaţiei siturilor”. O comisie care trage concluzii de genul ”dezastru”, dar nu poate face nimic pentru îndreptarea situaţiei. Pe lângă proiectul ”SOS Cetăţile Dacice”, în cadrul căruia Direcţia de Cultură şi Patrimoniu a reuşit să adune laolaltă toţi factorii responsabili, câteva modificări legislative propuse de specialiştii Muzeului din Deva sau Prefectură, un alt proiect a luat calea Capitalei unde aşteaptă aprobările necesare de la MIRA şi Finanţe. Conducerea Inspectoratului Judeţean de Jandarmi a definitivat proiectul de apărare a cetăţilor dacice de pe lista UNESCO. Comandantul IJJ, generalul Viorel Sălan, dezvăluie că este vorba de un studiu complex cu propunerile instituţiei, studiu la care specialiştii IJJ au lucrat luni bune şi care conţine atât necesarul de posturi de jandarmi, cât şi dotarea necesară menţinerii ordinii publice şi asigurării pazei obiectivelor din patrimoniul mondial: ”Nu vă pot da multe date, dar este vorba despre o îmbinare om - tehnică. Am cerut maşini şi motociclete de teren, ATV-uri. Investiţia este mare, dar merită pentru că siturile vor fi cu adevărat apărate.” Acum, la Costeşti funcţionează de aproape doi ani doar un post de jandarmi montani. Se pare că IJJ propune înfiinţarea a peste 100 de noi posturi de jandarmi doar pentru cele cinci cetăţii de pe teritoriul Hunedoarei (Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţa). Generalul Sălan spune că toate siturile UNESCO din ţară vor fi apărate de jandarmi, ceea ce înseamnă că şi IJJ Alba a pregătit un studiu propriu de pază a cetăţii dacice de la Căpâlna. Jandarmii cred că astfel se va pune capăt braconajului arheologic din Munţii Orăştiei.

Păunescu, rugă pentru daci

Deşi chiar preşedintele Traian Băsescu s-a arătat interesat de protejarea siturilor chiar într-o şedinţă a CSAT, lucrurile merg extrem de dificil. Senatorul Adrian Păunescu a promis că va propune colegilor o lege care să elimine inadvertenţele actuale din actele normative unde legislaţia de patrimoniu se împiedică de cea de mediu, atât de grav încât nimeni nu îşi asumă răspunderea cetăţilor dacice. Într-o declaraţie politică în plen, din 16 aprilie 2007, senatorul arăta acuzator către Guvern: ”Cer, cu hotărâre, Guvernului României să se implice de urgenţă în crearea Rezervaţiei Arheologice din Munţii Orăştiei. (...) Noi nu putem să ne impunem în Europa ca nişte chiriaşi ai propriului nostru destin. Noi avem acţiuni de mii de ani şi ele sunt unele în pământ, altele în folclorul oral, altele urmează să fie recuperate de la oamenii pe care legi eronate şi acţiuni criminale i-au izgonit din ţară.” Poetul a povestit colegilor că inerţia actualilor guvernanţi este la fel de gravă ca acţiunile iresponsabile ale comuniştilor: ”A vrut, odată, un prim-secretar de acolo să facă repede curat la Sarmizegetusa şi a trebuit să lupt până la liderul de atunci al ţării, care l-a dat afară, pentru că el scotea din sanctuar pietrele vechi şi punea gresie recentă, cică să facă regizorul Vitanidis un film. Şi i-am spus: . Primenirea s-a produs la vârful judeţului, atunci. Acum, cine răspunde?”

Şi totuŞi, cetăţile...

Deşi nu este primul parlamentar care aduce în discuţie starea jalnică a cetăţilor dacice (rând pe rând, deputatul Ionica Popescu, senatorul Viorel Arion, deputatul Mihai Mălaimare au ridicat această problemă), iar la Cabinetul premierului Tăriceanu a ajuns memoriul ”SOS Cetăţile Dacice”, Adrian Păunescu a rămas fără răspuns. Aşa că, în 21 mai, senatorul tună din nou în plen: ”Ei bine, Ministrul Culturii şi Cultelor mi-a răspuns, mi-a dat nişte informaţii, am primit o scrisoare şi de la Ministrul Transporturilor, că sunt nişte drumuri pe-acolo, unele judeţene, altele comunale, că finanţarea şi bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor şi, de fapt, şi ale Ministerului Transporturilor nu pot asigura... Eu nu asta am întrebat. Eu am întrebat şi întreb: ce e de făcut, domnule prim-ministru? Şi de ce nu vă implicaţi? Nu vă mai lăsaţi pe un ministru sau pe altul, asumaţi-vă acest trecut...” Alături de alte voci, şi senatorul PSD cere înfiinţarea în Munţii Orăştiei a primului parc arheologic naţional: ”Vă rog, încă o dată, domnule prim-ministru, circumscrieţi acest perimetru într-o altă constelaţie de valori. Nu e suficient că acolo e un Parc Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, asta este pentru plante. Dar, pentru istorie, ne trebuie un Parc Naţional Arheologic. El trebuie păzit, el trebuie valorificat, statul român trebuie să se implice serios în această acţiune”. Indiferenţa Guvernului înseamnă un singur lucru: din păcate, agendei premierului Călin Popescu Tăriceanu îi lipsesc filele de istorie.



Tehnica dacilor a dispărut

În timp ce piese valoroase sunt şi acum furate din situri, statul cheltuie sume fabuloase pentru recuperarea celor trecute deja peste graniţă şi adăpostite în colecţii private. Surse din jurul dosarului judecat acum la Tribunalul Hunedoara vorbesc nu de 15 brăţări de aur, ci de o cifră care se apropie de 30. ntr-un interviu acordat lui Vladimir Brilinsky şi publicat de „Dacia Magazin”, dr. Barbara Deppert Lipitz, experta germană care susţine că a examinat două brăţări dacice, afirmă că principalele argumente ale autenticităţii acestor obiecte sunt date de chiar tehnica de prelucrare care acum ar fi imposibil de falsificat: ”Dacă astăzi cineva învaţă prelucrarea aurului, o învaţă în tehnica modernă şi nicidecum în tehnica forjării, în care au fost confecţionate aceste brăţări. Demult, în lume, această tehnică de prelucrare a aurului a dispărut”. Experta susţine că tehnica forjării şi prelucrării aurului prin lovire cu ciocanul este caracteristică perioadei antice. Mărturiseşte că a fost impresionată mai ales de brăţara recuperată din Franţa pe care de altfel a şi botezat-o ”Mica Pariziană”. Barbara explică faptul că aceasta nu avea cum să fie falsificată pentru că: „Imită desenul de pe un fragment de brăţară de argint aflat într-un muzeu transilvănean, dar acest fragment nu este expus şi nici publicat în literatura de specialitate, aşa că bijutierul care ar fi putut confecţiona această brăţară nu avea de unde să cunoască şi să copieze desenul de pe cea de argint.” Deppert Lipitz este expert autorizat şi oficial de peste 30 de ani şi a studiat peste 1.500 de piese din aur. La conferinţa din 16 mai susţinută la Muzeul Naţional de Istorie, experta a declarat că, după ce a examinat brăţările, a ajuns la concluzia că fiecare brăţară este confecţionată de un alt meşter care şi-a lăsat amprenta proprie asupra bijuteriei. Dr. Barbara Deppert Lipitz spune chiar că Europa are de ce să ne invidieze: ”Probabil că numai în America de Sud, la Bogota, în celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezintă doar o parte a istoriei lor şi nu o întreagă istorie gravată în aur, aşa cum aveţi voi. După părerea mea, sunteţi singura ţară din Europa, care are istoria scrisă în propriul său aur.”



Săptămâna 31 mai – 6 iunie 2007, numărul 238