Săptămâna 31 mai – 6 iunie 2007, numărul 238
SPECIALSimbolurile HunedoareiMonalise Hihn
Gimnastica românească, cetăţile dacice, pălinca şi virşli de Brad, Iancu de Hunedoara şi Castelul Huniazilor, minerii din Valea Jiului, Parcul Naţional Retezat, zimbrii şi dinozaurii de la Haţeg etc. Ce au toate acestea în comun? Sunt branduri ale judeţului Hunedoara, lucruri cu care ne mândrim sau de care ne ruşinăm. Unele dintre aceste branduri au depăşit de multă vreme graniţele ţării, altele sunt valori doar pentru noi. Cu ce se poate mândri judeţul Hunedoara, dacă nu cu aceste branduri (definite ca seturi de valori, sau percepţiii pe care consumatorii le asociază unui produs, unui serviciu, unui loc) ? Ce facem pentru cultivarea acestor branduri? Există o strategie locală? REPLICA încearcă să răspundă în rândurile care urmează tuturor acestor întrebări.
Capitala mondială a gimnasticiiMonalise HihnÎn anul 1978, Nicolae Ceauşescu a făcut un cadou nesperat judeţului Hunedoara, mutând lotul olimpic de gimnastică feminină la Deva, după ce autorităţile locale au reuşit să construiască o sală de gimnastică în doar şase luni.
A fost începutul unui drum presărat cu sute de medalii olimpice, mondiale şi europene. Fostul antrenor al lotului, Octavian Belu (medalion), spune că brand-ul gimnasticii a apărut de la sine: „Gimnastica românească este un brand care s-a autopromovat prin rezultatele obţinute de-a lungul anilor. Bineînţeles că şi mediul de la Deva a fost propice pentru un asemenea lucru. Nu putem nega nici ajutorul dat de autorităţile locale. A existat întâi o şcoală generală, care apoi s-a transformat în colegiu. Condiţiile s-au îmbunătăţit de-a lungul anilor. Pe aici au trecut o mulţime de antrenori, pe care astăzi îi găsim în toată lumea. Fiecare a participat la construirea acestui brand”. Contribuţie exprimată în ani Întrebat în ce proporţie a contribuit la construirea acestui brand, Octavian Belu a răspuns: „Cred că am contribuit în proporţie de... 24 de ani”. De altfel, Octavian Belu este cel mai titrat antrenor din lume, în palmaresul său fiind trecute câteva sute de medalii olimpice, mondiale şi europene. Pe de altă parte, în gimnastica mondială, Deva este considerată locul în care se întâmplă un miracol. O televiziune olandeză a venit cu ani în urmă la Deva şi a realizat un film, „Why Milo flies?”. Olandezii au încercat, prin acel documentar, să dezlege misterul săriturii gimnastei Lavinia Miloşovici, detentă pe care o considerau egală cu cea a lui Michael Jordan. Octavian Belu povesteşte că Deva este capitala mondială a acestui sport: „Nimeni nu înţelege cum poate exista un loc care să concentreze asemenea valori şi o asemenea constanţă în obţinerea de rezultate. Se vorbeşte despre un loc predestinat, binecuvântat de Dumnezeu. Rămâne un mister pentru toţi cum într-un loc în care s-au produs transformări istorice majore, gimnastica a mers înainte. Ei aproape că nu înţeleg că aceste lucruri pot fi explicate prin dăruirea antrenorilor, a căror viaţă s-a confundat cu gimnastica, prin munca asiduă a acelor copii şi prin multe renunţări. Dacă ar fi s-o iau de la capăt, cu mici corecţii, tot aşa aş face. A meritat!”. 
„Walk Of Fame” la Deva Subprefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, a iniţiat un proiect intitulat „Aleea stelelor gimnasticii româneşti”, care prevede transformarea fostului Centru Vechi al municipiului într-un colţ asemănător cu celebrul „Hollywood Walk Of Fame”, placat cu steluţe aurite, dedicate gimnastelor. Dezsi declară: „Astfel vom putea să răsplătim, ce-i drept, într-o mică măsură, tot ceea ce au făcut acestea pentru Deva, pentru judeţul Hunedoara, să le mulţumim că numele oraşului - reşedinţă de judeţ a devenit un brand mondial”. Castelul Huniazilor, brand-ul elevilorMonalise HihnREPLICA a dorit să vadă care sunt în opinia elevilor brandurile judeţului Hunedoara. La chestionarul nostru au răspuns peste 80 de elevi din clasele a X-a E, a XI-a E şi a XII-a E, de la Colegiul Naţional „Emanoil Gojdu” din municipiul Hunedoara.
Pentru aproape jumătate dintre elevi, Castelul Huniazilor reprezintă cel mai important brand al judeţului. Ei au menţionat, de asemenea, printre preferinţele lor: Parcul Naţional Retezat (26 de opţiuni), Cetatea Devei (24), Cetăţile dacice (22), Mănăstirea de la Prislop (11), Biserica de la Densuş (10), Iancu de Hunedoara (8), dar şi Muzeul Aurului din Brad, Cetatea Colţ, Gorunul lui Horea, Furnalul de Govăjdie, pe regretaţii Michael Klein şi Maria Cioncan, dar şi pe campionul mondial la box profesionist Mihai Leu. „E nevoie de proiecte!” Profesoara Nadia Merce, care ne-a sprijinit în acest demers, declară că elevii ar fi gata să participe la proiecte prin care s-ar putea promova toate aceste branduri: „Elevii au fost foarte încântaţi de această iniţiativă, chiar au afirmat că ar dori să participe la proiecte prin care să se pună în valoare aceste branduri. Cred că avem nevoie de multe campanii de promovare a acestor valori, care să se îndrepte către toate categoriile de populaţie. Ar fi binevenite astfel de campanii chiar de la clasele mici. Alţii ştiu să îşi promoveze valorile. Trebuie să încurajăm copiii să descopere toate aceste branduri, chiar pornind din clasele mici. Apoi, să le dăm posibilitatea să participe la proiecte de promovare, pentru că ei chiar sunt mult mai interesaţi de nou decât suntem noi, adulţii. Sunt sigură că multe dintre ideile elevilor ar putea fi folosite, de exemplu, în materiale de prezentare pentru judeţul Hunedoara. Ar fi un bun punct de plecare pentru nişte campanii susţinute”. Un monument uitat Istoria Hunedoarei se confundă cu Castelul Huniazilor. Dăruit în data de 18 octombrie 1409 de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, familiei lui Iancu de Hunedoara, castelul a intrat în anul 1918 în proprietatea statului român. Timp de ani buni, monumentul a fost uitat de autorităţile centrale, care nu au alocat niciun leu pentru restaurarea lui. Pentru ca acest monument să fie restaurat complet este nevoie de aproximativ patru milioane de euro. Cinstit în lumea catolică Un alt „brand” al judeţului este Iancu (Ioan) de Hunedoara. Cinstit în toată lumea catolică în fiecare zi la ora 12, când clopotele bat în memoria sa, Iancu de Hunedoara a fost uitat anul trecut de autorităţile judeţului, care aproape au ignorat manifestările de comemorare a celui care a oprit în anul 1456 înaintarea turcilor în Europa, prin victoria de la Belgrad. De altfel, la două săptămâni după acea bătălie, Iancu de Hunedoara a murit de ciumă la Zemun. Atunci, papa Calixt al III-lea a hotărât, în semn de omagiu şi aducere-aminte, ca în fiecare zi la ora 12 să se tragă clopotele în bisericile catolice de peste tot în lume pentru Iancu de Hunedoara. Aceasta a fost ora la care armata lui Iancu de Hunedoara a învins oastea lui Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului în 1453. Iancu de Hunedoara a fost o personalitate atât de puternică a epocii în care a trăit încât se considera că voievozii Moldovei şi Munteniei erau protejaţii săi. Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei. Ţara dinozaurilor şi a zimbrilorMonalise HihnDin zimbrii de la Haţeg a rămas doar amintirea. Dacă înainte vreme în rezervaţia de la Haţeg existau câteva zeci de zimbri, astăzi doar trei exemplare mai amintesc de vremurile de altădată. Pe de altă parte, din Geoparcul dinozaurilor e posibil să rămână doar proiectele, dacă autorităţile locale şi cele centrale nu se vor implica suficient.
Zona Ţării Haţegului a intrat în anul 2005 în circuitul geoparcurilor europene. Acesta este un concept care presupune protejarea mediului şi a patrimoniului cultural şi istoric. Descoperirea, la sfârşitul secolului al XIX-lea, a unor ale resturi ale unor dinozauri ierbivori pitici, de „doar” şase metri lungime şi doi metri înălţime au făcut ca Ţara Haţegului să fie inclusă în circuitul european al geoparcurilor. În plus, la Densuş - Ciula, paleontologii au mai scos la iveală fosilele unui pterozaur, un monstru zburător, ale cărui aripi de 12 metri, ca nişte membrane subţiri întinse, erau asemănătoare cu cele ale liliacului. Acest pterozaur, cu un cap de trei metri, de dimensiunile unui avion mai uşor, este şi cel mai mare descoperit până astăzi în întreaga lume. Alături de exemplarele adulte au fost găsite cuiburi cu ouă şi, raritate în materie, oasele puilor. Conform specialiştilor, aceşti dinozauri pitici au trăit în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani. Faptul că aceştia erau pitici se poate explica prin existenţa unor resurse de hrană restrânse.
Conceptul de geoparc presupune un management integrat al patrimoniului natural şi cultural-istoric care să fie valorificat prin turism şi educaţie, astfel încât să atragă după sine şi o dezvoltare socio-economică durabilă a zonei. Declararea pe plan european a Ţării Haţegului drept Geoparc al Dinozaurilor este doar un prim pas. Autorităţile locale, forurile ştiinţifice şi localnicii mai au la dispoziţie un an pentru realizarea acestui proiect, altfel Tara Haţegului îşi va pierde calitatea de membru al Reţelei europene a Geoparcurilor, respectiv sprijinul şi recunoaşterea internaţională. Minerii, ”eroi” mondialiMonalise HihnUn brand, din păcate, negativ al judeţului Hunedoara îl reprezintă minerii din Valea Jiului. Imaginile cu minerii care au căsăpit populaţia civilă în Bucureşti, în iunie 1990, au făcut înconjurul lumii. Pancartele pe care stătea scris „Azi în Hunedoara / Mâine în toată ţara!” au putut fi văzute în imagini preluate de principalele televiziuni din întreaga lume. Cuvântul „miner” a devenit un „brand negativ”, care ani în şir s-a confundat cu judeţul Hunedoara.
Din 1990 încoace, „miner” este o etichetă pusă tuturor celor care încearcă să îşi impună prin forţă punctul de vedere. Imaginea ortacilor, care, în 1977, au sechestrat în mină un premier comunist, a fost estompată de imaginile unor brute cu ciomege, care au lovit cu sălbăticie orice trecător „dubios” din Piaţa Universităţii, în iunie 1990. Minerii din Valea Jiului mai au încă de luptat cu imaginea de masă de manevră pentru regimul Iliescu. De altfel, recent, chiar preşedintele Traian Băsescu a declarat că în spatele suspendării sale din funcţie a stat Ion Iliescu, „care a trecut la mijloace mai moderne şi şi-a găsit 322 de mineri parlamentari”. „Valea Jiului e un brand” Sociologul Valentin Fulger crede că Valea Jiului însăşi este un brand: „Prin mişcările sociale, care deja au intrat în istorie, Valea Jiului este un brand. Să nu uităm că aici, indiferent de orânduirea socială, au avut loc evenimente care au marcat istoria României şi mă refer la ceea ce s-a întâmplat în 1929, 1977, după care a urmat periplul Valea Jiului - Bucureşti de patru ori şi apoi cele două încercări de a ajunge în Capitală în 1999. Din păcate, şi acum imaginea Văii Jiului şi a minerilor este una negativă. Încă se vorbeşte de o zonă uşor manipulabilă. Singura soluţie pentru această zonă, în contextul naţional, desigur, este redarea demnităţii naţionale”. Pe de altă parte, Valentin Fulger spune că Miron Cozma nu poate fi numit nici măcar un „brand negativ” al Văii Jiului, deşi există în zonă destule persoane care îl pot considera astfel. Au dat jos un guvern Începând cu anul 1990, minerii din Valea Jiului au făcut patru incursiuni în Bucureşti. Prima oară la sfârşitul lunii ianuarie 1990, minerii au sosit în Capitală să-l „apere” pe Ion Iliescu. Au venit în Bucureşti şi la sfârşitul lunii februarie, când au încercat să boicoteze mitingul partidelor istorice: PNL, PNŢCD şi PSDR. În iunie 1990, minerii din Valea Jiului au intrat în istorie, după ce au ajuns în Capitală. Femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni au fost molestaţi, agresaţi, bătuţi sau loviţi cu topoare, lanţuri, bucăţi de cablu, răngi, nelipsind pumnul sau bocancul, călcaţi în picioare, făcuţi ghem şi azvârliţi în dube, vârâţi în portbagajele unor autoturisme şi duşi nu se ştie unde. Au existat atunci morţi şi răniţi. Au fost atacate şi devastate instituţii de învăţământ şi cultură, unele redacţii de ziare, sedii de partide, unde s-ar fi găsit arme şi muniţii (acuzaţii grave, gratuite, pentru că ulterior au fost retrase) şi a fost devastată casa lui Ion Raţiu, fost candidat la preşedinţie în mai 1990. În septembrie 1991, minerii din Valea Jiului au ajuns iar în Capitală, iar în urma acestei descinderi premierul de atunci, Petre Roman, şi guvernul condus de acesta au demisionat. Ultimele două „excursii” ale ortacilor din Valea Jiului au avut loc în ianuarie şi februarie 1999, dar s-au oprit la Cozia şi Stoeneşti. Minerii, ”eroi” mondiali Brandurile culinare şi bahice cu care se mândreşte judeţul Hunedoara - virşli şi pălinca de Brad - nu sunt recunoscute ca mărci în Uniunea Europeană. Pălinca de Brad apare însă pe o listă cu denumirile geografice protejate si recunoscute în România pentru băuturile spirtoase. Virşlii se prepară din carne macră de oaie, dar doar după ce stă două zile la rece pentru macerare. Carnea se macină, se condimentează, iar apoi se introduce în intestine de oaie. Virşlii se răsucesc pe mână, pentru a forma perechi. Fiecare pereche se taie, se pune pe bâte de lemn şi se ţine la cuptor timp de două ore. Cuptorul se arde doar cu lemn de fag uscat. Cât despre pălinca de Brad, reţeta după care se fabrică e păstrată secretă de moţi. Cetăţile uniceCetăţile dacice sunt un alt brand mondial al judeţului. Directorul revistei „Dacia Magazin” şi preşedinte al Fundaţiei Revival pentru zona Transilvania - Banat, Vladimir Brilinsky, spune că cetăţile dacice sunt unice în lume: „Aşa ceva nu mai există nicăieri. Consider că sunt un brand mondial al judeţului Hunedoara. Sper doar să învăţăm să avem mai multă grijă de ele. Eu, unul, îmi dau toată energia pentru ca toată lumea să afle că acest loc este unic în lume şi că trebuie să-i arătăm respectul cuvenit”.
De asemenea, Brilinsky adaugă că cetăţile dacice reprezintă cea mai mare aglomerare de monumente istorice UNESCO pe metrul pătrat din România. Secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor, Virgil Niţulescu, susţine ideea: „Fără îndoială, cetăţile dacice sunt un brand naţional, dar, deocamdată, până nu vom avea o infrastructură capabilă să primească oamenii, consider că riscul unor distrugeri ale cetăţilor creşte odată cu numărul de vizite. Facem tot posibilul ca în zonă să existe o infrastructură adecvată care să permită vizitarea lor”. Uitate multă vreme de autorităţi, cetăţile dacice au revenit în discuţie după ce 13 persoane au fost acuzate şi trimise în judecată pe motiv că ar fi găsit în siturile arheologice din Munţii Orăştiei 15 brăţări dacice din aur, pe care apoi le-ar fi traficat pe piaţa neagră din străinătate. Abia după acest scandal, autorităţile locale şi centrale par să se fi trezit din letargie şi ignoranţă şi au început să atragă atenţia asupra acestor cetăţi. Acum se intenţionează înfiinţarea unui parc arheologic care, în primul rând, să le protejeze mult mai bine. 
Simboluri importante Pe de altă parte, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Hunedoara, Călin Pogăciaş (foto), spune că brandurile judeţului sunt prezentate şi firmelor care doresc să investească în judeţ: „Cred că aceste branduri constituie picătura care să-i convingă pe potenţialii investitori. Desigur că atunci când doreşti să investeşti într-o zonă te interesează alte aspecte, dar noi le prezentăm celor care vor să vină în judeţ şi să deruleze afaceri şi aceste branduri. În plus, şi în străinătate suntem întrebaţi despre astfel de lucruri”. Subprefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, spune că toate brandurile locale sunt cuprinse în strategia de dezvoltare a judeţului Hunedoara pentru perioada 2007 - 2013: „Depinde doar de noi cum vom şti să le punem în valoare, mai ales că judeţul nostru este unul care nu duce lipsă de mărci locale”. 
„Brandurile trebuie asumate!” Secretarul de stat în Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Iuliu Winkler (foto), consideră că brandurile trebuie promovate şi asumate prin parteneriat public - privat.
„Putem vorbi despre branduri locale doar în momentul în care acestea sunt asumate atât de sectorul privat, cât şi de cel public. Aceasta este condiţia esenţială în construirea unor asemenea branduri. De asemenea, important este să nu încercăm să promovăm un brand în dauna altuia, ci doar împreună. Ca potenţial, Hunedoara ar putea beneficia de cele mai diverse mărci locale, începând de la cele legate de istoria judeţului, într-o idee de turism istoric, care să cuprindă inclusiv aspectele multiculturale ale istoriei zonei, continuând apoi cu cele de turism balnear, al ariilor protejate, trecând prin cele de istorie industrială şi, evident, până la cele legate de sport. Aceste branduri nu pot să lipsească din strategia de dezvoltare a judeţului”.
|
Săptămâna 31 mai – 6 iunie 2007, numărul 238