Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Administratie:: ASISTENTII, VERIFICATI DE PROTECTIA COPILULUI

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::Scris de Monalise Hihn
Aproximativ unu la suta dintre asistentii maternali din judetul Hunedoara si-au pierdut slujbele in urma verificarilor facute de catre Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Asistenta Sociala, dupa ce s-a constatat ca acestia nu au avut grija de copiii aflati in plasament. Directorul acestei institutii spune ca in judet nu s-ar putea intampla un caz asemanator cu cel petrecut la Bistrita, pentru ca aici atat asistentii maternali, cat si copiii de care au grija sunt verificati de patru ori pe an.
[... detaliat]

In judetul Hunedoara, 326 de minori se afla in grija a 220 de asistenti maternali. Cazul de la Bistrita, cand un copil de patru ani a fost maltratat si apoi ucis de catre asistentul maternal caruia ii fusese incredintat, a socat o tara intreaga. Directorul executiv al Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Asistenta Sociala Hunedoara, Viorica Popescu, spune ca acest lucru a fost posibil din vina autoritatilor, dar si a persoanelor care cunosteau situatia respectiva: „Un asemenea caz se intampla atunci cand atat autoritatile, cat si cunoscutii asistentului maternal sunt la fel de vinovati, unii pentru ca nu au respectat legea si nu au facut verificarile de rigoare, altii pentru ca au tacut, desi au vazut ce se intampla acolo”.

Evaluare permanenta
Peste 200 de hunedoreni au ales sa devina parinti de imprumut pentru cei 326 de copii abandonati de parintii naturali. Acestia sunt asistenti maternali, o meserie care a intrat de doar zece ani pe piata muncii din Romania. Ei au statutul de angajati ai Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Asistenta Sociala Hunedoara si primesc salarii cuprinse intre 800 si 1.000 de lei pe luna si ingrijesc fie un copil cu handicap, fie doi minori. Ca sa devina asistent maternal, o persoana trebuie sa depuna o cerere la Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Asistenta Sociala. In functie de locurile disponibile, Directia efectueaza o ancheta sociala pentru solicitant, in cadrul careia se efectueaza vizite la domiciliu, se face o evaluare psihologica etc. Este necesar ca persoanele care vor sa devina asistenti maternali sa detina un spatiu adecvat pentru cresterea si dezvoltarea copilului si sa aiba o stare de sanatate buna. Directorul general al DGPDCAS Hunedoara, Viorica Popescu, declara ca asistentii maternali sunt monitorizati trimestrial: „Dupa ce obtine atestatul de asistent maternal, o astfel de persoana este verificata de patru ori pe an. Dupa trei ani, ea este, din nou verificata pentru a i se reinnoi atestatul. Daca exista abateri, atunci persoana respectiva primeste avertisment scris si i se ridica atestatul. In plus, se face tot trimestrial un raport de evaluare a minorului, in care urmarim evolutia minorului, starea lui de sanatate, acomodarea cu asistentul maternal etc. Anul acesta doua persoane au pierdut statutul de asistent maternal, dupa ce una dintre ele a fost descoperita ca mai avea inca un serviciu, iar cealalta nu mai avea conditii optime de locuit, dupa ce sia schimbat domiciliul. Alte doua persoane au renuntat singure la meseria de asistent maternal”. Cei mai multi asistenti maternali profesionisti sunt in Ghelari, Cristur, Hunedoara si Valea Jiului, iar in grija lor se afla copii cu varste cuprinse intre o luna si 15 ani. Dupa cazul socant de la Bistrita, DGPDCAS Hunedoara a decis sa verifice, din nou, prin sondaj, cativa asistenti maternali din judet.

28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2026 utilizatori., 3 comentarii
<<< Pagina anterioara

Opinii:: Tineret – mandria tarii

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::Scris de Monalise Hihn
Pe o strada din Deva, un grup de adolescenti se plimba. Discutii despre toalele ce sunt in trend si masini. Vocabularul fiecaruia dintre adolescenti pare redus la maximum doua sute de cuvinte. Injuraturi cat cuprinde. De fapt, toata discutia e impanata cu trimiteri la organele genitale masculine, fie ca vorbeau baietii, fie ca vorbeau fetele.
[... detaliat]

Pe o banca dintr-un parc din Hunedoara, cativa tineri cu varste de 15 – 17 ani stau la povesti. Printre vorbe despre tehnologia moderna apar, din nou, organele genitale masculine. La Calan, doua adolescente stau la rand sa isi cumpere inghetata. Nu le intreaba nimeni de vorba. Se baga ele singure in seama: iar se injura, facandu-se trimitere la aceleasi organe genitale masculine. Geoagiu, discoteca, cativa tineri la o masa: injuraturi ca la usa cortului, rasarite din guri din care ieseau si aburi de alcool. Brad, petrecere in aer liber: mai multi adolescenti comenteaza prestatia celor aflati pe scena. Injuraturi de iti tiuie urechile. Din nou, fete si baieti care au treaba cu aceleasi organe genitale masculine. Ce se intampla, de fapt?! Sa fie doar teribilismul varstei?! Sa fie lipsa de afectiune din partea unor parinti prea ocupati cu imbogatirea?! Sa fie impotenta unui sistem de invatamant, care s-a restructurat pana la destructurare in ultimii aproape 19 ani?! Sa fie lipsa de interes din partea unei societati care nu mai are valori si nici Dumnezeu?! Poate ca e vorba despre toate acestea la un loc, dar cand, oare, ne vom opri totusi?! E drama celor care au astazi pana in 20 de ani in Romania. Lasati in voia sortii de catre societate, scoala si parinti, cei mai multi dintre adolescentii Romaniei realizeaza ca n-au nicio sansa, ca sunt nascuti invinsi. Atunci, se poarta in consecinta, stiind ca sunt doar niste victime. Isi gasesc refugiu umbland in gasca si injurand ca la usa cortului, pentru ca atat le-a mai ramas. Poate ca n-ar fi lipsit de interes pentru cei care conduc astazi Romania sa se mai amestece cu lumea si sa vada ce s-a ales de ea. La fel de pierduti par sa fie si cei care sunt numiti tinerii Romaniei: cei care au pana in 30 de ani. Autoritatile fac foarte mult caz si de acestia. Politicienii folosesc cuvinte mari, dau asigurari ca tinerii reprezinta viitorul si ca pentru acestia se lupta si muncesc ei. Nimic mai neadevarat! Tineretul e bun doar pentru a mai puncta in niste statistici. „Uitati, pe listele noastre cu candidati sunt si tineri. Proportia este de 25 %. Ca si la femei”, spun sefii partidelor pentru a-si demonstra grija nemasurata pentru tanara generatie. Apoi, se lasa linistea. Sistemul de invatamant este calcat in picioare. Blocurile pentru tineri se construiesc cu viteza melcului. O slujba e prost platita, asta in cazul in care un tanar isi gaseste asa ceva. Ne miram atunci cand vedem statisticile, care arata ca cei mai multi infractori si prostituate din Europa de Vest provin din Romania. Ne miram atunci ca mii de tineri onesti isi iau lumea in cap, cand ar putea foarte bine sa ramana acasa, daca si veniturile le-ar permite sa traiasca decent. Ne miram ca peste 90 la suta dintre varfurile generatiei tinere isi iau talpasita si ajung sa faca performanta peste hotare, pentru ca in tara lor nimeni nu da doi bani pe ele. Abia cand vom intelege cu adevarat talcul vorbelor „tineret – mandria tarii” ne vom vindeca. Abia atunci vom putea crede ca suntem un popor sanatos. Dar pentru aceasta ar trebui sa ne pese de ceea ce va urma dupa noi, adica de tinerii de azi. Deocamdata, ii lasam sa bantuie pe strazi si injurand mai rau ca la mahala. Din pacate…

28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1703 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator::

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::
Acest material este un pamflet: Nelu Ardelean si Cosmin Nicula ne dovedesc ca-n dragoste si-n politica orice este posibil. Se spune ca-n dragoste nu conteaza sexul, cand iubirea e mare. Cam la fel e si-n politica: nu mai conteaza ideologia cand abstinenta a fost de lunga durata.
[... detaliat]
28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1817 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Colimator:: “Politicosii” strazilor

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::
Printre cei mai ghinionisti locuitori ai orasului Hunedoara se numara cei care locuiesc in blocurile 5 si 6 de pe strada Viorele. De cate ori “se baga marfa” prin spatele blocului se blocheaza intreaga aleee, iar de iesit se iese in marsarier vreo 150 de metri, c-asa vrea nea’ soferul dubitei.
[... detaliat]
28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1983 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Susoteli:: ULTIMA CARTE

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::
Un fost ministru hunedorean, candva mare lider al PD si bun prieten al presedintelui Basescu, se pare ca-si joaca ultima carte in ce priveste viitorul sau politic pe termen scurt si mediu (la termenul lung nu ne referim, pentru c-am mai vazut destule reveniri spectaculoase ale unor relicve politice). Liderul si-a asternut in asa fel incat sa aiba sanse la uninominalul pentru parlamentarele de la toamna, candidand in Valea Jiului.
[... detaliat]

Aici va beneficia de sprijinul familiei Ridzi si de aceea se spune ca va iesi, din nou, parlamentar. Locul obtinut in Legislativ este conditia esentiala ca liderul pedelist sa mai poata visa ca va fi, din nou, ministru. Daca pierde alegerile, pierde si postul de lider al organizatiei judetene de partid, iar in politica nu e deloc placut sa lasi din mana cutitul cu care imparti tortul.

28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2339 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Mozaic:: Planificarea familiala si sanatatea cuplului

Nr. 302:: 28 august - 3 septembrie 2008::Scris de Dr. Bianca Farcas
Activitatea hormonilor estrogeni si progesteroni la femei este controlata de hipotalamus, prin hormonii eliberatori, care ajung in hipofiza si determina producerea de gonadotrofine, FSH si LH, care la randul lor stimuleaza ovarul in vederea eliberarii oului si productia de progesteron si estrogen pe durata ciclului. Scaderea nivelelor hormonale determina stimularea hipotalamusului si a hipofizei, mecanism denumit feedback negativ. Daca nivelul hormonal ramane ridicat nu exista hormoni eliberatori, iar hipofiza nu mai produce gonadotrofine.
[... detaliat]

Hipotalamusul si hipofiza nu pot face deosebire intre hormonii naturali si cei sintetici si, in consecinta, atunci cand acesti hormoni sunt administrati ca metoda contraceptiva, nivelul lor din sange ramane ridicat, iar glanda pituitara nu mai stimuleaza ovarele. In final nu mai apare ovulatia. Steroizii naturali, estrogen si progesteron, actioneza asupra trompelor uterine, uterului si cervixului, pregatindu-le pentru transportul ovulului si al spermatozoizilor, pentru crearea conditiilor de fecundare si nidare a oului. Daca mecanismul de eliberare hormonala este modificat prin contraceptive, atunci procesele mentionate sunt intrerupte si sarcina prevenita Tehnica bazata pe ritm si abstinenta precum si metodele de bariera sunt eficiente daca sunt utilizate corect si permanent, dar in practica au rate inalte de esec. Totusi, aceaste metode au cele mai mici efecte secundare. Cele mai utilizate metode contraceptive nechirurgicale sunt dispozitivele intrauterine DIU si pilulele contraceptive. DIU sunt create din material plastic sau metal sau dintr-o combinatie a acestora. Ele se introduc in cavitatea uterina, unde isi capata forma initiala (cand se introduc se pliaza) si se crede ca previn sarcina prin inducerea unui mediu nefavorabil implantarii ovulului fecundat printr-o reactie inflamatorie cronica. Odata inserat el trebiue verificat periodic de catre un ginecolog. Cel mai serios efect secundar este boala inflamatorie pelvina. Nu se recomanda femeilor nulipare, adica celor care nu au nascut. Se extrag in caz de sangerare persistenta, durere severa in abdomenul inferior, febra sau secretie.

Contraceptivele orale (CO)
Sunt cei mai utilizati datorita usurintei administrarii, ratei scazute a sarcinii si incidentei relativ scazute a efectelor adverse. Pilulele pot fi combinate si contin estrogen si progesteron si pilule doar cu progesteron. Tabletele combinate sunt luate timp de 21 de zile consecutive, urmate de o pauza de 7 zile. Tabletele ce contin doar progestagen sunt luate continuu, zilnic. Ele inhiba ovulatia prin supresia secretiei de FSH si LH. Contraceptivele ideale contin cea mai mica cantitate de steroid pentru a minimiza efectele adverse, dar o cantitate suficienta pentru a preveni sarcina Avantaje ale utilizarii contraceptivelor :
- reducerea incidentei bolii benigne a sanului (boala fibrochistica si boala fibromatoasa)
- reducerea incidentei chisturilor ovariene
- reducerea anemiei feriprive la cele ce folosesc CO, datorita reducerii fluxului menstrual
- rol protector in aparitia bolii inflamatorii pelvine.
In general efectele adverse sunt limitate la nefumatoare si la femei cu varsta sub 35 de ani. Contraceptivele orale nu trebuie folosite de femei la care s-au inregistrat valori anormale ale probelor hepatice sau cu afectiuni hepatice acute sau cronice (moarte prin ruptura hepatica). Cele mai frecvente efecte adverse sunt de natura digestiva, greturi, varsaturi, tensiune la nivelul sanilor, crestere in greutate, pigmemtarea fetei, accentuata la expunerea la soare, depresie. Ipoteze ca anticonceptionalele trebuie intrerupte la doi trei ani nu au nicio baza stiintifica. CO trebuie intrerupte ca nd este programata o interventie chirurgicala pentru a prevenii incidenta tromboflebitei postoperatorie (se intrerup cam cu o luna inainte). Factori de risc ce contraindica utilizarea CO sunt varsta peste 45 de ani, obezitatea, hiperlipidemiile, DZ, boli c-vasc, hemoragii genitale anormale nediagnosticate, sarcina cunoscuta sau suspecta, carcinom de san, boala vasculara cerebrala si a arterelor coronare. In timpul utilizarii CO pot apare reactii la utilizarea in paralel a antibioticelor, anticonvulsivantelor, antiTBC.

METODA PILULEI DE A DOUA ZI - dupa un act sexual neprotejat, la 72 de ore dupa actul sexual, de preferat in primele 24 de ore, se iau de doua ori pe zi timp de cinci zile sau doua zile, in functie de preparat. Daca o pilula este uitata se ia imediat la aducerea aminte. Daca doua pilule au fost uitate se ia un CO aditional in urmatoarele 14 zile.

Pilula si alaptarea
Poate aparea o reducere a cantitatii de lapte. Desi multe femei folosesc pilula in timpul lactatiei,este de preferat evitarea ei. In caz contrar se pot folosi pilule cu progestageni.

Implantele
Sunt subcutanate cu progestageni, de obicei se pun in brat, printr-o mica incizie: Sunt incapsulate in tubulete din silicon-cauciuc, cu eliberare treptata,constanta si efect 5 ani. Se recomanda celor ce doresc un efect anticonceptional de durata si care nu doresc sa fie sterilizate.

Diafragmele
Sunt confectionate din cauciuc, au forma de cupola si trebuie unse cu un spermicid inaite de a fi folosite. Se introduc in vagin cu 1-2 ore inainte de actul sexual si pot fi tinute 6-8 ore.

Spermicidele
Se gasesc sub forma de gel, crema, spuma sau burete. Fiind mai eficace la femeile mai in varsta, in anii dinaintea menopauzei. Se introduc inaintea actului sexual.

Abstinenta
Evitarea actului sexual in timpul perioadelor fertile. ALAPTAREA CA METODA CONTRACEPTIVA - Suptul reduce secretia de FSH si LH si astfel ovulatia inceteaza. Acest mecanism este valabil daca sugarul este alaptat la cerere si ziua si noaptea. Foarte importanta este alaptarea noaptea. In absenta alaptarii este posibil ca ovulatia sa nu apara timp de 5-6 saptamani dupa nastere, dar sarcina este posibila dupa aceasta perioada. Totusi, deoarece ovulatia precede menstra, anumite femei pot ramane gravide fara ca menstruatia sa apara (este cazul celor ce alapteaza 1-2-3 ani).

Sterilizarea
Pentru femei presupune inchiderea trompelor uterine, astfel incat intalnirea ovulului cu spermatozidul nu mai are loc. Este recomandata femeilor care au copii si care nu mai doresc copii. Menstruatia si libidoul nu sunt influentate. Nu este o metoda sigura suta la suta. Pentru barbati presupune vasectomie, adica sectionarea canalului deferent de fiecare parte si asfel sperma ejaculata nu mai contine spermatozoizi, ci numai lichid spermatic (sperma contine spermatozoizi, lichid spermatic de la prostata si glandele seminale).

28-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2048 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Minunea de la Mada

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Mada, un sat imprastiat de Dumnezeu pe colinele situate undeva dincolo de Geoagiu, pe la poalele Metaliferilor, se poate lauda ca detine “in patrimoniu” una dintre cele mai frumoase zone ale judetului Hunedoara, si chiar ale Romaniei: cheile sapate adanc in stanca de apa Balsei. Satenii le spun simplu “Cheile Mazii”, iar cand ii intrebi cum arata, trag adanc aer in piept, dupa care incep sa povesteasca purtand pe chip zambetul larg al unei mandrii locale nemarginite.
[... detaliat]

Ca sa ajungi la Cheile Mazii, trebuie sa iei drumul spre Geoagiu, treci de “orasul-sat” spre statiunea balneoclimaterica Geoagiu Bai, dar nu te apuci sa urci dealul, ci o iei la dreapta, spre Balsa. Dupa cativa kilometri, din soseaua asfaltata apuci pe drumul ingust, de tara, care apuca la stanga spre satul Mada. Treci printre casele imprastiate care-ncotro, te tot tii de drumul apucat si mergi inainte, pentru ca n-ai cum sa gresesti.

Cheile Mazii iti ofera imagini greu de gasit in alta parte

Cheile Mazii au o lungime totala de 2,4 km si sunt rezultatul strapungerii versantului vestic al plesei Mari (712 m) de catre Valea Balsei. Versantul stang al cheilor este dominat de varful Dosu (684 m), culmea acestuia oferind una dintre cele mai frumoase privelisti asupra Muntilor Metaliferi. La iesirea din chei exista, la inceputul veacului, un zagaz care abatea o parte din apa spre o moara aflata in apropiere. Cheile Mazii au fost declarate, in 1979, rezervatie naturala de tip mixt, zona protejata intinzandu-se pe 10 hectare.

GHIDAJUL DIN CURTE
Drumul se infunda in gardul batut de ploaie si de vant al unei gospodarii. De aici, o iei pe jos si, vrei, nu vrei, dai peste sotii Bogdan, cei care detin gospodaria care sta practic intre sat si chei. Sunt doi batrani primitori care-ti spun cam ce stiu ei despre “valea aia ingusta”, iar daca ii rogi frumos, te si lasa sa campezi la ei in ograda, chiar langa apa. “Ca saptamana asta n-am mai avut atatia turisti la noi aici. Nu sciu cum s-o facut sa fie atatia! Noi primim pa tata lumea, ca pana acu’ nu fu nime’ care sa ne faca nacaz. Acuma unii, sara, sa mai imbeata, daaa ase-i can’ oamenii vin la distractii” spune Sofia Bogdan (76 de ani). Atat ea, cat si sotul ei, Avram (de 83 de ani), sunt singurii “ghizi” pe care i-ai putea intalni in comuna care sa stie ceva despre spectaculoasele chei. La Primaria Balsa exista doar cateva randuri despre zona amintita, declarata monument al naturii cu ceva decenii in urma si cam atat. “Ohoo, aveti ce sa vedeti pa vale-n sus – spune entuziasmat Avram Bogdan. Sa va oprit’ la izvorul pa care-l vedet’ cum iesa din stanca. Apa aia-i minunata! Vara-i rece, da’ iarna nu ingheata niciodata. Apoi, cand va-ntoarcet urcat pa dealul asta, ca acolea-i pestera zidita. Cica dacii or facut-o demult. Bunicii mei cand mereau cu oile le mai bagau p’in pestera aia cand era vreme rea, ca in pestera era scuteala”. “Pestera zidita” de la Mada este insa destul de greu accesibila, pentru ca principala gura de acces se afla pe un versant abrupt. Complexul carstic a fost inchis cu un zid de localnici, cu multi ani in urma, asa ca acum se pare ca nimeni nu mai stie de ce adapostul folosit in vremuri de restriste nu mai poate fi vizitat. Pestera are cel putin patru galerii care se dezvolta pe 545 de metri.

Putinii pescari care ajung la Mada se pot considera norocosi: au gasit cel mai frumos loc in care sa-si practice hobby-ul

LOCUL IDEAL PENTRU PESCUIT
Avram Bogdan spune ca n-a mai fost demult pe chei in sus, pentru ca picioarele nu-l mai lasa. Pe chei se poate merge usor doar vara, in perioade care nu au fost precedate de ploi puternice. Asta pentru ca de mers se merge aproape numai prin apa, iar in unele locuri, si pe perioadele de seceta, apa trece de un metru si jumatate ca adancime. Primavara si toamna, in acele zone, apa se ridica pana la vreo doi metri. De cum iesi pe poarta din dosul ograzii familiei Bogdan, cheile incep sa ti se dezvaluie in toata splendoarea lor. In stanga si-n dreapta ai doi pereti din calcar, inalti de peste 300 de metri, strapunsi de raul Balsei. Cum apuci pe apa-n sus, nu mergi prea mult si dai peste doi pescari care se distreaza cu vietatile din rau punandu-le carligul unditei, cu momeala de rigoare, chiar la gura. In unele locuri, apa de o limpezime rar intalnita se aduna linistita langa cate-un perete de piatra, formand un mic lac in care sunt usor de observat cate un pastrav, un clean sau un rac zbatandu-se sa mai supravietuiasca o zi. “Dac-ar fi sa dau o nota locului astuia, n-as putea, pentru ca nu exista nota potrivita pentru cat de frumos este”, spune Maxim Ciula (60 de ani) in timp ce elibereaza din carligul unditei sale un rac diform (cu un cleste mult mai mare decat celalalt) care s-a lacomit sa mus- te rama ce i-a fost aruncata-n cale. Companionul sau, Doru Parau (tot de 60 de ani), il completeaza: “Amandoi suntem din Orastie, am iesit la pensie, si ne-am retras aici. Cheile sunt de-a dreptul splendide. Vara tot aici, la pescuit suntem noi doi. Dupa ce ne-am mutat la Mada am mai convins vreo 10 familii sa faca la fel. Nu mai e nicio casa de vanzare aici, acum, si sper sa nici nu mai vina nimeni. Se zice ca vor sa asfalteze drumul, dar nu cred c-ar fi bine, pentru ca s-ar aglomera tot satul, iar pe chei ar fi dezastru, ca romanul e tot roman, arunca orice si oriunde”.

In sute de mii de ani, apa a sculptat in stancile de la Mada

SPLENDOAREA BATJOCORITA
Daca mai urci 10 minute pe chei, constati ca Doru Parau are dreptate. Intr-o zona turistica inca nepromovata nici macar la nivel judetean, intalnesti cam din 30 in 30 de metri cate un PET. La inceput te gandesti ca sticlele de plastic au fost aduse de apa la inundatiile din 2006, cand Balsa s-a umflat peste masura si a provocat multe necazuri prin zona. Bucatile de haine aproape putrezite agatate prin copaci undeva la patru metri deasupra capului tind sa te convinga ca asa e, insa urmele unor focuri de tabara de pe malul raului pe care le gasesti pe chei te fac sa-i suspectezi atat pe satenii din Balsa, cei care si acum isi arunca gunoaiele “la rau”, cat si pe turistii care se bucura de frumusetea cheilor, iar in schimb ii lasa Naturii obiecte cu care aceasta va trebui sa se lupte intre 400 si 2.000 de ani ca sa le descompuna. E drept, insa, ca gunoaiele sunt mult mai putine ca-n alte zone turistice si, daca reusesti sa le ignori, urcand pe cursul apei ai parte de alte si alte senzatii greu de descris. Trebuie doar sa fii atent pe unde pasesti, mai ales atunci cand esti nevoit sa mergi prin apa, pentru ca unii bolovani sunt extrem de alunecosi, iar zonele in care poti sa te afunzi inconfortabil de mult in apa sunt destule.

O plimbare pe chei e anevoioasa, dar privelistile merita orice efort

“IZVORUL MINUNAT”
Daca intrarea pe chei sa zicem ca nu te-a impresionat prea mult, mai mult ca sigur ca nu prea ai cum sa nu scapi o exclamatie, fie ea facuta doar in sinea ta, cand mai urci pe cursul apei si dai cu ochii de un colos de piatra care parca pluteste pe apa. E mare, mare cat toate zilele. Asa de mare incat aproape ca acopera tot cerul cu cenusiul sau de la baza (provocat de lumina slaba si-n toiul zilei) si cu stralucirea calcarelor sale de la varf, acolo unde razele soarelui reusesc sa-si castige intaietatea. Imensitatea de stanca te face sa te simti si mai mic decat esti, pentru ca are 100 de metri la baza si cel putin vreo 60 in inaltime. Si e doar stanca spalata de apa de milioane de ani incoace. Presupunand, prin absurd, ca nici blocul de stanca nu ti-a provocat cine stie ce trairi interioare, “izbucul” de apa minerala pe care-l gasesti dupa inca vreo 10 minute de urcat prin apa iesind dintr-un alt perete te castiga de partea lui, mai ales daca indraznesti sa-l gusti. Apa lui iti potoleste setea de la prima inghititura, piscandu-te delicat de limba. La “izvorul minunat”, cheile se largesc, formand un mic amfiteatru natural. Oricat ai vorbi de tare, nu se aude niciun ecou, de parca teai afla intr-un studio de inregistrari audio. Iar seria surprizelor oferite de Cheile Mazii nu se opreste aici. Alte cinci minute de mers mai mult prin apa limpede, alte schimbari de decor. Peretii de calcar se strang din nou, lasand apei doar vreo doi metri sa-si vada de curgere. Uneori, enervat, raul se razbuna, sapand in peretii de stanca mici grote in fel si fel de forme. Apa venita de undeva de sus contribuie si ea la “revansa”. Un perete imens de calcar este “ciuruit” liniar de gauri sfredelite de apa scursa de undeva de sus si iesita ca printr-o sita care-si are gaurile mari si rotunde, cu diametrul de aproape un metru, asezate pe doar doua linii.

In numeroase locuri, stancile se chinuie sa “stranga” apa, dar raul izbuteste sa-si urmeze cursul

LUPTA FARA SFARSIT
Dintr-o stanca, un arin creste chinuit, inclinat. Crengile de la baza lui mangaie apa Balsei obligate de adierile de vant. La cativa metri mai in sus, o mierla isi potoleste setea, apoi se arunca toata in apa limpede ca sa se racoresca. Zboara repede la vederea “intrusilor”, speriindu-le si pe cele sapte rate salbatice care se odihneau la vreo 20 de metri mai in sus, ascunse dupa un picior de stanca. Dupa vreo 45 de minute de mers, te apropii de ultima portiune a cheilor. Versantii se mai indeparteaza unul de celalalt, iar urmele neplacute ale civilizatiei devin mai frecvente. Apa si iarba incearca sa ascunda cate o cizma de cauciuc, un sac de plastic sau o talpa de pantof. Doar un tub roz de fixativ de par marca “Ozon Styling” nu se da batut si sta fixat intre doua pietre chiar in mijlocul raului. Inca putin, iesi din Chei si dai cu ochii de acoperisurile caselor din satul Balsa. Abia atunci iti dai seama ca raul cu acelasi nume s-a incapatanat din motive doar de el stiute sa nu urmeze cursul firesc al vaii pe care se intinde, ci a dorit sa-si masoare puterile cu un munte de calcar inalt de 300 de metri. Nu stie nimeni exact cat a durat lupta. Se cunosc doar castigatorul, raul Balsa, si minunatul rezultat al victoriei acestuia: Cheile Mazii.

Apa infiltrata din versanti in urma ploilor se varsa in albia raului prin “ferestre” incrustate in peretii de calcar
21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 3371 utilizatori., 4 comentarii
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Autostrada intra in moarte clinica

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Cristi Avram
Autoritatile din judet se tem ca suntem foarte aproape de momentul in care ne putem lua ramas bun de la tronsonul de autostrada care urmeaza sa tranziteze teritoriul Hunedoarei, respectiv by-pass-ul Deva-Orastie, parte a Coridorului Paneuropean. Desi asteptau din vara anului trecut ca lucrarile sa demareze, sefii judetului au aflat cu stupoare ca in urma cu putin timp, a fost schimbat proiectantul, adica bosii de la CNADNR au incredintat lucrarea Regionalei de Drumuri si Poduri Timisoara si, in loc sa vada echipe de muncitori, liderilor hunedoreni li s-au servit iar planuri si promisiuni.
[... detaliat]
Daca Romania ar fi fost o tara normala, cu oameni constiinciosi si eficienti, autostrada de pe Coridorul lV pan-european ar fi taiat deja ogoarele de pe lunca Muresului, la Nord de Deva

Mircea Molot, presedintele CJ Hunedoara, a mentionat, zilele trecute, ca a avut o intalnire cu toti factorii “responsabili si iresponsabili” in care s-a discutat situatia celor trei tronsoane de autostrada care ar trebui sa strabata judetul: Lugoj - Deva, Deva - Orastie si Orastie - Sibiu, ultimul aflat la faza de studiu de fezabilitate. Daca pe tronsonul Lugoj - Deva se pastreaza acelasi proiectant, contractul de lucrari va putea fi incheiat anul viitor in vara, iar finalizarea executiei este prevazuta in anul 2011. Nu acela si lucru se poate spune si despre by-pass, unde lucrurile sunt cu mult mai complicate. Spre exemplu, desi lucrarile trebuiau demarate aici in vara lui 2007, CNADNR a gasit de cuviinta sa schimbe proiectantul, incredintand contractul drumarilor timisoreni, care promit solemn ca-l vor finaliza in aceasta toamna. Prin urmare, sefii din Compania Nationala au ajuns la concluzia ca pana la finele anului poate fi semnat contractul cu societatea care va castiga licitatia si va realiza tronsonul. Numai ca, mai ales cand vine vorba de realizarea de autostrazi in Romania, socoteala de acasa nu se potriveste niciodata cu cea din targ. S-au convins de asta si autoritatile: “Firma de consultanta face pe dracu’ si alta face pe tat-su”, a izbucnit Molot, enervat de vina aruncata in ping-pong de la o firma la alta. In plus, conducerea CJ a ajuns la concluzia ca “mai bine lucrezi cu firma lu’ nepotu’, ca stii de unde sa-l iei sa-l urechezi, decat cu firme straine care nu iti dau socoteala si se cara ca turcu’ de la SAMTID, cand ti-e lumea mai draga, sunt firme cu eticheta, au bani, dar isi bat joc”.

Taraganare marca CNADNR
“Dupa calculele lor, in octombrie ar putea fi organizata licitatia pentru executie si atunci, in sase luni s-ar putea trece la munca propriu-zis. Numai ca, daca vor fi contestatii dupa licitatie, va spun ca autostrada pe acest tronson va fi compromisa!”, a avertizat Mircea Molot. Tronsonul hunedorean pune probleme tocmai dintr-o perspectiva menita sa ne ajute: fondurile europene. By-pass-ul este finantat in proportie de 75 la suta din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeana, prin programul ISPA, iar restul de 25 la suta sunt asigurati de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor. Fondurile comunitare stau la indemana CNADNR de peste doi ani si, pentru ca banii zac in cont, compania plateste taxa de neutilizare a banilor acordati gratuit! Proiectul prevede ca autostrada sa fie gata pana la 31 decembrie 2010, termen care, daca nu va fi respectat, va atrage dupa el sanctiuni, adica UE va cere inapoi intreaga suma, lucru care ar fi trebuit sa-i bage in viteza pe oficialii raspunzatori, adica pe managerii de proiecte din Ministerul Transporturilor. Adrian Munteanu, sef serviciu documentatii tehnice, programe comunitare, drumuri nationale, din cadrul CNADNR, este sigur ca totul va merge ca pe roate: “Va pot asigura ca proiectarea si licitatia se termina anul acesta, iar lucrarile se lanseaza in primavara. Sigur documentele se finalizeaza in acest an”, in timp ce conducerea CJ este pesimista: “Daca de la prima discutie din 2005 si pana acum nu au fost gata nici cu proiectul, cum vor face ei zeci de kilometri de autostrada intr-un an jumatate, din moment ce este vorba de un proiect complex, care nu se compara cu constructia unui drum comunal sau judetean?”.

Autostrada cu semnul intrebarii
By-pass-ul menit sa preia circulatia infernala de pe DN7 si sa redirectioneze traficul pe autostrada de la Soimus pana la limita Hunedoarei cu judetul Alba, are o lungime de 32,8 km, pentru a carui realizare este nevoie de 170 de milioane de euro. Nici exproprierile de terenuri nu sunt gata: firma de avocatura “Dragomir si Asociatii” nu a finalizat cumpararea a nici jumatate din terenul necesar construirii investitiei. Societatea, reprezentata la intalnire de avocatul Ciprian Portnoi, a plasat vina la Cadastru, care nu ar fi identificat bine terenurile care urmau sa fie tranzitate de autostrada si cu ale caror proprietari urmau sa negocieze. Mai mult, din cauza schimbarii proiectului, statul s-a trezit ca detine si cateva parcele bune cu care nu mai are ce face. Cu toate acestea, reprezentantii societatii sustin ca nu exproprierile i-ar fi tinut in loc pe drumari: “Daca se va incepe de la anul, in primavara, vor avea kilometri intregi pe care sa lucreze, deci chiar ar exista teren achizitionat”, a declarat Ciprian Portnoi. Pana acum, sunt identificate pentru expropriere circa 1.400 de loturi, dintre care sunt platite efectiv vreo 450.

Avem avocati, dar nu avem autostrada
Potrivit presei centrale, la varianta de ocolire Deva - Orastie, la standard de autostrada, contractul de asistenta si reprezentare juridica a fost incheiat cu Societatea Civila de Avocati “Dragomir si Asociatii” in 2004. Onorariul avocatului, prin contractul nr. 2.914 / 22.12.2004 si actul aditional nr. 3.196 / 19.12.2005, pentru servicii juridice aferente exproprierilor necesare variantei de ocolire Deva - Orastie, a fost de 1.500 euro/imobil afectat, incluzand toate procedurile. Tot presa centrala spune ca, pana in prezent, s-au platit peste doua milioane de euro. Se pare ca aceasi societate a incasat 7,1 milioane de lei in 2005 plus 1,4 milioane lei in 2007 pentru contractele de asistenta juridica la autostrada Deva - Orastie. Sta in obiceiul CNADNR sa nu incheie contracte pentru evaluarea terenurilor supuse spre expropriere, ci doar contracte de asistenta si reprezentare juridica cu cabinete de avocatura, acestea la randul lor subcontractand unor societati comerciale autorizate serviciile de intocmire a documentatiilor tehnico-economice constand in intocmirea si avizarea documentatiei cadastrale; intocmirea raportului de evaluare pentru fiecare imobil in parte si obtinerea planului parcelar. Pentru ca, in unele zone, hectarul de teren agricol se vinde cu 700-800 de euro, este probabil ca, in unele cazuri, costul serviciilor juridice de expropriere pe metru patrat sa depaseasca de cateva ori sumele obtinute de proprietari, mai ales ca multi hunedoreni s-au plans de zgarcenia statului care a “primit” metrul patrat si cu 5 euro. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) a cheltuit, din 2003 pana in 2007, peste 76 de milioane de lei. Sumele au plecat catre 15 firme de avocatura, care au prestat diverse servicii pentru companie in cei patru ani. Contractele incheiate intre CNADNR si firmele de avocatura au ca obiect: consultanta si asistenta juridica la diferite proiecte. Indiferent de culoarea politica, ministrii perindati in aceasta perioada la sefia Ministerului Transporturilor, institutie in subordinea careia este CNADNR, au cheltuit din bugetul de stat sume mari pentru aceste contracte. Intre 2004 si 2006 s-au incheiat contracte de asistenta juridica de peste 20 milioane de euro, sume din care s-au platit deja peste 13 milioane euro.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2116 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Politica:: Leu si Marginean, aproape candidati

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Monalise Hihn
Mihai Leu si Petru Marginean sunt foarte aproape de o nominalizare pentru a candida in colegiul Hunedoara – Deva pentru Senat, respectiv Deva – Carjiti pentru Camera Deputatilor, din partea aliantei electorale formata din PSD si PC. Cei doi au fost deja nominalizati de catre Partidul Conservator, iar o decizie in acest sens va fi luata in cel mult doua saptamani. Pe de alta parte, Organizatia Judeteana a Partidului Social Democrat nu a facut inca nicio propunere pentru cele doua colegii.
[... detaliat]


Petru Marginean
Mihai Leu

O decizie privind nominalizarea celor doi candidati se va lua de comun acord de catre conducerile celor doua partide care compun alianta electorala formata din PSD si PC. Surse din cadrul PSD Hunedoara dau ca sigure candidaturile celor doi, in timp ce liderul conservatorilor hunedoreni, Petru Marginean, spune ca asteapta decizia finala in cel mult doua saptamani.

Decizia, in doua saptamani
Partidul Conservator Hunedoara a trimis conducerii centrale doua nominalizari de candidati pentru Parlamentul Romaniei in colegii uninominale din judetul Hunedoara. Este vorba despre Mihai Leu si Petru Marginean. Acesta din urma declara ca asteapta ca decizia finala sa fie luata in scurt timp: “Noi am trimis cele doua propuneri conducerii PC, fara sa specificam pentru ce colegii facem respectivele nominalizari. Am trecut doar ca posibile variante colegiul Hunedoara – Deva la Senat si colegiile Deva – Carjiti sau pe cele din Valea Jiului pentru Camera Deputatilor. Am purtat discutii de principiu cu colegii nostri de alianta de la PSD, dar nu ne-am sustinut cu vehementa optiunile. Vom vedea in maximum doua saptamani ce decizie se va lua”. Pe de alta parte, surse din PSD Hunedoara dau drept sigure cele doua candidaturi, mai ales ca Partidul Social Democrat nu a nominalizat nici pana astazi candidati in colegiul Hunedoara – Deva pentru Senat si Deva – Carjiti pentru Camera Deputatilor. In acelasi timp, presedintele Organizatiei Municipale Deva a PSD, Cosmin Nicula, declara ca inca nu exista nominalizari din partea Partidului Social Democrat pentru cele doua candidaturi: “Inca niciun membru al PSD nu si-a depus candidatura pentru cele doua colegii. Vom vedea saptamana viitoare daca avem propuneri din partea PSD. Am solicitat organizatiilor noastre din Deva sa transmita propuneri si, in baza acestora, vom lua o decizie”. Surse din PSD spun insa ca nu vor exista nominalizari din partea acestei formatiuni politice. In aceste conditii, Mihai Leu si Petru Marginean sunt foarte aproape de nominalizare. Astfel, Mihai Leu are sanse sa devina candidat la Senat din partea PSD + PC in colegiul Lelese, Ghelari, Lunca Cernii, Toplita, Bunila, Bosorod, Rachitova, Salasu de Sus, Calan, Hateg, Totesti, Densus, Sarmizegetusa, General Berthelot, Santamaria Orlea, Pui, Baru, Rau de Mori, Cerbal, Bretea Romana, Teliucu Inferior, Pestisu Mic, Banita, Deva, Carjiti si municipiul Hunedoara. Mihai Leu a candidat si la alegerile locale, intrand in cursa pentru castigarea fotoliului de primar al municipiului Hunedoara. Leu a terminat al treilea, adunand aproape 5.500 de voturi. In acelasi timp, Petru Marginean, presedintele Organizatiei Judetene a Partidului Conservator, ar putea deveni candidat pentru colegiul Deva – Carjiti la Camera Deputatilor. Marginean a candidat pentru presedintia Consiliului Judetean Hunedoara si s-a clasat pe locul al patrulea, obtinand in jur de 12.000 de voturi.

Alte nominalizari
In judetul Hunedoara, la alegerile generale din luna noiembrie, in judetul Hunedoara exista zece colegii uninominale: sapte pentru Camera Deputatilor si trei pentru Senat. Alianta electorala formata din PSD si PC a stabilit opt dintre candidatii cu care va intra in lupta electorala, astfel: Cosmin Nicula va candida pentru un post de senator pentru Colegiul intai la Senat, adica cel format din Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Petrosani, Aninoasa, in timp ce Adrian Paunescu se va lupta pentru Colegiul al doilea la Senat, format din Brad, Blajeni, Baita, Luncoiu de Jos, Tomesti, Bucuresci, Lapugiu de Jos, Gurasada, Soimus, Batrana, Zam, Vorta, Branisca, Baia de Cris, Buces, Bulzestii de Sus, Criscior, Vata de Jos, Valisoara, Vetel, Ilia, Burjuc, Dobra, Geoagiu, Periu, Orastioara de Sus, Bacia, Simeria, Certeju de Sus, Balsa, Orastie, Harau, Rapoltu Mare, Romos, Turdas, Martinesti. Primarul comunei Soimus, Laurentiu Nistor, isi va incerca norocul in Colegiul intai la deputati, adica in Brad, Blajeni, Baita, Luncoiu de Jos, Tomesti, Bucuresci, Lapugiu de Jos, Gurasada, Soimus, Batrana, Zam, Vorta, Branisca, Baia de Cris, Buces, Bulzestii de Sus, Criscior, Vata de Jos, Valisoara, Vetel, Ilia, Burjuc, Dobra. La fel va face si Cristian Resmerita, care va incerca sa castige un post de parlamentar in Colegiul al patrulea, Lupeni, Uricani, Vulcan. Sorin Radu doreste sa candideze in Colegiul al cincilea - Petrila, Petrosani, Aninoasa. In colegiul Hateg – Calan va intra in cursa Mihail Rudeanu, iar in cel compus din municipiul Orastie si orasul Simeria – Agripina Cazan, in timp ce Liliana Tolas se va bate pentru colegiul Hunedoara la deputati.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2113 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Special:: “Distributia” saraciei in judetul Hunedoara

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Monalise Hihn
Locuitorii judetului Hunedoara au venituri medii, care ii plaseaza undeva, in mijlocul clasamentului national, in ceea ce priveste nivelul castigurilor. Din pacate, o parte insemnata a populatiei din judet traieste in saracie. Venituri foarte mici se inregistreaza in mediul rural, dar si in orase precum Hateg, Calan, Orastie, Brad, Petrila, Uricani, Aninoasa si chiar si in Hunedoara. Mai mult, deja incepe sa fie evident ca populatia saraca locuieste in cartierele marginase ale localitatilor urbane.
[... detaliat]

Judetul Hunedoara este unul in care veniturile populatiei au scazut in mod dramatic in urma restructurarii mineritului si siderurgiei. Practic, in doar cativa ani, de la salarii de top 5 la nivelul tarii, judetul a cazut peste 15 pozitii in clasamentul privind veniturile obtinute de angajati. Statisticile arata ca peste 90 la suta dintre hunedoreni castiga lunar mai putin decat salariul mediu pe tara. Pe de alta parte, se observa clar ca zonele cele mai sarace ale judetului sunt cele in care au avut loc disponibilizari masive de personal. Aproape toti angajatii din judetul Hunedoara – circa 92 la suta – au venituri lunare mai mici decat salariul mediu brut la nivel de tara, care este de 1.500 de lei. O posibila explicatie a valorii scazute a veniturilor o constituie investitiile din judet. Practic, firmele care au venit in zona in ultimii ani au adus locurile de munca ce nu necesita un grad ridicat de calificare si, in consecinta, sunt mai slab remunerate.

Desi nu au ce sa manance si cu ce sa se imbrace, saracii Hunedoarei tin neaparat sa aiba acces la programe TV cat mai multe

Hateg, cu cei mai multi someri
Peste 11.000 de persoane din judet sunt inregistrate in evidentele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Hunedoara. Dintre acestea, peste 1.500 provin din orasul Hateg, care numara in jur de 12.500 de locuitori. Din pacate, zona nici nu ofera prea multe slujbe, singura solutie a celor care vor sa isi caute un loc de munca fiind sa incerce sa faca acest lucru in alte localitati. Chiar pe site-ul Primariei orasului Hateg, autoritatile locale recunosc ca “in urma trecerii la economia de piata din cauza slabei tehnologizari si a lipsei de fonduri, productia a scazut. In urma restructurarilor a rezultat un numar mare de someri. Procesul de privatizare si de noi investitii se desfasoara greoi din cauza lipsei de interes din partea investitorilor si a politicilor fiscale, financiare si bancare in aceasta zona”. Dezvoltarea turismului in zona ar putea sa duca la scaderea numarului de someri, dar pentru aceasta ar fi nevoie de investitii in zona si cursuri de calificare in domeniu. Pana atunci, agricultura pare sa ii mai salveze pe locuitorii orasului Hateg de saracie.

Hunedoara, judetul in care discrepantele sociale sunt, parca, mai pronuntate ca oriunde altundeva in tara

Calan, oras fara locuri de munca
Peste o mie de someri sunt inregistrati si in orasul Calan. Aici sunt disponibile in jur de o mie de locuri de munca, la o populatie de aproximativ 15.000 de persoane. Orasul a cazut dupa ce. la sfarsitul anilor ’90. a inceput divizarea fostului combinat siderurgic in 12 societati comerciale. In urma a ramas doar un morman de fier vechi, o priveliste sinistra si mii de oameni in pragul saraciei. Si aici, salvarea vine din faptul ca oamenii mai au teren la tara, unde practica agricultura de subzistenta, reusind astfel sa isi asigure mancarea. In acelasi timp, o parte dintre locuitorii Calanului fac naveta la Hunedoara si Deva. O solutie pentru crearea de locuri de munca in oras ar fi ecologizarea hectarelor de teren de pe fosta platforma siderurgica care sunt in paragina, insa mai intai trebuie clarificata situatia lor juridica.

Brad, mai bine pentru femei
Si municipiul Brad trece printr-o criza economica. Dupa restructurarea activitatii miniere din zona Brad, barbatii isi gasesc cu greu un nou loc de munca. La aceasta ora, rata somajului in zona este de aproximativ 22 la suta, la o populatie de aproximativ 16.500, din care cea activa este de circa 5.000 de persoane. Edilul sef al localitatii spune ca in Brad exista aproximativ 3.600 de locuri de munca, dar acestea sunt destinate femeilor. Cu toate ca, in anul 1999, Bradul a devenit zona defavorizata, acest statut nu a ajutat zona, pentru ca nu au fost create si parghiile necesare pentru atragerea de investitori. Astfel, in zona Brad, principala problema este crearea de locuri de munca destinate barbatilor. Cele mai multe slujbe raman in industrie – aproximativ 1.500. Pentru crearea de noi locuri de munca in zona, ar fi nevoie de acordarea de facilitati fiscale, de crearea unui cadru legislativ atractiv, diferit de cel pentru zona defavorizata, ale carei inlesniri pentru acest statut au fost eliminate rand pe rand.

“Spaniolii” din Orastie
Nici situatia economica a municipiului Orastie nu este diferita de cea a oraselor Calan si Hateg si a municipiului Brad. La o populatie de aproximativ 21.000 de locuitori, si la Orastie exista in jur de o mie de someri. In acelasi timp, alte aproximativ 4.000 de persoane originare din Orastie sunt plecate in Spania, la Logroño. Astfel, banii trimisi rudelor aflate in tara reusesc sa mentina la un nivel cat de cat acceptabil veniturile orastienilor. Nivelul veniturilor realizate de catre persoanele care au un loc de munca nu depaseste nici aici 700 de lei vechi, dupa ce mai multe unitati de productie care existau in oras (precum UM Orastie, Chimica etc) au fost inchise, iar in locul lor au aparut doar firme de cablaje.

Fierul vechi din combinatele si fabricile comuniste inchise de tranzitie reprezinta acum una dintre modalitatile prin care autoritatile hunedorene fac protectie sociala cu miile de saraci. De pe urma fenomenului prospera insa un grup restrans de afaceristi

Hunedoara, greu incercata
Restructurarea siderurgiei a facut ca in doar zece ani, in Hunedoara sa dispara in jur de 15.000 de locuri de munca. Practic, astazi, in fostul combinat si in filialele desprinse din acesta mai lucreaza aproximativ 2.000 de persoane. Statisticile arata ca in oras exista in jur de 1.300 de someri, dar, in realitate, numarul este cu mult mai mare, multi dintre hunedoreni preferand sa traiasca de pe urma comercializarii de fier vechi sau din venitul minim garantat. In acelasi timp, in jur de 1.500 de hunedoreni fac naveta fie la Deva, fie in alte orase ale judetului. Situatia economica a Hunedoarei s-a schimbat enorm in ultimii 11 ani, iar salariul mediu net in oras nu depaseste 800 de lei. Cele mai multe slujbe raman in industrie – 5.000, dar a crescut si numarul persoanelor care lucreaza in lohn si in servicii, unde salariile sunt mai mici. Municipiul Hunedoara este localitatea urbana cea mai mare din judet, dar ridica si cele mai multe probleme economice. Cu toate ca in oras functioneaza singurul parc industrial din judet, firmele mari din tara sau din strainatate nu s-au inghesuit sa investeasca in zona. Hunedoara mai dispune si de 138 de hectare de teren, care trebuie ecologizate. Daca proiectul in acest sens va fi realizat, cu fonduri europene, atunci in zona ar putea fi create inca vreo 200 de locuri de munca, intr-o prima faza. Pe de alta parte, un calcul simplu arata ca din judet, in jur de 50.000 de persoane sunt plecate pe perioade mai scurte sau mai lungi la munca in strainatate. Daca fiecare dintre ele trimite lunar cate 50 de euro familiilor care stau in Romania, atunci sprijinul financiar reuseste sa schimbe situatia financiara a multora dintre familiile din judet.

SALARIATI SARACI, PENSIONARI BOGATI

Circa 143.000 de persoane locuiesc in Valea Jiului. Deocamdata, intre Valea Jiului si restul judetului exista un decalaj important, iar sociologii cred ca acesta ar putea fi depasit daca pentru zona respectiva ar fi elaborata o strategie coerenta, daca autoritatile locale s-ar stradui sa obtina fonduri structurale, pe baza unor proiecte viabile. Trei municipii (Petrosani, Vulcan si Lupeni), trei orase (Aninoasa, Petrila si Uricani) si o comuna (Banita), in care locuiesc aproximativ 170.000 de persoane, fac parte din Valea Jiului, zona de sud a judetului Hunedoara, situata de-a lungul bazinului raului Jiu si in apropiere de Parcul National Retezat. In Valea Jiului, salariul mediu pentru aproximativ 70 la suta dintre familii este de aproximativ 600 de lei. Dintr-un total de 170.000 de persoane, doar in jur de 12.000 mai lucreaza astazi in minerit. Statisticile oficiale plaseaza rata somajului undeva in jurul a noua – zece procente, dar aceasta pare sa fie mult mai mare. Pe de alta parte, cateva mii de locuitori ai zonei au plecat la munca in strainatate. Valea Jiului continua sa fie unul dintre polii saraciei in judetul Hunedoara. Zona beneficiaza inca de statutul de zona defavorizata, pana in anul 2011. Acum, cele sase consilii locale din Valea Jiului au infiintat o asociatie, care are drept scop tocmai atragerea de fonduri de structurale. Pe de alta parte, tot in Valea Jiului locuiesc cei mai bogati pensionari ai judetului. In zona, pensia medie este de 1.200 de lei.

CODASII EUROPEI

Hunedorenii castiga, in medie, cu doar 200 de lei peste salariul minim pe economie, care este acum de 500 de lei, dar va creste la 540, in octombrie. Statisticile sunt sumbre, avand in vedere ca Romania ocupa penultimul loc in Europa, inaintea Bulgariei. Pe primele trei locuri in ceea ce priveste venitul lunar se afla Irlanda, Marea Britanie si Olanda. In ceea ce priveste puterea de cumparare, Romania este pe ultimul loc. Tot o asemenea pozitie este ocupata de tara noastra in privinta procentului salariului minim din salariul mediu, care este de 33 la suta.

COSUL MINIM DE CONSUM

Oficial, in Romania nu mai este calculat cosul minim de consum. Acum, ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, Paul Pacuraru, vrea sa il reintroduca si considera ca este cea mai buna metoda de identificare a problemelor legate de nivelul de trai. Totusi, costul cosului de consum nu va fi folosit si pentru calcularea salariului minim, care va fi de la 1 octombrie de 540 de lei. Sindicalistii spun ca unui roman ii sunt necesari ii jur de 760 de lei pe luna pentru o persoana, iar salariul minim ar trebui sa fie mai mare decat aceasta suma pentru ca sa poata fi, astfel, asigurat un nivel decent de trai pentru fiecare angajat. In atari situatii, unui locuitor al judetului Hunedoara, unde salariul mediu net este de aproximativ 900 de lei, ii va fi absolut imposibil sa mai creasca un copil. Nivelul scazut al salariilor din judet a dus si la acordarea de ajutoare din partea statului. Zeci de mii de persoane din judetul Hunedoara beneficiaza de sprijin din partea statului sau a autoritatilor locale. Se poate spune, fara sa se greseasca prea mult, ca jumatate din populatia judetului este, intr-o forma sau alta, asistata social, motiv pentru care au fost cheltuite cateva milioane bune de lei. Doar pentru cei aproape 50.000 de hunedoreni - beneficiari ai legii venitului minim garantat, numai anul trecut au fost alocate aproape sapte milioane de lei.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 3010 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Start in diviziile mici

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Ion Badin
Era o perioada cand judetul Hunedoara avea pe prima scena a fotbalului romanesc doua echipe, Corvinul Hunedoara si Jiul Petrosani, grupari care ani de-a randul s-au luptat cu marile puteri ale capitalei, Steaua si Dinamo. Dupa 1990, clubul fanion al judetului, Corvinul, a retrogradat, nemaireusind nici pana azi sa revina in elita. Minerii au avut urcusuri si coborasuri, osciland intre cele doua divizii. Ultima lor aparitie in liga lui “Mitica” a fost in sezonul 2006-2007, iar o revenire acolo nu prea se intrevede curand.
[... detaliat]

Cel putin in aceasta noua editie de campionat, al carui start s-a dat la sfarsitul saptamanii trecute. Trei reprezentante in liga secunda, Jiul, Muresul Deva si Minerul Lupeni si patru in liga a treia, Corvinul 2005, Dacia Orastie, CFR Simeria si CS Vulcan este zestrea cu care judetul nostru ataca noul sezon competitional. Din cele sapte grupari, niciuna nu si-a propus ca obiectiv promovarea, cu exceptia ceferistilor simerieni.

Cele trei echipe care au jucat in prima etapa in deplasare, Jiul, Muresul si Minerul, au reusit, spre lauda lor, sa paraseasca terenul neinvinse. Petrosanenii au evoluat la Arad in compania noii promovate ACU, patronata de o mare iubitoare a sportului rege, Gheorghita Onu, care traieste la intensitate maxima orice partida. Nu a fost usor pentru noul antrenor principal al minerilor, Puiu Antohi, si elevii sai, care au trebuit sa faca fata iuresului gazdelor din debutul partidei. La capatul primului sfert de ora, Zdranca a fost nevoit sa scoata pentru prima data balonul din plasa, dupa lovitura de cap plasata de Cr. Luca. A fost, de altfel, singurul gol al primei parti. In cel de-al doilea mitan, tehnicianul oaspetilor i-a aruncat in lupta pe Radutoiu si Maier, iar egalarea a survenit in minutul 63, cand “tizul” antrenorului, atacantul Antohi, a reluat din apropiere in gol. Finalul avea sa fie unul de infarct. Aradenii au inscris in minutul 89 prin fostul “utist” Bota si se parea ca isi vor trece in cont cele trei puncte. Nu a fost insa de acord cel care cochetase nu demult cu Steaua, fundasul central Pintilii, care, urcat in careul advers, a restabilit egalitatea, lasandu-i fara replica pe cei 400 de spectatori.

Alt punct din deplasare
Egalitate a fost si la Salonta, 1-1, acolo unde devenii, dupa cum spun unii, ar fi putut pleca cu tolba plina. Chiar daca in meciurile amicale nu au entuziasmat, elevii lui Gica Barbu au respectat sarcinile tactice trasate la cabine si au reusit sa aiba o evolutie buna. Cei care au punctat primii au fost bihorenii, care au deschis scorul in minutul 18, prin golgeterul Cr. Bud, in urma unei faze fixe. A fost un corner executat de Chis, iar varful lui Liberty a fost mai rapid decat Vartic, inscriind cu o lovitura de cap plasata. Finalul primelor 45 de minute i-a gasit in plina ofensiva pe oaspeti, dar celalalt Bud, Adi, a ratat doua ocazii rarisime in minutele 38 si 42. Ceea ce trebuia sa se intample s-a concretizat pe tabela de marcaj la doua minute de la reluarea partii secunde, atunci cand, in urma unui atac purtat in superioritate numerica, mijloca sul J.Vajda a egalat la unu. Oaspetii puteau chiar trece in avantaj in minutul 61, cand talentatul junior Savin, excelent pe parcursul intregului meci, nu l-a putut invinge pe Balgradean din sapte metri. O remiza care, asa cum spunea Gica Barbu, nu multumeste nicio echipa, dar ambele tabere s-au aratat preocupate de fotbal. Surpriza adevarata a venit de la Minerul Lupeni, care in aceasta vara s-a jucat de-a “a fi sau nu in liga a doua”. Se stie ca la un moment dat se batuse palma cu cei de la Tg. Mures pentru cedarea locului, dar cu putin timp inainte de start, lucrurile s-au precipitat, consilierii locali hotarand ca echipa sa nu cedeze locul. Chiar daca timpul a fost scurt, iar o parte din jucatori au plecat, lupenenii au dat lovitura la Mioveni, in fata fostei primdivizionare Dacia. Baietii lui Marian Tudorache au sfidat calculele hartiei si au reusit sa inscrie de doua ori in mitanul secund, prin omniprezentul Chitu (min.65) si Vladuti (min.7) trecandu-si in cont trei puncte extrem de valoroase.

Surpriza Corvinului
Dupa o retrogradare rusinoasa, care i-a adus si o penalizare de sase puncte pentru neindeplinirea baremului, Corvinul 2005, cel mai mediatizat club in acest intersezon, s-a aliniat la startul esalonului trei, seria a cincea. Se cunoaste toata tevatura prin care a trecut in ultimele luni acest club. Totusi, acelasi Uscatu, pe care l-am criticat de atatea ori, a inscris clubul in campionat, iar pe ultima suta de metri a reusit sa faca sase transferuri, dintre care cel mai important pare a fi a jucatorului de culoare Gideon, care a evoluat si pe scena secunda. Hunedorenii au jucat la banatenii de la Viitorul Sanandrei, si, surprinzator sau nu, s-au impus cu 2-0, ambele reusite apartinand lui Gideon. Nu le va fi deloc usor “alb-albastrilor”, mai ales ca au un lot extrem de tanar, format in majoritate din juniori, dar Florea Vaetus spera ca elevii lui sa se caleasca in aceste meciuri si sa obtina cat mai multe puncte, astfel ca din iarna, lucrurile sa poata evolua in sens pozitiv. La Orastie, nou promovata Dacia nu a putut tine piept mult mai experimentate echipe simeriene, care are in componenta foarte multi fotbalisti care au activat fie la Corvinul 2005, fie la Corvinul. Ii amintim aici pe Pacurar, fratii Dascalescu, Visan, Furdean sau Babarti. Iar pe banca tehnica este Titi Alexoi. Ecuatia partidei a fost rezolvata in prima repriza, cand Visan si, in doua randuri, Daniel Dascalescu au fixat rezultatul final, acela de 3-0. In fine, Cs Vulcan a pierdut cu 1-2 in deplasarea de la Alto Gradimento Albina, dupa ce ex-hunedoreanul Nelu Mitrica deschisese scorul pentru mineri. Dupa ce a facut praf fotbalul de pe Cerna, Octavian Cojocaru a imbracat hainele de antrenor la Vulcan. Sunt cam vechi si ponosite pentru el.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1961 utilizatori., 3 comentarii
<<< Pagina anterioara

Sport:: SCRISORICA DIN BEIJING

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Nicolae Gavrea
Nu mi-am inchipuit, la plecarea mea din Romania, ca orasul Olimpiadei 2008 va fi impresionant. Am avut posibilitatea sa cer amanunte de la cei care au mai fost. Si totusi, turistul venit la Beijing are ce sa vada. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost aeroportul, cu un terminal construit special pentru delegatiile venite la Jocurile Olimpice. Apoi, transportul pus la punct in amanunt de catre organizatori.
[... detaliat]

O linie olimpica pe sosea, pe care nu circula decat autobuzele cu cei acreditati. Forte de securitate cat incape, filtre peste tot, voluntari amabili, dar necunoscatori ai limbii engleze. Mereu esti nevoit sa faci uz de dictionar pentru a obtine o informatie. Voluntarii sunt majoritatea studenti la univeritatile din Beijing. Toti tineri cu sperante si foarte bucurosi ca pot sa sprijine organizatorii. Gratis! De dimineata pana seara, fie in autobuze, fie in centrul de presa, fie la receptiile hotelurilor, sunt prezenti. Obositi, dar mereu amabili, gata sa te ajute. Politie peste tot. Am numarat vreo cinci feluri de uniforme, dar mie imi este chiar mila de cei care stau in pozitie de drepti la fiecare intersectie. Sunt, cel mai probabil, ori militari in serviciu oficial, ori elevi la scolile militare. Nu misca nimic si sunt mereu cu ochii pe noi. Sunt si din trupele SWAT, cu degetul mereu pe tragaciul pistolului mitraliera. Tot tineri si ei. La hotel, mic dejun european. Suntem serviti aproape mereu cu aceleasi produse. Amabilitate la cel mai mare grad. Tineri, fara prea multe cunostinte de limba engleza, stau mereu la dispozitia noastra. Cum ne-am ridicat de la masa, aduna si fac curatenie. Am vrut sa le dau cateva insigne. Nu au voie sa primeasca vreun cadou de la oaspetii hotelului. Zambesc si sunt serviabili. Desi nu este un hotel cu multe stele, zilnic se schimba lenjeria si daca au vazut ca ne gospodarim si singuri, ne-au dublat umerasele, ca sa putem sa ne uscam tricourile in conditii bune. Am facut pe prostul intr-o zi si m-am sustras inregimentarii oficiale la intoarcerea la hotel. Astfel, am facut o vizita la magazinele din apropiere. Un cartier marginas si nu foarte. Zona traditionala a pudong-ului chinezesc. Mizerie cat incape, gunoaie si printre ele, copii care se joaca. Parca imaginea imi spune ceva. O fi ca la noi, in cartierele... alea de la zicem noi “selecte”? “Hai sa mancam in oras”, zice colegul Aurel Ratiu. La un pas de hotel, dam de un fel de birt... select. Are bere ieftina si speram si la mancare la fel. Are, dar cu cine sa te intelegi? Comandam si noi cate ceva de pe o foaie cu imagini colorate ale felurilor de mancare. La o masa alaturata stau niste tipi. Mananca cu betigase, iar supa este sorbita direct din castron. Beau bere Yanjing, celebra ca si “Ursus-ul” la noi, ragaie si, normal, scuipa sub masa. Plecam, ca sa nu copiem un obicei prost. Transport orasenesc ca la carte. Autobuze, troleibuze, tren subteran si persoane cu banderola rosie care te suprevegheaza de peste tot. Amabili si zambitori, chinezii astia. La metrou avem intrare libera, ca suntem acreditati, la autobuz la fel, la troleibuz tot asa. Ba, la urcarea in autobuz, o batranica se ridica si, amabila, imi face semn sa iau loc. Nu doresc si este dezamagita ca am refuzat-o. Acreditari, supraveghetori, politie si, mai nou, avem si o tancheta militara la centrul de presa. E doar pentru a ne tempera sau ca sa ne anunte ca George W. Bush este aparat bine la Beijing. “O lume, un vis”, spune sloganul olimpiadei de la Beijing. Melodia traditionala este foarte placuta, interpreti tineri, ritmuri asiatice.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1787 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: LOCUINTELE DIN PREFABRICATE, Mai durabile decat “casa de piatra”

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Progresam? Analogul e inlocuit de digital, metalul lasa loc plasticului ultradur, iar fereastra cu geam se pleaca umil in fata termoizolatiei termopanului. Pana si urarea facuta tinerilor casatoriti, “Casa de piatra!”, s-ar putea sa aduca grimase de superioritate pe fata nasilor cu dare de mana: “De piatra?! Din prefabricate poate!”. Da, stimati cititori, betonul, caramida, mistria si meseria puse in reteta ridicarii unei case sunt devansate, incet-incet, de noile tehnologii, care vin cu “semipreparate” usor si rapid puse in opera.
[... detaliat]

REPLICA are ca teme in aceasta saptamana costurile, avantajele, dezavantajele si tendintele hunedorene ale pietei caselor construite prin tehnologii noi, toate privite comparativ cu locuintele ridicate traditional. Pentru edificare, am solicitat atat opinia unor constructori in domeniu, cat si a unor clienti care si-au construit casa din paneluri speciale.

“Casa americana” nu e pentru romani
Se vorbeste tot mai mult despre case de “tip american” atunci cand subiectul discutiei il reprezinta locuintele construite din prefabricate. In realitate, niciun roman nu ar cumpara o astfel de casa. Omul de afaceri Erwin Fleischer (foto), specializat in producerea in judet de sistem de prefabricate pentru constructie, explica: “Casa americana s-a nascut dintr-o cerere enorma care a trebuit onorata rapid. Ea are o structura de lemn, nu are pretentii de izolare deosebita si se monteaza intr-o saptamana. Pentru o astfel de casa, in suprafata de 120 de metri patrati, se platesc circa 45.000 de dolari si ea este garantata 25 de ani. Cine ar da la noi macar un leu pentru o astfel de casa?” Pentru ca in Romania o casa din prefabricate inseamna cu totul altceva...

Avantajele ascunse ale casei din prefabricate
Ce argumente m-ar convinge sa aleg prefabricatele in locul solutiei clasice la construirea unei case? Locuinta din prefabricate are o rezistenta in timp, aspect si confort comparabile cu ale casei din caramida. Faptul ca se poate ridica de doua ori mai repede nu m-ar convinge sa ma arunc in “necunoscut”. Sunt insa doua avantaje care m-ar putea determina sa fac pasul: pret de constructie “la rosu” mai mic si, cel mai important, costuri de intretinere cu un ordin de marime mai mic decat al locuintei clasice. “In rosu, costul unei case din prefabricate este pe unitatea de suprafata construita cu pana la 35 la suta mai mic. In plus, comparativ cu casele de caramida sau BCA, la prefabricate “in rosu” inseamna cu izolatie termica exterioara si tencuiala la interior. Dar marele avantaj al caselor din prefabricate il reprezinta costurile de intretinere reduse. Consumurile energetice pe metru patrat ale unei case din prefabricate sunt de maximum 60 la suta din cele avute la o casa clasica. Proportional scade si factura la utilitati”, mai spune Erwin Fleischer.

TERMOIZOLARE, CUVANTUL MAGIC
Mai intai o curiozitate! Ce grosime ar trebui sa aiba un zid de beton pentru a asigura aceeasi izolare termica pe care o produce o placa de polistiren groasa de 2,5 centrimetri aplicata pe un perete? Ei bine, trebuie sa construiti un zid gros de...70 de centrimetri. Nimeni nu construieste o casa cu pereti atat de grosi. Casele ridicate pe sistemul cu prefabricate au insa ca prima prioritate realizarea unei izolari termice perfecte. Erwin Fleischer: “Practic, casele din prefabricate sunt etanse. Lucru imposibil de realizat la o casa de caramida sau si mai putin la una din lemn. Panelul folosit este izolatorul perfect pentru zidul casei, pentru fundatia acesteia, o grosime de 30 de centimetri de polistiren tine in afara locuintei frigul in timpul iernii si caldura vara”.

CASTELUL DIN PREFABRICATE DE LA PESTIS
De afara arata a orice, numai a locuinta nu. Vecinii cred ca este o fabrica de lapte. O mie de metri patrati construiti, curte interioara, 300 de metri patrati locuibili, totul executat in sistem de prefabricate. Aceasta este locuinta sotilor Mathias si Loredana Lembeck din localitatea hunedoreana Pestis.

De ce prefabricate?
Mathias Lembeck: “Sunt mai multe motive. Mi s-a dat un pret initial garantat, tehnologia mi-a permis ridicarea casei in cinci luni cu o medie de sase oameni, la un cost de circa 400 euro pe metrul patrat. Dar cea mai importanta este izolarea termica perfecta pe care tehnologia cu prefabricate o poate asigura”.

In loc de 2.000, doar 700
Mathias Lembeck: “Dispun de o tehnologie geotermala de climatizare cu pompa de caldura. Niciun constructor nu mi-a putut garanta o locuinta cu un grad de izolare termica mai mare decat imi ofera tehnologia cu prefabricate. Am calculat ca la o astfel de constructie ridicata din caramida, factura energetica m-ar fi costat undeva la 2.000 de euro pe an. Asa sunt convins ca ma voi incadra la 700 de euro. Constructorul mi-a garantat constructia pentru patru generatii, iar confortul este la superlativ, inclusiv cel termic. Intr-atat este de buna izolarea termica incat daca afara sunt 35 de grade, inauntru nu e mai cald de 22-24 de grade. Practic, am cheltuit acum pentru a fi pregatit sa fac fata crizelor care se profileaza in domeniul energiilor conventionale”.

Prefabricate obligatoriu
Un bau-bau neluat inca in serios bantuie mapamondul: criza energetica. Erwin Fleischer: “Nivelul inalt de izolare termica al caselor din prefabricate va impune aceasta tehnologie de construire ca obligatorie peste cativa ani. Romania, ca membru UE, are obligatii in trei directii: sa scada cu 65 la suta consumul enegetic national, sa permita accesul populatiei la tehnologii care permit economia de energie, sa faciliteze dezvoltarea acestor tehnologii. Ori prefabricatele in constructii e una dintre ele!”.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 6800 utilizatori., 3 comentarii
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Il cheama Luca! Si e cel mai tare!

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Desi este doar plutonier, un jandarm hunedorean si-a castigat admiratia si respectul colegilor si superiorilor din Inspectoratul Judetean de Jandarmi. De 17 ani, de cand este jandarm, a impresionat in principal prin doua lucruri: taria de caracter, calita intr-o copilarie petrecuta intr-o familie simpla, de la tara, si puterea fizica ce i-a fost harazita de Dumnezeu. Daca “Luca”, asa cum ii spun colegii lui Daniel Luca, este prezent la executia vreunei misiuni, toti jandarmii prezenti in acel loc sunt mult mai linistiti: il au alaturi pe cel pe care nu-l doboara nici cinci adversari.
[... detaliat]
Daniel Luca ne-a demonstrat ca pentru el nu e mare lucru sa ridice deasupra capului cele 50 de kilograme ale unui butoi mare din fier pe sfert umplut cu apa

O mana de marime dubla iti strange mana ca-ntr-o menghina. Din spatele mainii intinse, o voce destul de blanda rosteste timid un nume: “Luca”. Ridici privirea sa dai cu ochii de chipul barbatului cu care faci cunostinta si mai intai vezi o pereche de umeri lati, apoi un gat gros, si cand crezi ca faci intindere la muschii gatului tau, dai cu ochii si de chipul lui Daniel Luca (de 38 de ani), cel despre care colegii sai din Jandarmeria hunedoreana spun ca este cel mai puternic pe un ton care nu lasa nicio urma de indoiala. Daca spusele jandarmilor nu te conving, te poti convinge cu ajutorul imaginilor care mai exista si acum pe Internet surprinse in timpul unei manifestatii electorale de la Orastie din mai 2008. Un penelist inversunat isi manifesta ura fata de candidatul pedelist la primarie incercand sa-i perturbe celui din urma mitingul de campanie. Jandarmii i se opun, pentru ca manifesta neautorizat, iar orice contramanifestatie este interzisa prin lege. Timp de aproximativ 10 minute, penelistul tot incearca sa strapunga mini-cordonul de jandarmi. Individul este Gabriel Popa (candidatul PNL la functia de primar al Orastiei, devenit, dupa alegeri, prin jocurile politice, viceprimar al orasului, secund al lui Iosif Blaga, cel pe care-l hulea din rasputeri) si se arunca efectiv in jandarmi, apoi cade pe jos. Jandarmii il prind o data, il prind de doua ori, a treia oara il lasa sa cada pe asfalt, dupa care primesc ordinul de evacuare a turbulentului. Alta sarcina grea: penelistul nu se da batut, iar in momentul in care jandarmii il inhata de maini ca sa-l bage-n duba, el se sprijina cu piciorul de usa masinii, ca sa faca lupta si mai darza. In momentul in care loveste duba cu piciorul, Luca se da jos de la volan, ocoleste masina, si-l impinge pe turbulent in duba cu tot cu cei doi jandarmi care-l escortau, dintr-o singura miscare. “Cand ai grija de masinile pe care lucrezi zi de zi, chiar daca nu sunt ale tale, incepi sa tii la ele”, isi explica Luca gestul, trei luni mai tarziu.

A anulat concursul
Prin 2004, in cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Hunedoara a fost demarata organizarea unor concursuri pentru desemnarea celui mai puternic jandarm. La caratul sacilor cu nisip, pe Luca nu l-a intrecut nimeni. Tot Luca a fost singurul care putea sa traga singur o masina pe 10 metri in opt secunde. Din lupta desfasurata in cerc nu l-a putut scoate nici macar bunul sau coleg Adrian Piper, un culturist renumit la nivel national. Trei ani la rand, istoria s-a repetat, pana cand jandarmii au spus aproape-n cor: “Ce rost are sa mai facem concursuri? Oricum Luca le castiga pe toate!”. Nu este Daniel Luca cel care povesteste toate aceste scene. El doar zambeste ca un copilandru timid cand este intrebat de ele. Printre relatarile colegilor mai scapa doar cate o remarca. “Ce atatea proteine?! Eu iau doar rosii si slanina. De-aici si de la Mama Natura-mi vine puterea. Asa sunt eu facut. Slanina mea e mai tare decat muschii lu’ Piper. E colegul meu, il apreciez, dar asta este!”, spune razand Daniel Luca.

Limita celor 15 ani
Daniel Luca a intrat in Jandarmerie in 1991. Inainte lucrase vreo doi ani si jumatate ca mecanic auto in Certej. Dupa ce a imbracat tinuta militara, tot la “covrig” a ajuns, iubirea lui din copilarie. De mai bine de 15 ani conduce orice masina a IJJ. De fapt, este preferatul jandarmilor cand e vorba de plecat in misiune cu “testoasa” (camionul carosat care transporta 30 de jandarmi la operatiunile de amploare). Despre Daniel Luca se spune ca are GPS-ul in creier. Cel putin in Hunedoara si-n judetele din centrul si vestul tarii, in care a fost solicitat sa intervina, stie mai toate drumurile si scurtaturile. In plus, in caz de pana, schimba singur roata camionului fara nicio problema, cu toate ca aceasta cantareste vreo 80 de kilograme. Desi nimanui nu-i este usor sa fie tot timpul sub consemnul militar, Daniel Luca nu are de gand sa renunte. La cei 38 de ani ai sai si la cele 110 kilograme declarate, inca mai trece de probele fizice ale testarilor trimestriale indeplinind toate baremurile. “Pentru mine, locul de munca stabil, familia si sanatatea sunt cele trei conditii esentiale ca sa fiu fericit. In 1993 m-am insurat, am o fetita de 15 ani, sunt sanatos si am o slujba care-mi place, asa ca pot spune ca sunt un om fericit. Colegilor mei mai tineri le spun asa: in casnicie si-n meserie, primii 15 ani sunt mai grei. Dup-aia incep sa-ti placa si una si cealalta!”.

Generalul Viorel Salan, comandantul IJJ Hunedoara: “Daniel Luca este un bun militar, un bun specialist si un bun familist. Un om deosebit! Provine dintr-o familie simpla, de oameni minunati. Si-a dovedit calitatile in mai multe situatii limita. De exemplu, ultima data a inlaturat singur de pe sina de calea ferata dintre Simeria si Hunedoara mai multe boghiuri de fier abandonate de hoti. La doua minute dupa ce a terminat, a trecut si trenul. Datorita lui s-a evitat o catastrofa. Sa nu mai spun ca e ceva sa ai un sofer ca Luca. In 18 ani, sa duci la interventii mii de jandarmi fara niciun incident pe traseu este ceva. Luca nu se da in laturi de la nimic, iar din acest motiv l-am si sustinut sa intre si in detasamentul mobil de lupta anti-tero al IJJ Hunedoara”.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1876 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Special:: Bulgarii ne dau lectii de patrimoniu

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Cristi Avram
In timp ce majoritatea monumentelor din judet, unele dintre ele chiar foarte importante la nivel national, raman an de an in paragina fara sa vada un leu de la stat, iar Ministerul Culturii arunca zeci de milioane de renovari de sedii, bulgarii ne mai dau o lectie. De patrimoniu si, de ce nu, de patriotism. Ca sa nu mai luam in calcul si lectia de economie cu socotelile lor in urma invaziei de turisti care urmeaza oricarui proiect de amploare de valorificare a istoriei. Si in timp ce bulgarii isi scot cetatile de sub ape, romanii le ingroapa in dezinteres si proiecte electorale.
[... detaliat]
Bulgarii au de gand sa-si scoata vestigiile antice de sub ape, in timp ce monumentele istorice de aceeasi valoare de pe teritoriul judetului Hunedoara zac in asteptarea unui slab semn de atentie din partea Guvernului

Cu o mafie a patrimoniului chiar mai bine dezvoltata decat cea din Romania, Bulgaria reuseste sa-si puna in valoare insa monumentele mult mai bine. Chiar daca jaful intreprins de braconierii de situri a ajuns la asemenea proportii, incat arheologii au fost pusi in situatia de a sapa ei cu excavatoarele in situri pentru a gasi piesele valoroase inaintea hotilor, autoritatile dovedesc lumii ca stiu sa valorifice fiecare descoperire arheologica, fie ea tracica sau romana, si asta in ciuda faptului ca bulgarii nu sunt nici urmasii tracilor si nici ai romanilor. Recent, guvernul de la Sofia a alocat 100 de milioane de euro pentru recuperarea fostei capitale a Traciei, Sevtopolis. Situata in centrul Bulgariei, se preconizeaza ca investitia in reconstituirea acestei foste capitale va aduce in tara un numar mare de turisti. Si asta se intampla intr-o tara pe care noi, romanii, o consideram mai “inapoiata” decat a noastra, unde noi ne batem joc zi de zi, monument dupa monument si proiect dupa proiect, de istoria tarii si ruinele care au ramas sa o dovedeasca. Cetatile dacice din Muntii Orastiei sunt pasate in bugetul judetelor Hunedoara si Alba, in timp ce un proiect intocmit de autoritatile hunedorene si specialisti zace in Parlament neagreat de distrugatorii de patrimoniu cu state vechi de la MCC; capitala Daciei Romane se zbate intre straturile cu zarzavat si culturile de porumb din comuna; Castelul Huniazilor renaste sub obladuirea si cu entuziasmul unor localnici deghizati in cavaleri sau menestreli medievali si patroni de agentii de turism. Biserica Densus asteapta si acum fonduri pentru renovarea picturii de interior, atat de valoroasa, in timp ce alte biserici de lemn s-au naruit sub ochii responsabililor culturali care le-au lasat la voia Domnului, sub deviza “Domnul a lasat, Domnul a luat”...

ORAS ANTIC BULGAR SCOS DE SUB APE
Sevtopolis a fost capitala statului Odisian al regelui trac Sevt al III-lea, care a domnit la sfarsitul secolului lV, inceputul secolului lll i.e.n.. Situl a fost descoperit prima data intre anii 1948-1954. Deasupra vestigiilor a fost construit lacul de acumulare Koprinka, aprobat de liderii comunisti in ciuda valorii inestimabile a monumentului istoric. Cetatea antica Sevtopolis a fost descoperita de arheologii bulgari in august 2005, in regiunea cunoscuta sub numele de “Valea Regilor Traci”, intens cercetata dupa anul 2000 de specialistii care au gasit aici un adevarat tezaur compus din piese din aur si un tip de ceramica asemanatoare celei grecesti. Proiectul pus pe hartie recent de guvernul bulgar prevede scoaterea ruinelor orasului Sevtopolis din lacului artificial, un rezervor de apa numit Koprinka, din centrul Bulgariei. Pentru o asemenea “investitie”, bulgarii au alocat 100 de milioane de euro. Inginerii apreciaza ca lucrarile vor fi extrem de dificile, din moment ce vestigiile istorice se afla la o adancime de 20 de metri. Entuziasmul specialistilor in asemenea constructii este dat, se pare, de starea buna in care se afla ruinele. Oficialii bulgari au anuntat deja ca in jurul vechii cetati va fi ridicat un zid pentru a separa vestigiile de apa. Se va crea, astfel, o insula artificiala care va fi usor accesibila turistilor. Ministerul bulgar al Culturii a anuntat infiintarea unui grup de lucru care are sarcina de a atrage companiile straine in acest proiect, chiar daca imediat ce au aparut zvonuri despre lucrare, mai multe firme din Olanda, Grecia si Kuweit si-au anuntat intentia de a participa. Planurile pentru ridicarea la suprafata a vestigiilor vor fi gata la sfarsitul lunii septembrie. Arhitectii de proiect au calculat, ca pentru construirea insulei artificiale care va adaposti in interior cetatea antica, 2% din suprafata rezervorului Koprinka va fi secata. Diametrul zidului circular care va ocroti cetatea de apele lacului artificial va fi de 420 de metri, cu un perimetru de 1.300 de metri. Oficialii bulgari apreciaza ca orasul antic astfel dat la iveala va fi vizitat anual de jumatate de milion de turisti. Potrivit statisticilor, turismul a adus anul trecut bulgarilor 2,3 miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii.

BULGARIA, DE PE LISTA UNESCO
Se spune ca Bulgaria are 45.000 de monumente istorice, ceea ce o plaseaza pe a treia pozitie in Europa, dupa Grecia si Italia. In Bulgaria, turistii gasesc noua situri de o valoare exceptionala incluse pe lista patrimoniului cultural UNESCO:

Biserica Boyana (asezata intr- un cartier dintr-o suburbie a Sofiei, biserica construita in interiorul unei fortarete medievale, este un veritabil exemplu de arhitectura medievala si arta monumentala);

Calaretul din Madara (numele unui sat din nord-estul Bulgariei dintr-o rezervatie arheologica ce adaposte ste o stanca inalta de 100 m, cu un marcaj special: un cavaler trac, vizibil de la o distanta apreciabila, un basorelief in marime naturala reprezentand un calaret sculptat in Evul Mediu. Este un monument unic in istoria culturala a Europei si a fost ales de bulgari pentru a figura pe una dintre fetele monedei euro bulgare);

Mormantul trac de la Kazanlak (adapostit in Valea Trandafirilor, la 200 km est de Sofia unde se afla movile de pamant “tumulus” ridicate de traci, un popor indo-european, insirate cu zecile de mii pe o nesfarsita intindere acoperita de vegetatie);

Bisericile sapate in stanca de la Ivanovo (sunt situate la 22 de km de localitatea Ruse, unde in stancile din satul Ivanovo se vad gurile de intrare sapate in roca, la 40-50 de metri deasupra pamantului, unde au trait ascetii Evului Mediu si monahii isihasti. In secolele XII-XIV, aici a existat un complex de manastiri dupa ce calugarii au extins pesterile naturale si le-au transformat in biserici si incaperi de locuit. Se mai pot vedea picturile din biserica “Maica Domnului”, considerate o realizare de exceptie a picturii medievale bulgare); Manastirea Rila (este datata din sec. X si este cea mai mare si mai impresionanta dintre cele 160 de manastiri bulgaresti cu o colectie de manuscrise vechi pretioase, icoane, bijuterii, sculpturi in lemn, tesaturi si tapiserii);

Anticul oras Nessebar (situat in partea de sud a Bulgariei, orasul-statiune Nessebar este unul dintre cele mai vechi orase din Europa, cu o locuire de pe vremea tracilor, iar, sub apa, la 80 de metri distanta de tarm, inca se pot vedea ramasitele zidurilor fortaretei. Este o rezervatie arheologica si arhitecturo-istorica cu ruine veritabile din diferite perioade, cu biserici originale datand din secolele V-XII si case autentice din perioada Renasterii); Parcul National Pirin (incorporeaza de fapt Muntii Pirin, cu o lungime de circa 80 km si o latime de maxim 40 km, parc care se afla in partea de sud-vest a Bulgariei. Parcul cuprinde si rezervatia biosferei Bayovi Dupki-Djindjirtsa );

Rezervatia biosferei Srebarna (este o rezervatie a biosferei, care include Lacul Srebarna si regiunile inconjuratoare creata pentru protejarea unor specii rare sau endemice de plante si animale. Se afla la 16 km vest de orasul Silistra); Mormantul trac de la Sveshtari (este un mormant tracic din a doua jumatate a sec.3 i.e.n. Camera mortuara principala este decorata splendid si are un impresionant basorelief cu cariatide. Se afla langa satul Sveshtari, la 7 km de orasul Isperih).

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2409 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: A ZECEA BRATARA ESTE INCA ASTEPTATA IN ROMANIA

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Monalise Hihn
Demersurile pentru recuperarea celei de-a zecea bratari dacice din aur sunt departe de finalizare, desi au trecut deja patru luni de cand ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, anunta ca aceasta va fi adusa curand in Romania. Potrivit aceleiasi surse, artefactul s-ar afla in Statele Unite ale Americii.
[... detaliat]

In luna februarie, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, declara ca a zecea bratara dacica din aur ar urma sa fie adusa in scurt timp din SUA. El adauga ca procedurile de rascumparare sunt in desfasurare. La patru luni de la acea declaratie, secretarul de stat din Ministerul Culturii si Cultelor, Virgil Nitulescu, spune ca institutia pe care o reprezinta nu mai are niciun fel de informatii legate de recuperarea artefactului: “Nu mai avem date de la Politie si Parchet cu privire la demersurile care se fac pentru ca obiectul sa ajunga in posesia Statului Roman. Oricum, cele sase bratari care mai trebuie sa fie recuperate sunt date in urmarire internationala, insa, deocamdata, nu putem sa facem declaratii legate de locurile in care se afla respectivele artefacte”.

Obiect fals
Tot la inceputul anului in curs, autoritatile romane, prin vocea aceluiasi ministru al Culturii si Cultelor, anuntau ca o bratara se afla pe teritoriul Romaniei si urmeaza sa fie recuperata de la o persoana din Baia Mare. Secretarul de stat din MCC, Virgil Nitulescu, declara ca respectivul obiect s-a dovedit, in cele din urma, fals: “Au fost facute verificari si s-a constatat ca era vorba despre un fals”. Intre timp, la Tribunalul Hunedoara continua procesul celor 13 persoane care sunt acuzate ca ar fi gasit in siturile arheologice din Muntii Orastiei 15 bratari dacice din aur, pe care le-ar fi traficat apoi in mare parte pe piata neagra din strainatate. Noua dintre acestea au fost recuperate de statul roman din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia si de la hunedoreanul Calin Ciota. Statul roman a platit 1.361.000 de lei pentru rascumpararea a sapte dintre artefacte. Pe de alta parte, instanta care judeca dosarul “aurul dacilor” a dispus ca bratarile sa fie reexpertizate si a formulat Academiei Romane o cerere prin care solicita ca acest for sa numeasca o comisie de speciali sti ce va participa la verificarea celor noua obiecte. Printre altele, comisia trebuie sa stabileasca daca bratarile sunt autentice, natura, compozitia si provenienta metalului din care sunt confectionate, ce tehnica a fost utilizata, precum si valoarea acestora. In plus, instanta doreste sa afle daca obiectele sunt susceptibile sa faca parte din patrimoniul national. Bratarile au fost expertizate pana acum de specialisti in domeniu, dar acestia nu mai pot face parte din noua comisie, pentru ca s-au pronuntat deja asupra autenticitatii obiectelor. Pe de alta parte, ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, a promis in urma cu doua luni ca va cere reexpertizarea bratarilor, dar totul a ramas la stadiul de promisiune facuta in fata camerelor de filmat.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1690 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: ROAMING TARIFAT LA SECUNDA.

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Vodafone Romania este primul operator care reduce tarifele de roaming conform normelor Uniunii Europene si introduce tarifarea la secunda. Reducerea tarifelor la roaming este valabila pentru apelurile in statele membre ale UE si in alte tari din Aria Economica Europeana. Noua tarifare va intra in vigoare la data de 16 septembrie.
[... detaliat]

Din 18 august, atat abonatii Vodafone, cat si utilizatorii cartelei Vodafone care calatoresc in toate statele membre ale UE, precum si in Elvetia, Islanda, Liechtenstein si Norvegia, vor beneficia de urmatoarele tarife de roaming, prin Vodafone World: 0,46 euro fara TVA (0,547 euro cu TVA) pentru un apel efectuat catre orice destinatie din UE, din Elvetia, Islanda, Liechtenstein sau Norvegia, fata de 0,49 euro fara TVA (0,583 euro cu TVA). Pentru un apel primit pe teritoriul UE, in Elvetia, Islanda, Liechtenstein sau Norvegia, tariful va fi de 0,22 euro fara TVA (0,262 euro cu TVA), fata de 0,24 euro fara TVA (0,286 euro cu TVA).

DE NOUA ORI MAI SLABI CA NEMTII.
Castigul orar al unui angajat roman este de 17,8 euro pe zi si de 2,2 euro pe ora. Romania ramane una dintre cele mai ieftine destinatii investitionale din perspectiva costurilor salariale, fiind surclasata doar de Bulgaria, unde plata saptamanala bruta este de 48 de euro. Un bulgar care lucreaza in mediul privat castiga astfel 1,2 euro pe ora, de doua ori mai putin decat un roman si cel mai putin din Europa de Est. Studiul a luat drept referinta castigurile din Germania, astfel ca raportul dintre castigul unui angajat roman si cel al unui neamt este de 1 la 9. Un angajat german castiga 809 de euro pe saptamana si 20,2 euro pe ora. Analiza FedEE arata ca est-europenii cel mai bine platiti sunt slovenii, care castiga 5,8 euro pe ora, urmati de croati si cehi, cu 5,1 euro. Raportul intre cele mai mari castiguri raportate in economiile emergente si cele de pe piata germana este de 1 la 3.

BANI AGRICOLI.
Agricultorii si autoritatile locale carora le-au fost aprobate in primavara proiectele pentru obtinerea de finantari nerambursabile de la UE vor primi efectiv banii incepand cu a doua jumatate a lunii septembrie, potrivit reprezentantilor Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

3%
Impozitul pe venitul microfirmei este de 2,5% in acest an si creste la 3% in 2009. Impozitele se aplica doar pentru un rulaj care nu depaseste 100 de mii de euro anual. Pentru sume ce depasesc acest nivel, firma plateste cota unica de impozitare.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1622 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Opinii:: Azilul politicienilor ratati

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Ne asteapta un scrutin siluit. Pentru simplul fapt ca suntem chemati sa votam cea mai de jos speta de politician roman: parlamentarul. Un sinecurist gures, cu instinct de conservare feroce, membru al institutiei ce acopera sub cupola sa, cu metoda, coruptie si corupti. Daca mi-ati propune un vot utopic pentru suspendarea Parlamentului Romaniei azi, as fi pentru. Nu mai pot sa vad, imi face rau cardasia penala a deputatilor-NUP care prin vot tin departe de Justitie, coruptionabili vaditi gen Nastase sau Mitrea.
[... detaliat]

Ma dezgusta pana la voma suficienta opulenta a parlamentarului roman bun de nimic. Asa cum ma infurie umilinta tampa a lui “sa traiti” exersata neobosit de trepadusii de tot felul in siajul virusat al personalitatilor cu carnet de parlamentar. Dupa parerea mea, doua treimi din cei care candideaza acum pentru un post de parlamentar cauta, de fapt, un refugiu: fie ca le-a sunat ceasul pe functiile lor executive, fie ca afacerile le merg in cap, sau, pierzand copios la locale, nu mai au alt tren spre o functie politica platita. Si atunci, ganditi-va! Ce institutie a statului ofera confort cinci stele “ALL INCLUSIVE” si isi mai si plateste gras “angajatii” pentru asta? Din aceasta perspectiva, Parlamentul chiar ca imi apare ca un azil de lux pentru politicienii usor ratati. Ideea mi-a venit urmarind lista candidatilor hunedoreni pentru un fotoliu de parlamentar. Domnul Gheorghe Barbu (PD-L) a pierdut portofoliul de ministru al Muncii, a evitat o candidatura la locale pentru o functie executiva importanta. Domnul Adrian Paunescu (PSD), deputat “formal” de Hunedoara, cu o prezenta jenanta de doar 17 la suta la lucrarile institutiei, nu a avut in tot mandatul niciun aport notabil pentru judet. Mihail Rudeanu (PSD), fost presedinte controversat al Consilului Judetean Hunedoara, timp de patru ani, a stat pe tusa, neocupand nicio functie politica importanta. Este anuntata candidatura directorului general CNH Petrosani, Daniel Surulescu (PNL), companie ce se confrunta in prezent cu o criza financiara crunta, acumuland datorii de circa un miliard de euro in timp ce data limita a sistarii subventiilor se apropie la doi ani. Ioan Timis (PNL) este deputat si in prezent, dar unul special, dat fiind faptul ca este co-autor al “amendamentului caltabos” la Codul Penal, ce propunea interzicerea publicarii de materiale audio-vizuale compromitatoare despre parlamentari. In fine, avem un candidat Ioan Inisconi, ce s-a dovedit prea slab in lupta pentru scaunul de primar la Deva, se anunta un candidat derutat in persoana europarlamentalului Monica Iacob Ridzi, care dupa ce ne-a batut la cap cum va promova dansa Romania la Bruxelles, se intoarce acum pe calcaie si vrea Camera Deputatilor. Este evident ca singurul criteriu pe care partidele le-au avut in vedere in desemnarea acestor candidati a fost notorietatea. Ce conteaza ca ei sunt cunoscuti ca niste cai breji? Un mic, o bere, o “rapsoada” nurlie din asta populara sa cante pentru norod si mai ca ai crede ca Paunescu ne face autostrada in “patru ani si jumatate”. Am totusi o mica satisfactie. Cel putin teoretic, pe uninominal, nu-mi mai poate baga nimeni figuri de ceara pe care sa le promoveze lista. Daca iese “dracul” din urna, stim macar o chestie clara: noi ne-am facut-o!!!

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1735 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Saptamana nebuna::

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::
Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare                                                
[... detaliat]
21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2206 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Devoratorul de gazete:: RASU’ LUMII

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Chioru’ Corectoru’
Nici n-am apucat sa citesc toate ziarele pe care le aveam pe birou ca m-am luat, iarasi, cu mainile de cap! Exista, totusi, si un avantaj al muncii mele: nu trece saptamana in care sa nu descopar greseli noi, modalitati inedite de a stalci limba noastra draga, care, altfel, este o comoara. Pacat, insa, ca e “in adancuri infundata”.
[... detaliat]

» De la Hunedoara Expres nu as putea spune ca am pretentii prea mari, dar, totusi, fiind vorba despre un cotidian judetean, mi-ar placea ca macar numele persoanelor despre care se scrie in aceasta publicatie sa fie scrise corect. Macar atat. Ei bine, sora cantaretei Kylie Minogue, Dannii Minogue, a fost botezata de Hunedoara Expres “Danii Minogue”. Si asta nu e tot. Cu o cautare pe Google Images, ar fi putut fi gasita o fotografie mai clara a femeii. Din motive care imi scapa, insa, Dannii Minogue apare pe prima pagina a ziarului de vineri intro fotografie din care doar fanii adevarati o pot recunoaste.

» Stiati ca Dacia este o masina foarte populara in Italia? Nici eu nu stiam asta, dar noroc ca studiez cu atentie fotografiile din Hunedoara Expres si aflu, astfel, lucruri noi si foarte interesante. Asadar, o stire cu titlul “Retea de prostitutie, anihilata in Italia” este ilustrata cu o fotografie in care apare un trup de femeie imbracata ca o... femeie usoara, iar in spatele ei se vede foarte clar un autoturism Dacia “Papuc”. Stirea se refera clar la o retea de prostitutie “din care faceau parte 11 cetateni romani”. Explicatia fotografiei? “Reteaua a fost anihilata”. Foarte original, ce sa zic. Oricum, stirea ar fi fost nu ca exista prostituate romance in Venetia, nici ca o retea de prostitutie a fost anihilata, ci faptul ca in Italia, daca fotografiezi o prostituata, la intamplare, ai toate sansele ca, in fundal, sa “prinzi” si o Dacia Papuc.

» Asa cum spuneam mai sus, nu am pretentii prea mari de la Hunedoara Expres; cel putin, nu dupa ce m-am convins ca nu am nicio sansa de a citi macar o singura editie a acestei publicatii care sa nu contina zeci de greseli. Dar asta nu inseamna ca nu voi continua sa semnalez aceste greseli - doar nu ma doare mana. Poate doar mintea! Ei bine, tot in ziarul de vineri, in articolul cu titlul “Hada se crede stapanul orasului”, Iulian Stroia face ce face si, desi nu are niciun “i” in plus, asa cum ma asteptam, are, in schimb, o droaie de virgule asezate total aiurea: ba intre subiect si predicat, ba in locuri in care nici macar un elev de clasa a patra nu le-ar aseza si asa mai departe. Iata si cateva exemple: “Refuzul primarului [...], loveste locuitorii orasului”; “daca acest scandal [...] are sau nu conotatii politice, nu intereseaza pe nimeni”; “De asemenea, Dorin Ungur, spune ca orice incercare [...]”; “in cadrul unei conferinte de presa organizata, ieri, la sediul firmei de transport (“organizate”, domnule Stroia, daca va intrebati ce nu-i in regula!); “directorul firmei de transport a prezentat biletele, de la care a pornit scandalul”.

» Pagina intitulata “Oameni” din Hunedoara Expres de vineri pare sa fi fost realizata de... un computer cu multi virusi. De exemplu, la rubrica “Fata zilei”, din doua intrebari foarte scurte adresate fetei, una este scrisa gresit: “Ce pasiuniai?”. Oare ce se intampla daca fata raspundea “gramatica”?

Mai departe, avem urmatorul titlu de... ne-stire: “Nu intelege interesul asupra relatia sale”. Aha. Asupra relatia sale. Relatiei sau. Relatiului dansului. Tot aia.

“Ea se pregateste sa-si lanseze primul album de muzica country”.

“Rob Schneider a reusit sa se impuna ca una dintre figurile marcante de la Hollywood, atat ca actor, scenarist, producator”. Cat si ca...?

Doar mie mi se pare ca fraza e neterminata? Sau robotelul care a realizat aceasta pagina nu face decat sa traduca stirile, cuvant cu cuvant? » Ma declar scarbit de peste jumatate dintre articolele pe care, prin natura meseriei, sunt obligat sa le citesc, saptamana de saptamana, in ziarul (?) Calauza noastra. Cu riscul de a primi un salariu mai mic, declar ca, incepand de saptamana asta, nu voi mai citi Calauza pana cand aceasta publicatie se va transforma intr-un ziar adevarat, autorii articolelor le vor semna, asumandu-si, ca niste ziaristi ce se vor, raspunderea pentru cele scrise, iar cei care tiparesc ziarul vor aseza paginile in ordine - pentru cine nu stie, si sunt convins ca sunteti multi!, colile publicatiei sunt trantite in interiorul copertelor, iar cititorul este obligat sa le aseze in ordine, daca vrea sa citeasca ziarul. Stiu ca va costa mai putin sa-l trimiteti asa la tarabe, dar asta cam intra in conflict cu sloganul vostru: “Ziarul care se respecta si va respecta”, nu credeti? » Iata cum incepe o stire publicata pe prima pagina a cotidianului Mesagerul Hunedorean: “Ieri, in penultima zi petrecuta in judetul Hunedoara, copiii suceveni au vizitat sediul Inspectoratului de Jandarmi Judetean Hunedoara”. Stirea continua in aceeasi nota, iar noi nu aflam cine sunt acei copii suceveni, daca sunt toti copiii suceveni sau de ce au fost ei in vizita in judet. Presupun ca doar abonatii acestui ziar sau cei care il citesc zilnic, din scoarta-n scoarta, stiu cu exactitate despre ce copii suceveni este vorba. Eu nu le citesc in ordinea aparitiei si nici nu stau neaparat sa urmaresc care stire le continua pe altele. Poate doar cei care le scriu si le aproba publicarea in ziar sa stie exact ce si cum.

» Ce va spuneam eu, de curand, despre “stomatologul” responsabil cu gura lumii, din Mesagerul Hunedorean? Ca nu trece zi fara ca acesta sa faca vreo greseala. Cred ca a facut scoala la “fara frecventa”... Dar sa vedem ce-a mai “comis” de data asta: “Spun carcotasii ca fostul primar primea, comisioane deosebit de consistente”. De, ce, ati, pus, virgula, aia, acolo? Nu, vedeti, cat, de, aiurea, arata, o, fraza, cu, prea, multe, virgule, asezate, aiurea?

“Ce s-a gandit patronul nostru”. Semnele de punctuatie sunt optionale, stim, mai ales cand te pretinzi ziarist.

“Banii din parteneriatul incheiat intre primarie si firma patronului de care facem vorbire a mers ca uns, numai ca de castig au avut parte doar cei doi”. Deci banii a mers ca uns? Foarte interesant. As vrea sa vad cum “merge banii ca uns”. Imi poate arata cineva din redactia Mesagerului Hunedorean?

» Iata ca misterul de mai sus se elucideaza. Copiii din Suceava despre care scria Mesagerul Hunedorean apar din nou intr-o stire de pe prima pagina. Stirea este scrisa de Nicolle Ebner, de aceea nu ma surprinde prea tare prezenta unui “i” in plus, in cuvantul “copiiilor”. Este vorba chiar de titlul stirii: “DHS face daruri copiiilor sinistrati”. Saracutiii de eiii!

» Iulia Tudor, un nume nou in caseta redactionala a Mesagerului Hunedorean, isi face intrarea (cred) in presa hunedoreana cu un titlu demn de retinut: “Caldura mare, mon chère”. Stimata Iulia Tudor, fie spuneti “mon cher”, adica “dragul meu”, fie “ma chere”, adica “draga mea”. Ori dumneavoastra ati vrut sa va adresati tuturor cititorilor, fie ei barbati sau femei, printr-o formula simplificata?

» In Ghimpele de Hunedoara am gasit un articol cu urmatorul titlu: “La Raiffeisen, banii dispar ca intr-o gaura neagra”. Titlul imi suna cunoscut; sunt ferm convins ca am mai citit pe undeva articolul asta. Si caut. Stiti cum se spune... cauta si vei gasi? Am gasit. Acelasi articol, semnat de Iulian Stroia, in Hunedoara Expres. Sau, daca doriti, pe site-ul acestui ziar, la adresa: http://www.huon.ro/stiri/im:huon:new s_special-hunedoara/articol/ dosarele-x-la-banca/cn/news- 20080728-07104095. Ajungeti la aceeasi adresa si daca tastati doar http://tinyurl.com/dosarelex. Veti fi redirectionati catre acelasi articol de pe site-ul Huon si va veti convinge. Va sa zica, articolele pot fi reciclate. Daca nu sunt copiate din alte ziare, mai mari, asa cum am vazut, saptamana trecuta, in 7 zile hunedorene - Magazin Economic Hunedorean, atunci ele pot fi macar “reciclate”. Ai luat banii pe un articol, lasi sa treaca mai putin de o luna si il publici din nou, cu un alt titlu, in alta publicatie. Ma bucur sa vad ca exista ziaristi care respecta mediul si recicleaza. Felicitari pentru ingeniozitate, domnule Iulian Stroia! Oare cei de la Ghimpele stiu ca articolul a mai fost publicat?

» “Stomatologul “ de serviciu de la Mesagerul Hunedorean loveste din nou. De data asta, avem o expectoratie, pardon, o barfa despre o femeie notar dintr-un “municipiu de tranzitie al judetului Hunedoara”. Zice stomatologul barfitor ca femeia ar fi luat o bataie crunta de la fostul ei sot, dar refuza sa depuna o plangere la politie. Si iata ce mai zice stomatologul: “Acum, se zice ca acesta ar fi avut motive intemeiate sa isi agreseze fosta consoarta: intai, pentru ca a fost mort de beat. In al doilea rand, cica femeia l-ar fi parasit si l-ar fi lasat fara bani, chiar daca omul se astepta si el sa primeasca, la partaj, macar jumatate din averea ei. Numai ca banii i-a facut femeia pe cand erau casatoriti, iar barbatul a baut ce a produs”. Femeile batute care citesc presa locala saluta, prin intermediul rubricii “Cititorul de gazete”, femeile din redactia Mesagerului Hunedorean. Daca astea-s motive intemeiate ca sa lovesti o femeie, nu pot decat sa va doresc s-aveti parte de soti pampalai. Ca altfel...

» Pe prima pagina a Hunedoreanului de miercuri, 13 august, citim: “In urma cu trei ani, niciun hunedorean nu detinea un avion personal. In prezent, numarul celor care-si cumpara propriul aparat de zbor este in crestere”. Bine ca n-ati zis ca numarul celor care isi cumpara avioane s-a dublat! Totusi, desi ne tine putin in suspans, Elena Maties ne spune, pana la urma, care este numarul hunedorenilor cu avion personal: sase.

» La Geoagiu a avut loc, zilele trecute, un festival de folclor ce a purtat numele raposatei Ileana Rus. Prezenti la festival, jurnalistii de la Hunedoara Expres relateaza: “Castigatorii Festivalului «Ioana Rus»”. Ceva mai jos, aflam cine a fost Ileana Rus: “Cu toate ca a cunoscut deplina consacrare departe de meleagurile natale, in Maramures, Ileana Rusu a ramas in memoria iubitorilor de folclor din comuna natala”. Toate astea, in memoria celei care a fost... Ileana Rus, asa-i? Vai de noi!

Pana saptamana viitoare, in loc sa scrieti, mai bine cititi ceva...

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2064 utilizatori., 18 comentarii
<<< Pagina anterioara

Retrospectiva:: Saptamana in presa locala

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Denisa Bargau
VINERI, 15 AUGUST
Rosii negre de Lapusnic
Sanda Bocaniciu, Hunedoara Expres

“Rosia neagra, o raritate din randul tomatelor, mai ales pentru romani, se vinde pe o taraba din piata Devei. Responsabil cu vanzarea rosiilor, de toate soiurile, este chiar cultivatorul lor, adica Daniel Caceu, un tanar din Lapusnic, care a absolvit liceul in acest an. «Cumparatori de rosii negre nu sunt prea multi. Oamenii se uita si la pretul de 12 lei/kg, dar cine a cumparat o data cu siguranta vine si a doua oara.

[... detaliat]

Acest soi de rosii este cunoscut si cumparat de romanii care au venit din strainatate acasa si vor sa le arate familiilor si cunoscutilor», spune Daniel. In gradina familiei Caceu, din Lapusnic, sunt cultivate mai multe soiuri de tomate, dar si alte legume, arbusti si pomi fructiferi. [...] «Tot ce cultivam porneste de la semnitele aduse din Norvegia (rosiile negre - n.r.), Olanda, Franta. Nu stropim plantele cu nimic si ingrasamantul este doar natural. Nici apa noastra nu este buna pentru udat, drept pentru care am hotarat ca singura apa pe care sa o dam plantelor sa fie cea de ploaie si cea din balta din gradina noastra», a tinut sa precizeze Cecilius Caceu, tatal lui Daniel. Familia tanarului cultivator a fost intotdeauna de acord cu ceea ce a dorit sa faca acesta. Desi se munceste din greu la rosii, familia obtine anual un profit de 20 de ori mai mare fata de investitia anuala. Daniel este zilnic la taraba din piata Devei, dar si acasa la munca. Mama lui Daniel, Angelica, spune ca «baiatul nu a terminat studii de profil agricol, dar isi doreste sa ajunga cercetator in acest domeniu. Cumpara carti de specialitate, carti pe care le-a indragit de mic, si studiaza»”.

Pensionari la munca
Stefan Ciocan, Hunedoara Expres

“Din ce in ce mai multi pensionari sunt nevoiti sa munceasca pentru a-si rotunji veniturile insuficiente traiului cotidian. Pensionarii din domeniul minier, cu varste in jurul a 50 de ani, sunt «campionii» muncii la negru, in judetul Hunedoara. Autoritatile care se ocupa cu reglementarea pietei muncii apreciaza ca peste 500 de pensionari, din judetul Hunedoara, sunt angajati in diverse activitati, fara sa existe o statistica oficiala. Acestora li se adauga un numar triplu de pensionari care isi completeaza veniturile muncind la negru, in special in Valea Jiului si in zona municipiului Brad. Pensionarii sunt angajati, cu precadere, ca paznici, taximetristi sau muncitori necalificati, dar sunt si multi profesori, medici ori contabili care isi continua activitatea dupa varsta pensionarii.”

Un sofer din patru a castigat procesul antiradar
Ovidiu Petrovai, Hunedoreanul

“Din patru soferi hunedoreni care au contestat procesele verbale incheiate pentru depasirea vitezei legale, unul a castigat procesul cu Politia. O mare parte dintre conducatorii auto hunedorenicare au fost sanctionati pentru nerespectarea normelor legale referitoare la regimul de viteza au ales sa conteste procesele verbale incheiate de politistii de circulatie. Potrivit Inspectoratului de Politie al Judetului Hunedoara, aproape o mie de acte de constatare, dintr-un total de peste 16.500 intocmite de agentii rutieri, in intervalul august 2007 - august 2008, au fost atacate in instanta de catre soferi. Mai precis, este vorba de 951 de procese verbale contestate, din care au fost solutionate pana in prezent 424 de cazuri. Judecatorii hunedoreni au dat castig de cauza conducatorilor auto intr-un sfert din cauzele ajunse pe masa instantei, 105 contestatii fiind rezolvate in favoarea soferilor hunedoreni. [...] Unul din motivele pentru care soferii hunedoreniau castigat procesele cu Politia a fost proasta calitate a casetelor video a radarelor”.

LUNI, 18 AUGUST
Sandra Izbasa aduce aurul olimpic la Deva
Mesagerul Hunedorean

Gimnasta Sandra Izbasa a castigat, duminica, medalia de aur la sol in cadrul concursului pe aparate de la Jocurile Olimpice de la Beijing. Sandra Izbasa s-a calificat pentru finala de la sol cu a doua nota ca valoare din calificari si a fost programata sa intre in concurs ultima dintre cele opt finaliste. Spre deosebire de sportivele din China si SUA care au ratat, Sandra a avut nervii tari, si-a facut exercitiul fara greseala si si-a depasit chiar adversarele. Practic, victoria ei este incontestabila, primele care au felicitat-o fiind chiar principalele ei adversare.

14-20 AUGUST
Cum se face targul Devei buricul orasului
Laura Oana,Ghimpele de Hunedoara

“Oltenii veniti cu marfa din Campia Dunarii au tras preturile pana la limita minima, spre disperarea en-gros-istilor cu certificate vechi in Piata Centrala a Devei. Bisnitarii de varza si-au gasit insa razbunarea: au ocupat aproape toate tarabele si asa inghesuite din piata improvizata pe trotuar si-n drum si i-au lasat pe taranii cu marfa in strada si-n praf, daca tot sunt obisnuiti cu munca in aer liber. Piata centrala a Devei, recunoscuta pana anul trecut ca locul cel mai bun de aprovizionare cu produse proaspete si ieftine, a devenit un bazar plin de falsi producatori, in timp ce adevaratii agricultori zac cu tone de marfa intinse in praf, pe o straduta inghesuita din spatele pietei. Aglomeratie, claxoane, umbrelute, cantare, nisip, transpiratie, miros de urina, legume cumparate direct din masina, oameni care dorm pe pledurile din asfalt. August 2008. Romania. Deva. [...] Municipalitatea a decis la finele anului trecut sa inchida fosta hala si spatiile cu tarabe pentru a ridica pe locul fostei piete una noua, complet modernizata. Desi spatiul a fost inchis inca din decembrie, putinele lucrari s-au facut pana in martie 2008. [...] In martie, dupa ce vechile chioscuri si hale au fost dezmembrate, au inceput si lucrarile la noua piata a Devei. Asa ca Deva va avea din aceasta toamna una dintre cele mai moderne piete agroalimentare din tara. Pe santier s-a lucrat in ritm alert cu 40 pana la 70 de muncitori zilnic, s-au excavat si s-au turnat cantitati imense de pamant si beton. Lucrarile au inceput cu demisolul, finalizat acum in mare parte, loc care va adaposti cea mai mare parcare subterana din judet, cu 138 de locuri pentru masini si depozitele. Intrarea in parcare se va face contra cost, dar va exista si un sistem de abonamente. Constructia continua cu montarea structurii metalice a parterului si primul etaj.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1975 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator::

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::
Acest material este un pamflet: Ion Simion si Ghoerghe Barbu, doi politicieni care aduc oarecum unul cu celalalt, dupa statura si profil fizic, dovedesc ca pot sa discute civilizat, atunci cand vor, cu toate ca sefii lor de partid dau impresia ca si-ar lua gatul unul celuilalt. Avem aici dovada ca “de jos” se incepe munca de convingere, iar pe acest principiu s-ar putea reinvia defuncta Alianta DA.
[... detaliat]
21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1859 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator:: “Politicosii” strazilor

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::
Deva, orasul in care masinile nu mai ocolesc pietonii, ci pietonii ocolesc masinile, pe trotuar... Ce-ar mai fi de comentat?!
[... detaliat]
21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1979 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Mozaic:: Sfaturi pentru sanatatea ta: Cum facem fata plagilor intepate

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::Scris de Dr. Bianca Farcas
Fiind vara si cald, multi cautam racoarea pe malul unui rau sau la iarba verde, si peferam mersul descult sau umbra unui copac, dar nu de putine ori ni s-a intamplat sa fim intepati de una sau mai multe insecte, fie ele albine, viespi, tantari sau muste. Intepaturile insectelor provoaca de obicei umflaturi minore, roseata, durere si mancarimi. Aceste reactii slabe pot dura de la cateva ore la cateva zile, iar tratamentul la domiciu consta in indepartarea simptomelor cauzate de intepaturile de insecta. In unele situatii mai grave, edemul se poate generaliza si se poate ajunge pana la soc anafilactic, caz in care este obligatorie prezentarea la medic.
[... detaliat]

Ce putem face dupa intepatura?
Dupa intepatura, acea persoana ar trebui sa indeparteze insecta. Albinele alerteaza alte albine si acestea devin mai susceptibile sa intepe. E bine sa se ramana cat mai calm si tacut posibil, deoarece miscarea ajuta la imprastierea veninului in circulatia sangvina. In acelasi timp, in cazul albinelor sau a viespilor, miscarea mainilor sau agitatia atrage dupa sine o noua intepatura. Daca acul ramane in piele, e bine sa fie indepartat dupa maxim 30 de secunde. Daca se intarzie cu scoaterea acului, este probabil sa creasca doza de venin primita. De cele mai multe ori, in cazul intepaturilor de viespi, in mijlocul plagii exista un punct negru, care este acul prin care se raspandeste veninul. Acul poate fi scos cu degetul, printr-o strangere rapida, sau cu ajutorul unui cutit sau a unei carti de credit. De asemenea, acul poate fi scos cu ajutorul unei bucati de leucoplast aplicate pe locul intepaturii, care va fi indepartata brusc. Este bine sa se evite scoaterea acului cu pensa sau cu degetele, deoarece aceasta ar putea mari cantitatea de venin din circulatie. Daca intepatura este la nivelul membrelor, membrul trebuie tinut cat mai jos pentru a incetini imprastierea veninului. Daca, dupa cateva ore, umflatura persista, membrul intepat poate fi ridicat pentru a reduce umflatura. Se aplica o punga cu gheata pe locul intepaturii pentru 15-20 minute, timp de 6 ore. Daca nu se poate folosi gheata, pentru racirea locului se poate folosi un material textil umed care va fi tinut pana la 6 ore pe locul intepaturii. Gheata nu va fi aplicata direct pe piele, ci va fi folosita o bariera reprezentata de un material textil subtire, pentru a evita arsurile. Dupa sase ore, daca dispare umflatura, zona intepaturii se poate incalzi pentru cresterea confortului. Daca este vorba de viespe, pe locul plagii se poate pune o compresa cu otet, dar daca este vorba de albina, in locul otetului se foloseste bicarbonatul de sodiu. De cele mai multe ori, este necesara administrarea unui antihistaminic ce nu necesita prescriptie medicala, pentru mancarime si umflatura. Antihistaminicele nu trebuie administrate copiilor sub un an fara stricta supraveghere medicala. Pentru durere se pot folosi antialgice uzuale, gen algocalmin sau antinevralgic. De asemenea, pentru ameliorarea durerii se poate folosi un spray anestezic local ce contine benzocaina. Daca pielea reactioneaza alergic la spray, folosirea acestuia trebuie oprita. Crema cu hidrocortizon sau lotiunea cu calamina poate reduce roseata si mancarimea. Crema cu hidrocortizon nu trebuie folosita la copii fara acordul medicului.

De retinut!
Cand se folosesc medicamente ce nu necesita prescriptie medicala, este indicata citirea cu atentie si respectarea indicatiilor de pe etichete si prospecte. Gravidele sau femeile care incearca sa ramana insarcinate trebuie sa consulte medicul inainte de a lua orice medicament. Aspirina nu este indicata copiilor sub sapte de ani, din cauza riscului aparitiei sindromului lui Reye.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2105 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Mozaic:: MINUNATIILE LUMII

Nr. 301:: 21 - 27 august 2008::
Biserica de lemn din Valari, Hunedoara, se afla in partea de jos a satului. Farmecul locului si calitatea artistica a constructiei rasplatesc efortul de a o vizita. Ceea ce surprinde vizitatorii si specialistii este tehnica de constructie, cu stalpi prinsi in talpi si grinzi de stejar si cu fundatura din scanduri de brad batuta pe interior. Aceasta mica biserica de tara este un relict in arhitectura de lemn sacrala, unica de acest fel cunoscuta pana in prezent in tara. O biserica asemanatoare a existat in satul vecin Toplita pana in 1932 si alta in satul Hasdat pana in 1938, amandoua inlocuite de biserici de zid.
[... detaliat]

Biserica de lemn Sfantul Nicolae din Valari nu mai este folosita de parohie din 1936, de cand s-a sfintit biserica de zid, si din acest motiv a cazut in paragina. Ploile trec prin acoperisul subred, iar o ciuperca xilofaga s-a intins pe langa talpile longitudinale in nava. Aceste probleme cer interventii de conservare urgente. Bisericile de lemn din judetul Hunedoara au fost inventariate de Coriolan Petranu inainte de 1940. Despre biserica de lemn din Valari s-a scris ca este cea mai veche si cea mai deosebita din zona Padurenilor, datand din secolul al XVI-lea, odata cu primele mentionari scrise ale asezarii, datorita caracterului arhaic al tehnicii de constructie. Pe lista monumentelor istorice, biserica de lemn Sf. Nicolae din Valari apare datata din secolul 17.

“Lupu”. Traditia orala sustine ca biserica a fost adusa cu mai bine de doua secole in urma din Poiana Rachitelii, unde a fost folosita timp de un secol. O datare exacta se va putea face prin metoda dendrocronologica. Pana atunci, retinem anul 1733 scrijelit pe peretele vestic, in tinda femeilor, care antedateaza constructia. Anul 1736 este zgariat pe peretele nord-estic al altarului. Pe acelasi perete este scris anul 1812 cu carbune. Tot cu carbune a fost scris anul 1830 pe peretele exterior vestic. Pe peretii interiori se pot identifica mai multe insemnari si desene interesante, zgariate sau scrise cu carbune. Printre ele apare, pe peretele vestic in tinda femeilor, numele “Lupu”, avand deasupra sa un semn de identitate format din cercuri concentrice. Nu departe apar, usor zgariati, serpi-balauri, scosi, parca, din mitologia dacilor. Biserica a fost reparata in urma cu aproximativ 60 de ani, cand au fost inlocuiti talponii constructiei. Dranita de pe turn si biserica a fost renovata acum circa 30 de ani.

Valari, in axul altarului. Biserica de lemn din Valari este construita intr-o tehnica aparent asemanatore bisericilor de lemn in catei din Banat, la randul lor putine la numar. Acestea au stalpii daltuiti astfel incat dulapii sa fie prinsi intre stalpi. Aceasta tehnica este larg raspandita la case si anexe si este apreciata pentru economia de material lemnos. La biserica de lemn din Valari solutia este mai simpla si, se pare, mai arhaica. Stalpii (ustiorii) nu sunt daltuiti pe partile lor laterale iar dulapii (umplatura) sunt fixati cu cuie de fierar in dosul stalpilor. Dupa uscare, intre dulapii fixati au aparut spatii libere, ceea ce a creat probleme de izolare a peretilor, si asa subtiri. Spatiile au fost acoperite din interior cu sipci. Intre sipci se pare ca au fost candva xilogravuri. Ustiorii, sau stalpii, sunt prinsi prin cozi in talponi dedesubt si in grinzi de-asupra, formand o rama la fiecare perete exterior. Fundatura de dulapi de brad rigidizeaza peretii. Dulapii de brad au fost taiati mecanic, posibil la un gater de apa existent in zona. Insemnarile numeroase de pe ei certifica vechimea lor. Nu putem trece cu vederea asemanarea evidenta si semnificativa cu templele dacilor de pe columna lui Traian. Cuiele marcate vizibil la colturile constructiilor de pe basoreliefuri ar putea fi cepurile de lemn cu care dacii prindeau dulapii de stalpii verticali, asa cum s-a pastrat la biserica din Valari, in vechiul tinut al Padurenilor, in inima Daciei. Din aceasta perspectiva biserica de lemn apare drept un martor inca in picioare de arhitectura sacra dacica, binenteles, intr-o forma adaptata la lacasul de cult crestin. Principiul constructiv este acelasi chiar daca dulapii sunt prinsi pe interior cu cuie de fierar. Taierea dulapilor la gater si folosirea cuielor de fier pentru prinderea lor indica, de fapt, un efort financiar suplimentar al comunitatii la ridicarea acestei biserici.

21-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1842 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

<< Pagina anterioara :: Pagina urmatoare >>