Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Showroom economic:: Saptamana economica

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011::Scris de Adrian Salagean

BURSA JOBURI
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Hunedoara organizeaza vineri, 23 septembrie 2011, Bursa locurilor de munca pentru absolventi. Actiunea se va desfasura in reteaua teritoriala a agentiei, respectiv in Deva, Simeria, Hunedoara, Orastie, Calan, Hateg, Petrosani, Lupeni, Vulcan si Brad, intre orele 9:00 si13:00.

[... detaliat]

SALARII INGHETATE LA MINUS
Presedintele Traian Basescu a declarat ca in acest an nu se pot face indexari la pensii, pentru ca in sistem exista un deficit de 3,6 miliarde de euro. Totodata, presedintele a mai spus ca nici revenirea la salariile din 2010 nu este posibila, cand in sistemul bugetar exista inca un excedent de 200.000 de salariati.

REVIZUIRE
Romania trebuie sa-si revizuiasca prognoza de crestere economica, iar ulterior autoritatile vor vedea ce nivel de fiscalitate este necesar pentru cheltuielile bugetare din 2012, a declarat ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu. Pentru acest an, Romania a prognozat o crestere economica de 1,5 la suta, urmand ca anul viitor aceasta sa creasca la 3,5- 4 la suta.

SCUMPIRE
Carburantii s-au scumpit din nou, incepand de vineri. Mai multe lanturi de benzinarii au majorat preturile. Cel mai mult s-a scumpit GPL-ul. Benzina s-a scumpit in medie cu 13 bani, iar motorina cu 15 bani pe litru. Pretul GPL-ului s-a majorat cu 21 de bani.

TVA - 27 LA SUTA
Autoritatile maghiare au anuntat ca vor majora anul viitor taxa pe valoarea adaugata (TVA) cu doua puncte procentuale, la 27%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeana. In prezent, cel mai ridicat nivel al TVA din Uniunea Europeana, de 25%, este in Ungaria, Danemarca si Suedia, urmate de Romania (24%) si Grecia, Polonia, Portugalia si Finlanda (23%). Cel mai redus nivel al TVA, de 15%, este in Cipru si Luxemburg.

CRESTERE
Romania a inregistrat in luna iulie a doua crestere din UE a productiei din sectorul constructiilor, de 3,3% raportat la luna anterioara, indicatorul urcand cu numai 0,3% la nivelul celor 27 de state membre, respectiv cu 1,4% in zona Euro.

Noi reguli la creditare de la 1 octombrie
Se schimba regulile la creditare. Banca Nationala a Romaniei inaspreste conditiile in care bancile comerciale vor putea acorda imprumuturi. Specialistii sunt de parere ca noul regulament de creditare va jena si mai mult orice tendinta de revigorare a pietei imobiliare. De exemplu, pentru un apartament care costa 70.000 de euro, in prezent, avansul este de 14.000 de euro. Din octombrie insa, cand vor intra in vigoare noile reguli de acordare a creditelor, avansul minim va fi 30%, deci vor fi necesari 21.000 de euro.
In cazul creditelor ipotecare, noul regulament avantajeaza bancile care dau imprumutul. Asta inseamna ca cei care vor sa-si cumpere o locuinta cu bani de la banca ar putea fi nevoiti sa isi transfere si cardul de salariu la banca care acorda creditul. Banca Nationala a Romaniei (BNR) va schimba conditiile de imprumut si la alte tipuri de credite. Creditele de consum vor avea o scadenta de cel mult cinci ani, iar clientii trebuie sa aduca garantii de 133% din valoarea imprumutata. Maturitatile la creditele de consum vor fi limitate la cel mult 5 ani, fata de 10 de ani, perioada maxima practicata in prezent pe piata bancara pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca. Evident, la un credit pe 5 ani, rata care trebuie platita este mai mare si, prin urmare eligibilitatea potentialilor debitori este redusa. Potrivit noului regulament, in cazul contractarii unui credit imobiliar in valuta, angajarea unui credit de consum pentru plata avansului nu mai este posibila. Ramane posibilitatea accesarii unui credit in lei, cu care sa se plateasca avansul, dar pentru asta este nevoie de venituri substantial peste medie. La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare, se vor utiliza urmatoarele valori la creditele in valuta pentru socul pe curs de schimb - 35,5% la euro, 52,6% la franc elvetian si 40,9% la dolar. In cazul celorlalte valute se utilizeaza valoarea aferenta francului elvetian, se arata in proiectul BNR. Adica veniturile clientului care solicita un credit in euro trebuie sa fie suficient de mari ca sa suporte o depreciere a leului cu 35,5 la suta fata de moneda europeana. Sunt foarte putini romani care pot suporta de azi pe maine o crestere a ratei cu peste 30 la suta. Intrarea in vigoare a noilor reguli este anuntata pentru data de 1 octombrie.

Cifra saptamanii: 0,8 tone
Potrivit datelor Fondului Monetar International (FMI), bancile centrale din Europa si-au sporit rezervele de aur cu 25.000 uncii, sau 0,8 tone. Consumul mondial de metal galben se ridica, in prezent, la 4.500 tone pe an. Este pentru prima data, incepand din 1985, cand respectivele institutii devin cumparatori neti de aur, fapt care a antrenat scumpirea cu 25% a acestei materii prime. La inceputul acestei luni a fost stabilit ultimul record de pret, de 1.920 $/uncie. Este prima data, dupa 20 de ani, cand aurul este din nou perceput ca bani, ca o valoare convertibila. In anii ‘90, lumea financiara internationala a trecut printr-un proces exact opus.

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5182 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Devoratorul de gazete:: Rasu' lumii

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011::Scris de Chioru’ Corectoru’

Toamna se numara bobocii. Si greselile. Si se pun muraturile. Dintre toate astea, ziaristii “nostri” nu s-au ocupat decat cu facutul de greseli. Pai nu?!

[... detaliat]

Pentru inceput, vreau sa semnalez o greseala mai veche, adica din Glasul Hunedoarei de luni, 12 septembrie. Greseala se lafaia pe prima pagina, dar cum eu am fost cu mintea-n vacanta, nu am observat-o, iar cand am observat-o, era deja prea tarziu. In fine...
“Politica la umbrit pe Avran Iancu, la Serbarile de la Þebea”, zice Irina Nastase. Problema e ca acelasi titlu apare si in pagina 3, semn ca oamenii s-au uitat peste titlu, l-au copiat si pe prima pagina, dupa care i-au “dat drumul” la tipar. Foarte frumos, ce sa mai zic?!

“Liderul PRM Vulcan implicat intr-un accident rutier”, scrie si Carmen Cosman, pe CityNews.ro. Fara virgula, evident, ca numa’ prostii pun virgula cand si unde trebuie!

Un vechi proverb romanesc spune ca lauda de sine nu miroase-a bine. Vazand, probabil, ca televiziunile romanesti “de stiri” (dar care difuzeaza stiri reale, de interes pentru telespectatori, foarte rar, mai rar decat televiziunile “generaliste”) au inceput sa se laude in fiecare zi cu cele mai accesate stiri de pe site-ul lor, cu miile de spectatori care au preferat sa se uite la ei si nu la concurenta etc, cei din presa locala s-au gandit ca nu are cum sa strice cate un articol in care sa se laude ca-s cei mai buni. Spre exemplu, CityNews.ro se lauda ca este pe “locul 1 in categoria Regional”. Poate va-ntrebati ce reprezinta “categoria Regional” si de ce a devenit asta o stire. Mda, nu va mai intrebati. Asa gasesc unii de cuviinta sa se laude. Ba ca au cel mai citit ziar, ba ca au ziarul “numarul 1”, ba “cel mai vandut”... In tot acest timp, cititorul se intreaba unde a disparut presa adevarata, unde sunt stirile care il intereseaza pe el si asa mai departe. Presa nu moare, presa se sinucide!

Cumva, am ajuns pe pagina de Facebook a Conacului Archia, din Deva. Si-am dat peste mesajul asta, lasat de administratorul paginii: “Fiecare are parerea lui dar nu cred ca trebuie sa o exprimam in mod fulgar. Cu acestea fiind spuse toate mesajele jignitoare vor fi sterse de pagina Conacului. Multumim”. Va las pe voi sa gasiti cele doua greseli. N-ar trebui sa va ia mai mult de trei secunde!

“De trei zile de libertate, de atat «s-a bucurat» detinutul de la Penitenciarul Barcea Mare, care a evadat joi, in timp ce se afla la cules de cartofi la un punct de lucru din satul Stei, de langa Hateg”. Asta a scris Ramona Stefan in Servus Hunedoara. Sau, ca sa folosesc exprimarea asta atat de draga ziaristilor din zilele noastre: “a scris Ramona Stefan, asta a scris in Servus Hunedoara”. Nu-i asa ca suna aiurea? Daca le-ar spune si lor cineva ca nu fac bine ceea ce fac...

Mesagerul Hunedorean ne informeaza ca hunedorenii “s-au distrat din plin la Festivalul Berii”. Nu stiu daca a fost asa sau nu, in schimb, ma intreb cum ar fi primit de catre cititori un articol cu titlul “Hunedorenii s-au distrat din gol la Festivalul Berii”.

Tot in Mesagerul Hunedorean am citit urmatoarea stire: “Un tanar de 23 de ani, din Romos, Ioan P., a fost semnalizat de un echipaj de la Politia Rutiera, aflat in zona Haltei Geoagiu, sa traga pe dreapta. Insa acesta, in loc sa opreasca, a calcat mai tare pedala de acceleratie mergand, cu viteza spre Orastie”. Virgulele s-au amestecat singure, sunt ferm convins ca domnisoara Cristina Ghenea n-are nicio vina in faptul ca stirea pare scrisa cu piciorul stang! Bineinteles, si titlul e la fel de grozav: “N-a reusit sa scape de politisti”. Cine, Al Capone?!
Magdalena Serban a scris, in Mesagerul Hunedorean, despre “asistatii sociali de la Baia de Cris”. Hai s-o lamurim: oamenii aia primesc asistenta sociala, deci sunt asistati social, nu “sociali”, ca nici despre cei aflati in somaj tehnic nu spunem ca sunt someri tehnici, corect?

“DIN ORAS - Mai au de asteptat pentru alimentele europene”, ne informeaza CityNews.ro. Cine mai are de asteptat (subiect lipsa, nu stiu despre cine-i vorba) si despre ce oras este vorba in titlul asta ambiguu?

Tot din categoria titlurilor fara subiect face parte si “EVENIMENT - A vopsit bancomatul BRD Petrosani in albastru”, de pe CityNews.ro. Nu conteaza cine a facut asta, important e ca s-a intamplat?

“Consultare publica va fi obligatorie pentru mazilirea cainilor comunitari”, ne spune Marcel Bot, in Ziarul Hunedoreanului. De-ar fi obligatorie si scrierea corecta in limba romana! Sau “scriere corecta”, cum preferati, domnule Bot?

“Pe de alta parte, pentru managerii unitatilor de invatamand unde s-au descoperit deficiente s-a decus acordarea unei a doua sanse”, scrie Carmen Cosman, pe CityNews.ro. Invatamand, s-a decus? Oare Carmen Cosman ce scoala o fi terminat? Si in ce conditii? Stati, ca stiu: a terminat scoala unde se studia jurnalismul rapid, cu titluri ambigue, cu virgule optionale si mai ales cu lectii care incepeau intotdeauna cu “vezi foto” sau “vezi video”. Am dreptate?

Precum stiti, Amarildo Szekely a scris in Servus Hunedoara despre toate localitatile din judetul Hunedoara - iar daca i-a scapat vreo comuna, sunt sigur ca o sa “recupereze” in viitorul apropiat.
Dar nu asta am vrut sa subliniez aici, ci faptul ca la comuna Lapugiu de Jos, domnul Szekely nu s-a mai obosit sa scrie “Jos” cu majuscula, asa cum stim ca se face. Rusinica!

Se pare ca lui Amarildo Szekely nu-i plac localitatile ale caror nume contin cuvinte precum “de jos” ori “inferior”, altfel nu-mi explic de ce, dupa “Lapugiu de jos”, am dat peste un alt titlu gresit, de data asta “Teliucu inferior”. Cat ar fi el de inferior, numele proprii trebuie scrise intotdeauna cu majuscula!

Servus Hunedoara informeaza: “Locuitorii municipiului Hunedoara sunt indemnati de primarie, ca in aceste zile, sa-si «trimita la plimbare» deseurile electrice, electronice si electrocasnice”. Virgulele, stimabililor, sunt cele care fac diferenta dintre “locuitorii sunt indemnati de primarie ca in aceste zile sa-si (...)” si “locuitorii sunt indemnati de primarie, ca in aceste zile, sa-si (...)”. Sunt doua lucruri diferite!

CityNews.ro continua sa publice, in sectiunea dedicata judetului Hunedoara, stiri si informatii absolut neinteresante pentru hunedoreni: din Alba, din Cluj, din Bistrita-Nasaud etc.
Iata, de exemplu, un titlu cu care s-au gandit ei sa ma atraga pe mine pe site: “B-N: Cinci persoane suspecte de trafic de persoane si minori”, unde “B-N” vine de la - ghiciti? - Bistrita-Nasaud. Serios, oameni buni, nu ma intereseaza ce se intampla in Bistrita, daca nu-i o treaba atat de grava incat sa ma afecteze si pe mine!

In final... tuturor ziaristilor care au scris macar o data in viata o stire al carei titlu continea vreuna dintre sintagmele “Vezi foto”, “Vezi cum...”, “Vezi unde...”, “Vezi cine...” le recomand sa citeasca articolul “Continut de calitate, definitie si idei”, pe care-l gasesc la adresa www.zoso.ro/continut-de-calitate-
definitie-si-idei. Daca primul lucru care va vine in minte este “asta (adica eu, Chioru’) face reclama”, inseamna ca nu mai aveti scapare.

Pana saptamana viitoare, sa corectati bine!

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5098 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Retrospectiva:: Saptamana in presa locala

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011

Vineri, 16 septembrie 2011
Absentele elevilor, monitorizate pe Internet

Carmen Cosman, Mesagerul Hunedorean
Absentele elevilor, pe discipline, vor fi contabilizate pe Internet, dupa ce Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Hunedoara a creat un cont special in acest sens. Fiecare unitate scolara din judetul Hunedoara are obligativitatea de a monitoriza zilnic absentele si nu oricum, ci pe Internet, pe Google Docs. “Avem un cont unde se vor centraliza zilnic absentele. Fiecare unitate scolara va completa o situatie privind absentele, atat pe discipline, cat si per total si, in functie de acest lucru, vom trage concluziile”, a declarat Alexandru Lautaru, inspectorul scolar general.

[... detaliat]

Razii in baruri si restaurante. Inspectoratul scolar vrea sa diminueze cat se poate de mult fenomenul chiulului, dupa ce inspectorul scolar general a constatat ca nici nu a inceput bine scoala si elevii au si lipsit de la ore, in unele cazuri, cot la cot cu profesorii. Asa ca, de luni, vor intra in actiune patrulele mixte jandarmi-politisti, care vor face razii in baruri si restaurante. De asemenea, portile unitatilor de invatamant se vor inchide de la 8 dimineata si pana la finalizarea cursurilor, iar elevii nu pot parasi incinta decat in situatii speciale. Pe de alta parte, pentru managerii unitatilor de invatamant unde s-au descoperit deficiente, s-a decis acordarea unei a doua sanse. Ieri, reprezentantii ISJ Hunedoara au dezbatut, impreuna cu directorii unitatilor de invatamant, problemele aparute de la inceputul anului scolar. A fost analizata situatia invatamantului pe anul trecut, precum si planul managerial pentru noul an scolar, stabilindu-se si graficul unic de control.

Vineri, 16 septembrie 2011
Vara a intrat in prelungiri la strandul din Geoagiu-Bai

Magdalena Serban, Mesagerul Hunedorean
Desi e toamna din punct de vedere calendaristic, vremea buna si soarele arzator nu par sa dea inapoi prea curand. Asa ca weekendurile vor mai putea fi petrecute pe sezlonguri, cu o bautura rece langa tine si uleiul de plaja pe corp.Inca “verde” la distractie. Pentru cei care mai vor sa se balaceasca in bazinele de la Geoagiu-Bai sau sa se bucure de cocktail-ul de basi din Clubul Tarabostes, vestile sunt mai mult decat bune. “Vom tine deschis complexul, atat cat vremea ne va permite. Din spusele meteorologilor, ne mai ofera un ragaz. A fost o vara plina, am avut lume venita nu numai din judet, ci si din alte zone ale tarii. Festivalul-concurs «lleana Rus» a atras multi turisti, ceea ce nu a putut decat sa ne bucure. Per ansamblu, recordul l-am inregistrat acum trei ani, cu cca. 180.000 de clienti la strand, dar nu ne putem plange nici anul acesta. Pana acum, am estimat ca ne-au calcat pragul in jur de 120.000 de persoane, multe fiind din judetele Timis si Cluj. In general, oamenii preferau Baile Herculane, dar in acest an, se pare ca ne-au descoperit. Serile de weekend au insemnat distractie in club, cand pe langa invitatii speciali, a rulat si o serie de party-uri tematice. Continuam in acelasi registru, asa ca ii asteptam cu drag pe toti cei care mai vor sa se bucure de strand si/sau de club, acum, pe ultima suta de metri”, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, Doru Depcea (medalion), patronul complexului Baile Daco-Romane Geoagiu-Bai. Pe urmele romanilor. Strandul de la Geoagiu-Bai este renumit pentru bazinele cu apa termala, iar calitatile curative ale acesteia sunt cunoscute din antichitate. Utilizarea bailor a devenit sistematica la inceputul secolului XX, cand au fost amenajate primele unitati balneare: hotel, vile, bazine, bai la putina in spatii acoperite, bai de namol etc. De atunci si pana acum, istoria a mai scris o fila, ce-i drept, una moderna. Complexul Baile Daco-Romane a devenit una dintre principalele atractii turistice ale statiunii, ce au dus vestea locurilor minunate, mai departe. Drept urmare, statiunii Geoagiu-Bai i-a fost decernat, la Bruxelles, premiul “Destinatie de Excelenta”, ceea ce inseamna inca o teapta urcata in drumul spre Europa si nu numai.

Luni, 19 septembrie 2011
Un hunedorean a vopsit ecranul unui bancomat in albastru

Ramona Stefan, Servus Hunedoara
Mare le-a fost mirarea angajatilor unei banci din Petrosani cand au vazut ecranul exterior al unui bancomat ce le apartine plin de vopsea albastra. Reprezentantii unitatii bancare au chemat la fata locului politia sa faca cercetari pentru a-l prinde pe cel care le-a vandalizat aparatul. Oamenii legii au vizionat imaginile surprinse de camerele video de supraveghere si au aflat imediat cine “a pictat” ecranul bancomatului, situat chiar in centrul orasului. Este vorba despre un barbat de 40 de ani, din localitate, ce se externase recent de la sectia de psihiatrie a Spitalului de Urgenta Petrosani. Barbatul a fost dus la sediul politiei din Petrosani pentru a explica de ce a recurs la acest gest. El risca acum sa fie amendat sau chiar sa stea la puscarie de la o luna la trei ani, doar daca se va dovedi ca a fost in toate facultatile mintale in momentul in care a vopsit bancomatul.

Luni, 19 septembrie 2011
HOT GHINIONIST: Prins la furat, a fost inchis de proprietar, cu lacatul, intr-un garaj

Ramona Stefan, Servus Hunedoara
Experienta de neuitat pentru un hot din Petrosani, care a facut greseala sa intre intr-un garaj cu intentia de a fura. Tanarul, in varsta de 22 de ani, si-a ales si locul si momentul nepotrivit, pentru ca a fost prins “in actiune” de proprietarul garajului, un justitiar, spre ghinionul hotului. Barbatul, in varsta de 70 de ani, a navalit peste hotul ce se pregatea sa-i fure o canistra din plastic, de 60 de litri, depozitata in interiorul garajului. Ca sa fie sigur ca hotul ajunge “pe mana” politiei, proprietarul a inchis usa garajului, ferecand-o cu lacatul. Pe urma, a anuntat politistii ca a prins un hot. Proprietarul a deschis usa garajului abia dupa ce o echipa de politisti s-a deplasat la fata locului. Oamenii legii l-au dus pe tanar la sediul politiei, unde i-au intocmit dosar penal pentru furt calificat.

Marti, 20 septembrie 2011
Prea putin lapte pentru necesarul procesatorilor

Iulian Stroia, Servus Hunedoara
Vacile hunedorene nu dau randament. Firmele de lactate din judet isi cauta materia primp in alte zone din tara. Pentru fabricile de procesare a laptelui din judetul Hunedoara procurarea materiei prima reprezinta o problema. Productia de lapte de vaca obtinuta la nivelul judetului de fermierii hunedoreni este cu mult prea mica fata de necesarul folosit la procesare, astfel ca administratorii firmelor de profil sunt nevoiti sa caute solutii.Aprovizionare din Bihor sau Ungaria. Conform datelor transmise de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Hunedoara, la finele lunii iulie 2011, in judet erau inregistrate circa 45.000 de bovine din care peste 95 la suta se aflau in gospodariile populatiei. Productia de lapte de vaca obtinuta in luna iulie a fost de circa 111.000 hectolitri din care peste 90 la suta a provenit din gospodariile hunedorenilor. Astfel, chiar daca, in iulie, raportat la luna precedenta, la nivelul judetului, conform statisticilor, productia de lapte a crescut cu 0,3 la suta, aceasta nu acopera nici pe departe necesarul de materie prima pentru fabricile de prelucrare hunedorene. “Laptele necesar prelucrarii in fabricile de procesare din Hunedoara este, in mare parte, achizitionat din alte judete ale tarii, unde exista productii care pot permite asigurarea necesarului. In general, pentru a ne asigura materia prima achizitionam lapte de la crescatorii de bovine din Bihor sau chiar din Ungaria. In acest fel, din pacate, suntem nevoiti sa suportam si pretul transportului care nu este chiar asa de ieftin”, a precizat Sorin Riscuta, administratorul unei fabrici de proceare a laptelui din judet.

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5119 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Jurnal de pescar:: Info Pescar

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011::Scris de Bogdan Leu

“Cupa Prieteniei” la retur
La initiativa APS HD, in primavara, a avut loc pe balta Ben o prima etapa dintr-un turneu de pescuit stationar ce a avut ca protagoniste doua echipe din Romania (APS HD si APS Crisius Oradea) si una din Ungaria (echipa Triana), fiecare cu cate patru pescari. La finalul celor doua manse, castigatorul turului acestei intreceri a fost desemnat Costache Lucescu, apartinand APS Hunedoara, cu 29,100 kg, urmat in clasament de Szilvasi Szilard – Triana K.F.E.SZ – cu 30,400 kg si de Bela Gabriel – APS Aqua Crisius cu 29,200 kg.

[... detaliat]

In clasamentul pe echipe a condus echipa Ungariei, cu 42 de puncte, urmata de echipa Romaniei, cu 48 de puncte – iata deci o diferenta nu foarte mare de puncte. Echipa Ungariei asteapta vizita romanilor, respectiv returul competitiei, luna viitoare, mai exact in intervalul 1-2 octombrie, pe una dintre celebrele piste de concurs din Ungaria. Hunedorenii vor fi reprezentati de Adi Sebesten, Costel Lucescu, Nicu Stanca si Marcel Necreala.

Peste pentru prohibitie
APS Hunedoara a comandat si achitat contravaloarea a patru tone de caras intre 300 si 500 de grame, peste cu care va fi populata balta Ben, in aceasta toamna si care va putea fi prins anul viitor in prohibitie. Anul acesta, in perioada de prohibitie, membrii acestei asociatii au putut pescui pe balta Ben contra unei sume de 10 lei, pret in care intrau cate 2 kg de caras de pescar, in limita a trei tone de peste, cu care a fost special populata balta.

Controale surpriza
Numeroasele controale de pe malurile apelor din ultima vreme au scos la iveala mai multe incalcari grave ale legislatiei in ce priveste pescuitul. Astfel, mai multi braconieri care foloseau triunghiuri pe raul Strei s-au ales fie cu amenzi usturatoare, fie cu dosare penale. Pe lacul Cincis, au fost depistate mai multe persoane care pescuiau cu plase monofilament, motiv pentru care si acestia s-au ales cu dosare penale pentru pescuit cu scule interzise de lege. Mai mult decat atat, in piata de vechituri de la Hunedoara, jandarmii au depistat o persoana care comercializa triunghiuri de pescuit la pretul de 10 lei bucata. Aceasta s-a ales cu dosar penal pentru comercializare si detinere de scule interzise de lege.

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5156 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Resuscitati dupa trei esecuri

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011::Scris de Ion Badin

Dupa ce au incasat trei batai consecutive, din care doua chiar pe propriul teren, fara sa inscrie niciun gol, in schimb primind nu mai putin de opt, era greu de crezut ca Muresul Deva va reusi sa-si revina, mai ales ca jocul etalat nu prea prevestea ceva pozitiv. A fost insa sa fie acest meci de sambata de sub “Cetate”, in care elevii lui Costica Olaroiu si-au depasit conditia, reusind a doua victorie stagionala si, totodata, prima in propriul fief din actualul campionat. O victorie datatoare de sperante, chiar daca ele sunt unele mici, ca lucrurile se mai pot indrepta.

[... detaliat]

A fost un meci de bun nivel tehnic, cu multa adrenalina, goluri multe, unele dintre ele spectaculoase, cu eliminari, care au tinut in priza cei aproape 300 de spectatori. Personal nu dadeam prea mari sanse de reusita devenilor in confruntarea cu “juventistii” bucuresteni, mai ales ca oaspetii poposisera pe Mures cu doua zile inainte de joc, cu gandul clar de a obtine toate punctele puse in joc, care sa-i mentina in lupta pentru primele doua locuri, cele ale promovarii.

Eurogolul lui Melcea
Cu fostul fotbalist Constantin Schumacher pe banca tehnica, bucurestenii, care au aliniat un “11” cu un gabarit impresionant, au inceput meciul in forta, decisi sa transeze rapid conturile. Prima oportunitate le-a apartinut in minutul 14, cand cel mai bun om al lor de pe teren, mijlocasul Zaharia, a sutat de la limita careului mic, putin pe langa stalpul din stanga. Devenii nu s-au speriat insa si, la doar cinci minute distanta, si-au aratat la randul lor disponibilitatile ofensive, atunci cand, aflat in pozitie perpendiculara la doar 15 metri de buturile adverse, Furdean a trimis, la randul lui, pe langa. A fost faza care a precedat reusita ce avea sa vina dupa alte 60 de secunde, un eurogol al “olteanului” Melcea, care a prins un sut-centrare din lateral stanga, balonul depasindu-l pe portarul Cioloca si intrand in poarta in coltul lung. O copie mai mica a acelui gol de pomina inscris de “regele” Hagi la CM din SUA din 1994, in partida cu Columbia. Meciul place, are ritm, elevii lui Schumacher mizand totul pe cartea atacului. Dupa ce Tene a avut o buna oportunitate sa restabileasca egalitatea, lovitura lui de cap cu pamantul neatingandu-si tinta (min. 22), golul egalizator va veni totusi in minutul 28. Abilul Zaharia si-a facut foarte bine treaba pe partea stanga, a centrat pe jos de pe linia de fund si, aflat in “gura” portii, Marin a inscris fara probleme. Pana la finalul primei parti nu am mai notat nimic important, dar nu stiam ce ne pregatea partea secunda.

O repriza nebuna
Avea sa fie un al doilea mitan asa cum si-ar dori orice iubitor de spectacol fotbalistic. Goluri multe, faze dinamice, nervi si adrenalina. Bucurestenii puteau trece in avantaj la cinci minute de la reluare, cand, la un corner de pe partea stanga, Barsanel a reluat puternic cu capul de la 8 metri, dar Lipitor a avut un reflex uimitor. Gazdele vor reusi sa treaca din nou in avantaj in minutul 57, cand, urcat in atac, Mihet a recuperat un balon, dupa care a trimis puternic cu “spitul” sub transversala, de unde balonul a cazut in plasa portii. Bucurie imensa, dar care nu a durat decat 30 de secunde, pentru ca, dupa repunerea balonului la centrul terenului, oaspetii au profitat de euforia baietilor lui Olariu si au sanctionat degringolada din defensiva prin golul lui Tene, care a inscris din apropierea punctului cu var. Nebunia din teren continua, ambele echipe jucand cu garda jos, in speranta gasirii loviturii decisive. In minutul 61, Deaconescu este bine angajat in careu, il depaseste pe goalkeeper-ul de la Juventus, mingea care se ducea spre gol fiind scoasa in corner de fundasul Amet. De partea cealalta, Zaharia se descurca foarte bine la marginea careului mare, dar de la 14 metri nu il poate invinge pe providentilaul Lipitor (min. 70). In minutul 74, oaspetii raman in inferioritate numerica, Paun vazand al doilea “galben” si implicit cartonasul “rosu”. La doar un minut distanta, avea sa vina si golul care se va dovedi a fi cel decisiv, care le va baga in “cont” devenilor toate cele trei puncte. Urcat in careul advers, fundasul central Ambrus si-a mai spalat din “pacate” prelungindu-i balonul lui Deaconescu care, de la 4 metri, a inscris pentru 3-2. Juventistii acuza lovitura primita si sub imperiul nervilor vor ramane in minutul 83 doar in opt jucatori de camp, atunci cand Oltean a fost sanctionat cu “rosu” pentru intrare extrem de dura produsa la centrul terenului asupra lui Alex Dan. Chiar si in aceste conditii, bucurestenii nu au cedat, aruncandu-se in atac pentru totul sau nimic. Gazdele vor tremura pana in minutul 94, cand inconstantul arbitru Ionut Iugulescu a pus capat unui meci plin de neprevazut, incheiat cu victoria meritata a celor de la Muresul, care au facut cel mai bun meci al lor de pana acum.

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7311 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Piturca a luat din nou potul

Nr. 459:: 22 - 28 septembrie 2011::Scris de Nicolae Stanciu

Haideti, dragi cititori, sa vedem iarasi ce si cum mai e cu fotbalul asta al nostru. Ne-am miscat bine, cu talent, in jargonul gazonului, in primele meciuri europene. Mai putin Otelul, care s-a speriat de sansa unui egal la Basel; poate era inca apasata de rusinea cu clujenii din Gruia, poate...

[... detaliat]

Se pot invoca multi “poate”, dar sigur este ca Otelul este doar o echipa lucrata, antrenata pentru competitia interna, limitata valoric in concurs cu orice formatie cat de cat bugetata. Foarte bine a scapat Vasluiul la Lazio si tare ma tem ca, origini comune avand, nu degeaba ne place sa ne legitimam... de la Roma, lazianii au gandit... romaneste si si-au zis ca n-au greturi cu noi, mai cu seama cu unii de-ai nostri, de care nu s-a mai auzit. Poate doar de Porumboiu... Despre Rapid, pentru a nu lasa impresia ca raman acelasi suporter al lui Razvan Lucescu, voi spune doar ca, deocamdata, este singura echipa care joaca fotbal pe la noi!... Ceea ce nu pot spune despre Steaua, de pilda, chiar daca 0-0 cu Schalke e mai bun decat 0-4, cum s-a creat calamburul, ca la asta ne pricepem, suntem campioni mondiali la haz de necaz.

Noutati castigatoare si metehne vechi
Pe de alta parte, ma ingrijoreaza perspectiva ca voi fi nevoit sa scriu din nou ceva asemanator cu:”Piturca, sa ma ierti!”, asezand numele Sumudica, de data asta...
Deci, domnul nostru Piturca a revenit la Nationala cu o victorie, nu spun cu cine, dar tot victorie se cheama, si cu un egal cu Franta, al treilea, care-l face invincibil in fata fratilor nostri tot mai vitregi. Din vina noastra, din istoria noastra de capete prea-plecate in fata lor si a oricui, dar asta n-o rezolvam acum, insa ne umileste. Ca intotdeauna, Piti vine cu ceva nou. Mai intai a fost Matel, apoi foarte promitatorul Chiriches, de la Tg. Jiu, si ma intreb de ce, cu Franta, nu l-a mai folosit pe Matel, si l-a preferat pe Lukin?! Apropo, avem o noua si incontestabila dovada de lipsa celui mai elementar profesionalism ce guverneaza fotbalul actual la nivelul conceptiei, atitudinii, mentalitatii, cum vreti, celor ce il patroneaza si-l conduc! Sa vii tu Becali, tu Stoica, la televizor, sa ceri, sa impui, sa ameninti jucatorul Pandurilor ca ar trebui sa se dea indisponibil, la meciul cu Steaua, iar daca nu, sa provoce un penalty in favoarea Stelei, daca vrea sa mai ajunga in Ghencea din iarna, descalifica total si iremediabil pe cei doi martafoi! Ca rimeaza... Asta se cheama profesionalism?

Se repeta istoria?
Dintr-o rememorare de-acum exact 10 ani, vom intelege ca si atunci, ca si acum, Victor Piturca se insoteste mereu cu bune si rele deopotriva. A fost mai intai de toate un jucator norocos, cu “bulan”, cum se zice in lumea lui. Norocos nu numai la poker, unde si stie jocul, nu doar norocul il ajuta. Probabil de aceea, cand preluase Steaua ca antrenor, in 1991 cred, ca preferat dintr-o lunga lista de candidati, vechiul coleg si prieten, Ioan Chilom, isi intitula comentariul “Piti a luat potul!” La vremea respectiva, insa, Piti dadea impresia ca Steaua este o... palarie prea mare pentru antrenorul relativ debutant. Acelasi Piturca care a avut o contributie majora la succesul european al Stelei in 1986. Atat prin cele cinci goluri inscrise pe parcursul ascensiunii europene (unul cu Velje Boldklub, altul cu Honved, doua cu Anderlecht si unul cu Kuusysi Lahti). Dintre care cel de la Lahti, marcat norocos, cu cea mai precara executie, cu siretul, a fost cel mai pretios (la trei zile dupa infrangerea istorica a Stelei la Hunedoara). Meci in care, uitam prea usor, Duckadam, inca pamantean, nu stelar cum avea sa devina la Sevilla, aparase o minge trimisa de la 12 metri de catre Kaivonurmi! De atunci, dar mai ales dupa ce si-a compromis propria echipa de tineret in turneul final al Campionatului European, chiar la Bucuresti, si dupa ce a fost numit selectioner la prima reprezentativa, m-am numarat intre cei, nu putini, care ii erau ostili. Insa dupa victoria, la Porto, asupra Portugaliei, si egalul de la Budapesta, cu o echipa noua, fara Hagi si neamurile sale, am recunoscut si am scris ceva cu titlul mai inainte pomenit... Apoi, am ramas naucit de demiterea sa chiar dupa calificarea la EURO 2000, unde marele Hagi, adus mai mult cu forta, a fost compromis la final de cariera, dar Piturca nu s-a facut vinovat; el platea eliminarea, din noua echipa care a realizat calificarea, a lui Hagi si neamurilor sale. Acum, Piturca a revenit dupa propria-i compromitere la EURO 2008, cu Mutul sau... Norocos, cum e, va fi din nou iubit?!

22-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7321 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Oamenii care alunga raul cu vorbe mestesugite

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ciprian Iancu

Doua sate mici dintre niste munti “pitici” ai judetului Hunedoara mai ascund si astazi tainele descantecelor din strabuni. Nimeni nu a reusit pana acum sa le afle pe toate pentru ca si acum, cei care stiu descantecele nu le prea spun strainilor. Se tem ca divulgarea secretului anuleaza puterea descantecului. Pentru dureri si stari de rau unii mai apeleaza la medicamente, dar cand nu le au la indemana, ultimul medicament din casa este, de fapt, descantecul.

[... detaliat]

E aproape seara, iar ulita satului Runcu Mare, situat in inima Þinutului Padurenilor, e pustie. Doar o padureanca, imbracata in straiele-i viu colorate in care a venit de la biserica, se indreapta spre malul paraului care curge pe langa drum. Alege cateva pietricele din apa si le pune in mana stanga. Cu mana dreapta, in timp ce murmura ceva neinteligibil ia apa din rau isi da pe frunte, apoi arunca una dintre pietricele. Repeta gestul pana cand in palma stanga nu mai are nicio piatra. Isi face o cruce, se ridica si pleaca. Nu vrea sa spuna ce anume a facut la malul raului. “Ma doare capu’ rau de tot, de citeva zile-ncoace. Acuma tocmai am scapat de durere”. Femeia se scuza ca are oaspeti si pleaca spre gospodaria ei. Ore de insistente si cautari prin satul rasfirat si, pana la urma, secretul e dezvaluit. Padureanca de langa apa si-a facut descantecul numit “De soare sec”. Ana Popa are 93 de ani si spune ca, la varsta ei, nu mai simte nici macar durerile de cap, asa ca nu pierde nimic daca spune cum se procedeaza: “Cand mananci seara pa sfintitu’ sorelui prinzi Soare sac. Te doare capu’ rau de tat. Atunci, a doua sara, tata pa sfintitu’ soarelui, meri in dunga apei, iei tri sau noua pietri intr-o mana si spui «Am gandit (crezut – n.red.) ca-i Soare sac la mine-n cap, da Soarele-i in apa». Scuipi si arunci pietrile-n apa si zici iara tat ase de tri ori”.

Doar femeile stiu cu adevarat sa descante
George Poanta nu-si arata aproape deloc cei 86 de ani ai sai. A fost tot timpul curios cand a venit vorba de bancuri, colinde vechi si descantece. Bancuri si colinde stie cu duiumul. Descantecele nu le stapaneste insa: “Femeile stau mai mult pa langa casa p-aici. Noi merem la lucru tata zaua. Nevasta mea, fie iertata ca s-o dus acu-s opt ani, stia de-astea. Io stiu numa’ ce am mai furat de la ea, cand nu era atenta, da’ nu le stiu intregi. Daca nu esti stapan pe tine nu-i bine sa faci descantece ca iese rau. Apoi nici nu traba sa le spui cuiva in gura mare ca dup-aia nu mai au leac cand le spui tu. Orisicum, io mi-aduc aminte de un consatean, saracu. O venit de la lucru, de la mina (mina de talc de la Lelese – n.red) si l-o trimes nevasta sa aduca vacile de pe islaz. Era seceta. Intra timp, nevasta-sa s-o apucat sa faca descantecu de ploaie. L-o prins o furtuna pa saracu’ om de n-o trait el asa ceva-n viata lui. Cand o venit acasa, o aflat ca nevasta-sa facu descantecu’ de ploaie. S-atunci sa te tii la fugareala prin ocol (curte – n.red.)”, povesteste razand in hohote batranul. George Poanta ne spune, in mare, cum se face descantecul pentru aducerea ploii: pe o scandura de lemn se fac noua “hude” (gauri) in care sa incapa capetele a noua lumanari. In fata lor se pune o cruce, lumanarile se aprind, dupa care intregul aranjament este trimis pe rau in jos. “Nu mai sciu daca sa si zice ceva, ca muierile astea n-or vrut sa-mi spuna”, adauga batranul.

Descantecul pentru lapte, pastrat la secret
Aflam, oarecum intamplator, ca padurenii din Runcu Mare si Cerisor, satul invecinat, au o solutie si pentru situatia in care vaca “se strica la lapte”. Vaca este mulsa in asa fel incat jetul de lapte sa treaca printr-un inel, sau, mai bine, prin verigheta, ca e sfintita de popa, la cununie. Un localnic ne si recunoaste ca si-a vazut sotia, nu demult, facand asta. Ajungem impreuna in gospodaria familiei in cauza. Cand e intrebata despre descantecul cu verigheta, femeia isi taie cu privirea sotul, se enerveaza si spune aproape tipand: “Ce? De unde sa stiu eu asa ceva? Fii ma omule serios”. Se incrunta si da sa schimbe vorba. Cand mai este intrebata o data, se enerveaza si mai tare. Nici mama ei nu pare dispusa sa zica mare lucru. Incearca sa scape de intrebarile insistente spunand doar ca, atunci cand se naste un vitel, grajdul este “afumat” de jur imprejur cu un manunchi de ierburi si paie aprinse. Povestea continua aproape la fel, atat in Runcu Mare, cat si in Cerisor. Aproape fiecare batrana intrebata aproape ca se blocheaza, apoi se redreseaza repede spunand: “Io nu sciu omule de-astea. Du-te la Viorica”. Viorica te trimite la Mariana si tot asa.

Ultimul “medicament” nu se da strainilor
Ciprian Achim, primarul comunei Lelese, cea de care apartin satele cu multe descantece explica de ce padurenii nu sunt deloc comunicativi cand vine vorba de descantece: “Oamenii nu vor sa spuna pentru ca daca dezvaluie voit descantecele, la urmatoarea ocazie in care vor avea nevoie de ele, descantecele nu vor mai avea efect. Asa e credinta lor. E ca si cand ti-ai da din casa ultimul medicament. In plus, descantecele difera usor, chiar de la o casa la alta. Fiecare si le pastreaza pentru el si familia sa. Vorbim aici despre obiceiuri precrestine pe care Biserica nu a avut incotro decat sa le accepte si, eventual, sa incerce sa le includa, total ori partial, in cutumele sale”. Dorina Achim, sotia primarului spune ca stie si ea descantecele clasice, cel de deochi si cel pentru “cermaluire”, cum numesc padurenii situatia in care iti apar pe piele iritatii ca semn al unei indigestii. Pentru deochi, se iau din soba trei carbuni mici, sau se da foc la trei chibrituri tinute in forma de cruce. Se spune “Tatal nostru” si se arunca intr-un pahar cu apa acei carbuni mici, ori capetele de chibrit ars. Daca toate trei se duc la fund, inseamna ca esti deochiat rau. “Pacientul” trebuie sa bea putin din apa din pahar, din trei locuri diferite, in forma de cruce. Apoi, cine face descantecul, trebuie sa-si inmoaie aratatorul in apa din pahar si sa faca semnul crucii de cate trei ori pe frunte, pe ceafa, pe palme si pe dosul acestora. Descantecul pentru “cermaluire” are insa si un mesaj original. “In timp ce te freci pe maini trebuie sa spui « Fata mare despletita, face pita neduspita, neduspita nesarata, cati mancara tati plecara. Si cermalu’ manca si el crepa” si gata, iritatia speficica «cermaluirii» dispare, de cele mai multe ori”.O zi intreaga de cautari si inca un descantec smuls tot din gura unei padurence batrane. Maria Ticula (88 de ani), din Cerisor, povesteste ca-n urma cu cateva saptamani fiica ei avea o stare generala de rau. Nu avea medicamente in casa si, chiar de-ar fi avut, n-ar fi stiut ce anume sa-i dea, asa ca a apelat la leacul descantecului furat de la bunica ei: A facut deja obisnuita apa cu “carbuni” din soba amestecati in pahar cu un pai de la matura de dupa usa, si, in timp ce facea semnul crucii pe frunte, maini si pe pieptul femeii, a spus de trei ori «Iesi pocitura din creierii capului, din fata obrazului, din tat corpul omului. Ca omu nu sa mai poate hodinii si ii i rau. Sa te duci in pustie unde n-auz canie batand (latrand / n.red.) nici cocos cantand». Apoi a aruncat cativa stropi de apa dupa usa si alti cativa pe “mat” (pisic – n.red.) pentru ca se spune ca, dupa descantec, omul trebuie sa fie la fel de vioi cum este o pisica.

Descantec cantat
Maria Ticula spune ca alte descantece nu mai stie si nu mai face si, in deja consacratul stil al evitarii, ne trimite la Cosana Vinca (78 de ani). Femeia rade si raspunde: “Io nu sciu sa descant, sciu numa’ sa cant”. Apoi incepe un cantec nemaiauzit de ureche de orasean a carui strofa seamana tot cu un descantec, de data asta, pentru sanatatea pasunilor. Din vorba-n vorba, Cosana Vinca se scapa si povesteste ca melodia se canta primavara, imediat dupa ce se ducea prima zapada, la o “coasta” (un versant de munte). Apoi se culegeau diferite ierburi, “Bolbote”, “limba vecinei, ferigi” si murguri de alun. Toate trebuiau sa fie luate de cat mai departe de sat, “din locuri in care nu s-aude cocosu’ cantand”, ca sa fie cat mai curate. O parte a plantelor erau puse in apa cu care fetel se spalau pe cap, pentru ca se zicea ca astfel nu incaruntesc inainte de vreme. O alta parte din ierburile respective, intra in componenta manunchiului aprins atunci cand se afuma grajdul in care tocmai s-a nascut un vitelus.

Frica de “rau” impune tacerea
Etnologul hunedorean Marcel Laptes (foto sus) spune ca, in trecut, practica descantecului era si mai ampla decat in prezent. In opinia sa, retinerea taranilor in a dezvalui amanuntit descantecele este legata nu numai de teama ca acestea isi vor pierde efectul: “Uneori, la succesul descantecelor contribuie si puteri care pot deveni malefice, daca nu sunt stapanite de cine trebuie, asa cum trebuie, conform credintelor populare. Þaranului ii este teama de acestea si de efectele pe care le-ar putea avea, de aceea descantecul nu este aproape niciodata tema de discutie. In trecut, descantecul, pe langa textul efectiv si obiectele cerute de fiecare procedura in parte, era insotit si de o gestica si o mimica specifica. Rareori se gaseau si atunci barbati care sa cunoasca asemenea taine. Femeile care le stapaneau aveau si o aura de mister in comunitatea din care faceau parte. Descantecele erau multe, cu zecile, fiecare avand mai multe variante, in functie de zona etnografica, dar, in general ele erau folosite pentru alungarea bolilor, atat a celor care-l ameninta pe om cat si a celor care ameninta animalele din batatura, de care taranul era dependent pentru a supravietui. Ca o trasatura comuna «raul» era alungat de descantec, mereu, intr-un loc pustiu, unde sa nu se mai poata manifesta asupra vreunui alt om sau alt animal domestic”.

Alte descantece din alte regiuni ale Hunedoarei
Pentru entorse: In timp ce se face un nod la o ata neagra, de lana, care se leaga pe membru sclintit, se repeta o incantatie in care zilele saptamanii sunt inversate sub forma „sambata merge la vinerea” cu exceptia zilei de duminica despre care se spune ca „merge la Domnul Hristos, sa tocmeasca vinele la loc cum or fost”.
Pentru „bube dulci” (boala contagioasa numita medical impetigo: „ (...) Toate bubele, toate jubrele / Se chemara si se ospatara,/ Numai pe (Ion) nu-l chemara/ Nu-l ospatara/ (...) Si ca camnita se uscara”. In descantec se rosteste, in versul ce cuprinde paranteza, numele copilului afectat de boala amintita.
Pentru copii speriati: In timp ce o matura in care este infipt un cutit este plimbata deasupra crestetului copilului agitat se spune o scurta poezioara despre un Ion care s-a intalnit „cu noua spariate-n cale/ Cu penele inspicate/ Cu copietele ridicate/ Cu gurile cascate” iar „Maica Cerului” i-a vorbit spunandu-i sa nu se teama ca impreuna vor alunga cele noua sperieturi, pe noua raspantii
Pentru gasirea iubitului: In acest descantec, spre deosebire de majoritatea celorlaltor incantatii din strabuni, fata cere ajutorul unei forte malefice, ( „Tu sarpe balaur/ Cu solzii de aur/ Cu noua limbi impungatoare/ Cu noua cozi izbitoare”) careia ii cere sa-i gaseasca si sa-i aduca iubitul la poarta ei, „cu tot focul inimii”
Camasa anti-ciuma: Platoul Luncanilor (zona Calan – Bosorod) sapte femei din sapte sate diferite confectionau o camasa de la zero, incepand cu toarcerea lanei si pana la cusutul hainei, apoi mergeau cu ea in holdele de la marginea satului si rosteau o incantatie mai lunga ce incepea astfel: „Ciuma ce cutreieri sate/ Cu moartea pe apucate, / Ciuma ce iei vitele/ Si intuneci Soarele/ Þi-aducem camesa in dar/ Sa te-ntorci de la hotar/ Ie-ti ciuma camesa tie/ Si du boala in pustie (...)”

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5729 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Saptamana nebuna:: Pamflet

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011

Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare.

[... detaliat]
15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5682 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Dac Fest a creat o Romanie a dacilor neinvinsi

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Laura Oana

“Dacia! Libera!” izbucneste strigatul de lupta al dacilor, iar indemnul pornit barbateste strabate campul acoperit cu lesuri, catre crestele care adapostesc cetatile din Muntii Orastiei. Isi vestesc victoria obtinuta cu sange, prin foc si prin ascutisul gladius-urilor, sabii care au taiat granitele celui mai mare imperiu al lumii. Ecoul strigatului lor inca se aude purtat in inimile celor stransi, “Sub semnului lupului”, la Dac Fest, sa-si sarbatoreasca stramosii si zestrea, intr-un loc in care kitsch-ul si plasticul secolului XXl nu incap nicicum. Este o Romanie care pune umarul, stie care-i este locul si nu se injura pe sine.

[... detaliat]

Un bucium suna in centrul Devei, iar oamenii isi intorc capetele: unii privesc scena cu ochii mariti de uimire, altora le dau lacrimile, altii rad si fac fotografii. Dintr-odata, istoria trece aproape de ei. Romanii ordonati bat cadentat pasul legiunilor, iar, alaturi, dacii se plimba mandri cu sabiile lungi poposite pe umeri. In calea lor, trecatorii surprinsi deschid poteci. Se retrag plini de respect in fata unor oameni ce par a se fi coborat de pe Columna din Roma. Cativa intind mainile si pipaie pielea aspra de pe vesmintele dacilor, altii ating armurile romane, dar indraznetii apuca falxurile ori incoarda nepriceput arcurile. Asa a inceput editia a doua a Dac Festului, cu o parada a costumelor membrilor Asociatiei Terra Dacica Aeterna, care a impartit spectatorii in doua – unii chiar s-au imbracat precum dacii declarati la unison “stramosii nostri adevarati”, altii au ales tabara romana pe motiv ca “la istorie, ne-a zis ca erau mai tari”. Si in timp ce se impart invitatii pentru tabara antica de la Costesti, ori se fac sute de fotografii, dacul Tiamatus se invarte orbeste, cu o sabie lunga in mana, cautand ceva in multime: “Nu l-ati vazut pe primar? Ii tai capul! Cum a avut indrazneala sa puna cowboy-ul ala urat langa statuia asta a lui Decebal?”. Sculptor in viata reala, Tiamatus nu gaseste nici leac de primar si bombane coborand de-a valma sfintii si zeii asupra arhitectilor care accepta asemenea urbanisme. De la conducerea legiunii a XIII-a Gemina, presedintele Terra Dacica Aeterna, Paul Cheptea, costumat in general roman, face pronosticuri: “Nu cred ca anul acesta vom castiga, nu ne prea vine sa castigam in Muntii Orastiei, pentru ca localnicii de acolo tin cu dacii si noi vrem sa plecam cu castile tefere, atat cat se poate”.

Istorie vie
Pe platoul de la Costesti, dimineata de sambata incepe tihnit, in glasul pasarilor care preiau tonul de la greierii care au tarait toata noaptea. E cam frig afara, iar in tabara antica si in satul dacic, soldatii si localnicii scot aburi grosi. Vesmintele dacilor isi fac datoria – caciulile sumetite si pelerinele prinse cu piele si colti de animal sunt numai bune pentru inceputul toamnei in munti, in timp ce romanii dardaie si se invart pe langa focul dacilor. La cateva ore de la cantatul cocosilor, soarele e gata sa-i scoata pe stramosi de sub straiele groase si primii vizitatori admira cusaturile complicate de pe iile tinerelor. Deopotriva, organizator si participant, Angelica Balos are de departe cel mai mandru costum de daca. E sefa “bucatariei” si, fata de prima editie, are ajutoare care taie ceapa si restul legumelor, ori transeaza carnea – majoritatea ucenicilor in bucate dacice sunt de fapt colege de la Muzeul din Deva, care fac voluntariat de dragul istoriei, dupa ce lucreaza zi lumina pe santierele de la autostrada. “Auzi, nu stiu daca chiar asta era reteta dacilor, dar fumul asta de ceaun sigur asa era si pe vremea lor”, glumeste o daca cu ochii rosii, care trebaluieste de zor si fuge in picioarele goale de la foc catre mesele de lemn. Hmmm, e clar ca dacii sfidau total normele europene. In ceaun fierbe deja lintea pe afumatura, in timp ce graul fiert in lapte si indulcit cu miere intinde cozi de poftitori langa masuta unde, pe o tablita cerata, sta scris : “Paharul, 3 lei”. La un pas, e cortul atelierului de cusut si impletit – fetele lucreaza de zor, cu ochii atenti la cusaturi si se intrerup doar pentru a mai vinde vreo bratara, punguta sau vreo arma de la atelierul de fierarie de vizavi, unde un roman tanar mestereste o armura din zale. Parca mereu pus pe sotii, Lucius Aenneus Surus da explicatii intr-un grai pur ardelenesc. Pare a fi preferatul copiilor, care au pus stapanire pe loc pe el, plini de mirare. Le ofera pe rand armele de legionar, pe o micuta incurajand-o:”No, omoara-ma!”, in timp ce maica-sa se repede: “Nu-i spuneti de doua ori”. Tanarul roman zambeste: “No, lasati, in cap, am mai luat! Da-s putea sa-mi iau casca… Ne-ar fi de folos fata la razboi, ar fi din trupele de infiltrare, una-doua ar veni din spate”. Fetita zambeste incantata si nu se mai da plecata din atelier. A decis ca-i place istoria asta…

Tara “Dac Fest”
Se face de pranz si tanarul tot la camasa de zale mestereste, cu o rabdare greu de gasit in secolul vitezei. “E o munca migaloasa, e aproape terapie. Ãia de se duc la psiholog ar trebui sa faca asa ceva. Ca un lucru ca asta te calmeaza”. Sunt mii de cercuri mici care se prind unul de celalalt pentru a intruchipa o “lorica hamata”, iar tanarul mestereste tunica de zale, in timp ce poarta alt tip de armura romana, mai spectaculoasa: “lorica segmentata”. La umbra cortului, o ceata de olari daci modeleaza lutul cenusiu si il transforma in cescute sau oale. Trag mereu cu ochiul catre revistele de cercetare care au publicat modele de vase reconstituite dupa cioburile scoase din sapaturile arheologice. Cateva fetite se amesteca curioase in lutul dacilor si fac “rame” care se lipesc apoi una peste alta, se niveleaza si… gata, oala e numai buna de ars in cuptorul dacic reconstituit in premiera mondiala in tabara de la Costesti, unde va ramane la indemana elevilor. In loc sa-si vada de ale lui, marele fierar Tiamatus se amesteca printre cusatorese, iar motivul e lesne de ghicit – o daca frumoasa sub vraja careia pare bine prins. Peste drum, e tabara romana, care forfoteste si ea de lume. Copiii trag la tinta, adica arunca pietricele in gura cascata a unor oale, altii se joaca cu sabii de jucarie ori probeaza castile care le inghit si umerii, spre disperarea parintilor, care ar vrea ca in fotografie sa se vada cumva si chipul odraslei. In capatul taberei este cortul gladiatorilor adusi la “Dac Fest” de Asociatia Virtus Antiqua. In fata, sclavele romane vand tot soiul de obiecte reconstituite dupa piese dacice, care se dau ca painea calda – una bucata pileus, celebra caciula dacica, e 30 de lei, magnetii cu lupul dacic sunt 12, bratarile, opaitele si amforele sunt alte cateva zeci de lei, in functie de dimensiune si complexitatea lucraturii. In targ, se vinde balmos, dar si mici si kurtos - colac. Olarul Francisc Ilies, din Orastie, vinde ulcioare, cani si vase de lut, intre care s-a amestecat si una cu forma deosebita – este aproape rotunda, cu fundul plat si o gura mica deasupra: “Am invatat modelul in Harghita, se foloseste cand faci tuica. Astupi oala bine cu pluta, ori cocean de porumb si o bagi intre prune, in butoi. Cand fermenteaza bine borhotul o scoti si e plina cu tuica”. Se vand bine si tricourile cu chipul lui Decebal, ori lupul dacic, pentru ca in tabara asezata pe platoul de la Costesti nu e om sa nu fie mandru de stramosii sai. Dac Fest-ul aduna la Costesti o lume aparte – nu auzi manele sau muzica moderna, nu-ti poti cumpara plasticuri si nici haine cu sclipici si aici, pentru ce se intampla, nu e de vina nici Basescu, nici Boc. Nu sunt televizoare, nu se vorbeste de Becali, sau Columbeni, nu intoarce nimeni capul dupa limuzine. In schimb, pe scena, joaca caluserii locului, canta fluierasii din Gradistea de Munte, se asculta trambita, fluierul si horile lui Nicolae Pitis, baladele Casandrei Hausi si folk-ul celor de la Focul Viu: “Cand auzi de chiu si vai,/ Puneti seile pe cai,/ Sa strigam in vechiul grai:/ Þurai, turai si no, hai !” Aici, Romania este perfecta…

Cand dacii inving
Punctele de atractie ale Dac Festului sunt reconstituirile luptelor antice. Gladiatorii de la scoala „Virtus Antiqua” au strans in jurul lor spectatorii precum odinioara luptatorii in amfiteatre. Desi simulau luptele, iar o parte din arme au fost din lemn, gladiatorii au rupt exclamatii de uimire si ropote de aplauze publicului indemnat sa dea semnalul de lupta: „Pugnate”, strigat in cor de zecile de copii incantati ca pot lua decizii, ori, la final, sa decida soarta gladiatorului invins alegandu-i salvarea „mitte”, ori moartea, prin alegerea cuvantului „jugula”. „Super!”, au strigat unii la terminarea momentului, in timp ce altii bombaneau: „Ce film e asta, in care mor toti actorii?”. Dar nimic nu se compara la Dac Fest cu „Marea confruntare dintre daci si romani”, unde mai pui, ca, fata de anul trecut, dacii au avut si o cetate unde sa se retraga, sa fie atacati si de unde sa porneasca batalia finala, cu porti inalte de lemn si ziduri din… baloti de paie. Scenariul a fost cam acelasi de anul trecut – un grup de negustori daci e atacat la granita de soldati romani, barbatul omorat si sotia sa rapita, dupa ce legionari gasesc in desagii dacilor arme. „Suntem in anul 105, cand Dacia era ocupata partial in urma primului razboi”, explica organizatorii, acoperiti de publicul care traduce sceneta pentru secolul XXl: „Schengen-ul, deoparte!”, comenteaza un tanar gesturile legionarilor de pe granita, in timp ce un pusti ii explica sorei sale: „Vrea sa vada ce are in poseta…”. Trupul dacului mort este ars in fata cetatii, iar marele preot striga: „Va merge la Zalmoxe!… Daci, nu va intristati! Fratele nostru nu a murit, ci numele lui va dainui! Daciaaa!”, urla Zalmodegikos, inaltandu-si toiagul cu cap de lup, iar dacii raspund: „Liberaaa!”. Este semnalul declansarii luptei, cand dacii, inarmati cu falxuri, sici, cosoare si unii aparati de scuturi, pleaca sa-si infrunte rivalii. In fata lor, stau soldatii romani din Legiunea a XIII-a Gemina, inarmati pana in dinti si disciplinati: „Accelera!”, le striga centurionul si cele doua tabere se izbesc in zgomotul metalic al armelor si icnelile razboinicilor. „Linea! Linea!”, reface comandantul ordinea printre romani, in timp ce dacii par sa atace haotic, surprinzand adversarul. Dacii se retrag in graba catre „un val de pamant”, construit tot din baloti de paie. „O sa muriti”, urla centurionul catre dacii care pufnesc in ras si iau primele masuri. „Ma, astia dau cu pietre”, constata un roman caruia scutul ii e de mare folos. „Haideti, ma, odata!”, striga un dac si imediat altul ii avertizeaza: „Sageti, vin sageti”. Dacii se ascund in spatele zidului de paie sau al altor razboinici, singur lupul dacic ramane de straja pe deasupra balotilor. In curand, i se alatura si caciula unui dac mic, dar aprig, Daos, ridicata ca momeala in varful unui cosor. O sageata incendiara sperie publicul si, dupa momentul de panica, o alta voce din public se ridica: „Care dai, ma!?”. Balotii se aprind rapid, facand spectatorii sa se retraga mai rapid ca dacii din fata dogorelii iscata de flacarile care ating cativa metri. „Ãla e reporter de razboi”, comenteaza altcineva si oamenii hohotesc pe seama cameramanului care nu stie cum sa se mai fereasca. Dacii incep sa bata sfidator in scuturi, urla ca de incurajare si, cand Oroles zice „Hai!”, se reped prin flacari, catre romani. „Milites! Linea!”, urla centurionul, „Da-i, ma!”, striga un roman de partea stramosilor. Se vede ca dacului care tine steagul ii arde de lupta, se apropie tiptil de prima linie si mai carpeste cate un picior unui legionar dupa tehnica autohtona: „datul la gioale”. Ajunsi in fata portilor cetatii, romanii se trezesc cu o belea: aurul dacilor convinge luptatorii sarmati sa treaca de partea lor, asa ca balanta se reechilibreaza. Romanii ataca, dar, cand portile se deschid, dacii se revarsa torential asupra-le, trezind galeria de pusti care urla frenetic: „Hai, daciii! Hai, Daciii!”. Nu e de ajuns, dacii se retrag din nou in cetate si trag un val de sageti, intampinate de legionari stransi in celebra „testoasa”. Romanii aduc apoi un berbec ca sa sparga zidurile, lucru care ii manie nespus pe daci, motiv pentru care romanii, odata ajunsi in cetate, sunt batuti regulamentar. Scapa doar centurionul care, intr-un moment de neatentie al dacilor, isi curma viata cu pumnalul. Acum e randul publicului sa urle: „Dacia! Libera!”.

Rezervatie pentru cetatile dacilor
In acest an, Dac Festul s-a suprapus cu vestile bune din partea autoritatilor centrale si judetene: la masa rotunda care a adunat istorici, arheologi, primari, biologi si reprezentanti in teritoriu ai ministerelor, prefectul Attila Dezsi a anuntat ca Executivul este aproape sa finalizeze proiectul de hotarare pentru infiintarea rezervatiei arheologice si de mediu pentru complexul cetatilor dacice din Muntii Orastiei: „Va exista o institutie care va gestiona patrimoniul din Muntii Orastiei, atat din punct de vedere arheologic, cat si din punctul de vedere al mediului, o rezervatie care se va ocupa in mod special de securitatea zonei si de punerea ei in valoare”. Dar si pentru Dac Fest, vestile sunt bune: „Dac Fest va creste de la an la an, este a doua editie si deja organizarea e mult mai buna. Nu va ascund ca vrem sa-l facem cel mai mare festival de acest gen din Romania si, fara sa visam, din sud-estul Europei. Mai mult, am fost cautati de o firma de impresariat artistic care doreste, pe fondurile pe care le au ei la dispozitie, sa organizeze un festival international de muzica in cadrul Dac Fest. Firma care a impresariat formatia Iron Maiden vrea, de asemenea, transmiterea Dac Fest-ului live in Statele Unite”, adauga prefectul. De ce un festival mare in Muntii Orastiei? Pentru ca asta poate aduce turisti, adica locuri de munca si implicit dezvoltarea zonei, lucru cu care sunt de acord pentru prima data si edilii comunelor: „Trebuie ca festivalul vechi de la Costesti sa moara si sa scoatem in evidenta Dac Fest-ul. Acesta este un festival adevarat, cu traditii si muzica romaneasca autentica”, se pronunta, primarul Orastioarei, Viorel Bodea. De cealalta parte, arheologii sunt ingrijorati: „Lucrurile trebuie gandite sistemic, sa se lege unele de altele si sa functioneze. As pune foarte mare accent in privinta cetatilor dacice pe pastrarea a ceea ce este si pe imbunatatirea a ceea ce avem, adica prioritatea numarul unu este restaurarea. Le-am spus si celor de la masa rotunda ca suntem in pericol de a pierde cetatile si de pe lista UNESCO, dar si ca monumente in sine, pentru ca ele se degradeaza pe timp ce trece. Si s-ar putea ca acest Dac Fest sa nu mai aiba loc in jurul cetatilor, pentru ca nu le vom mai avea. A doua prioritate este accelerarea cercetarilor arheologice, trebuie facuta o baza logistica, sunt probleme de ghidaj… Cetatile trebuie deschise catre oameni. Ghidaj, materiale informative, filme documentare, toate trebuie facute ca sa ofere o imagine sinoptica a acestui brand”, este convinsul seful santierului Sarmizegetusa Regia, conferentiarul universitar dr. Gelu Florea. Acesta crede ca, daca nu se va investi rapid in restaurare, in urmatorii 20 de ani, soarele de andezit va fi distrus complet, cel mai mult de turisti care: „Rup bucati din monumente, mananca, fac plaja, beau sau se roaga in vechile altare. Un lucru deloc normal. Din aceste situri, comunitatea poate scoate bani buni, daca va fi o strategie buna. Arheologii mai au de lucru acolo vreo 150 de ani, situl e imens, are sase kilometri jumatate pe ax, dar turistii au nevoie de informatii oferite de specialisti, de materiale, chiar si de suveniruri, iar noi avem nevoie de ajutor financiar. Stim ce sa facem. Intrebati-ne!”.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 6655 utilizatori., 6 comentarii
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Primariile ajung greu la banii pentru reabilitare termica

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ada Ionescu

Doar cateva zeci de blocuri din cele peste 2.000 de astfel de imobile din judetul Hunedoara au fost reabilitate termic. Proprietarii vor plati si in acest an facturi consistente pentru incalzire, iar o parte a caldurii se va pierde prin pereti si pe la ferestre. In majoritatea localitatilor hunedorene, pana acum, nicio asociatie de proprietari nu a primit bani de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sau de la autoritatile locale. Mai putin de doua procente din numarul total de blocuri din judet au fost izolate termic, cu sprijin de la Minister. Cele mai multe reabilitari fost facute, insa, pe cheltuiala locatarilor.

[... detaliat]

In judetul Hunedoara, in acest moment, numai 27 de blocuri au fost finalizate, iar 18 inca sunt in executie, potrivit datelor centralizate de MDRT. Legea prevede ca 50 la suta din suma este asigurata de bugetul de stat, 30 la suta din bugetul local, iar proprietarii trebuie sa imparta doar 20 la suta din totalul costurilor lucrarii - expertiza tehnica, auditul energetic si proiectarea lucrarilor, asigurandu-se de la bugetele locale. Din pacate, in zona centru-nord a judetului Hunedoara numai opt blocuri din Calan au fost izolate termic pe parcursul anilor 2009 si 2010, in timp ce in Deva au fost incluse in program trei imobile, iar in momentul de fata s-au reluat procedurile pentru atribuirea contractelor si, potrivit reprezentantei Primariei Deva, Camelia Cotoara, acestea se afla in evaluare. Valea Jiului, pe de alta parte, sta mult mai bine: Petrila este pe primul loc in top, cu 11 blocuri finalizate in 2009 si 10 blocuri in executie, urmata de Petrosani, cu sase blocuri finalizate si alte sapte in executie, Vulcan, cu un bloc finalizat anul acesta, unul in executie, si Uricani, cu un imobil reabilitat termic in 2009. Viceprimarul orasului Petrila, Constantin Ramascanu, sustine ca, pe langa cele 21 de blocuri, alte trei imobile cu probleme grave ale structurii, dintre care unul ce s-a scufundat 14 centimetri, au fost complet reabilitate cu un sprijin de 2.000.000 de lei de la Compania Nationala de Investitii. Pentru asta, Ramascanu sustine ca atat el, cat si primarul si subordonatii autoritatii locale au ajuns „niste nesuferiti” care au „terorizat” oamenii din ministere, „intrand pe geam”, atunci cand erau „dati afara pe usa”. In schimb, cativa dintre reprezentantii asociatiilor de proprietari din orasele in care niciun bloc nu a fost reabilitat spun ca, desi au strans banii necesari chiar si din 2007, functionarii angajati la administratiile publice locale au tergiversat depunerea documentelor, asa ca pentru blocurile lor nu au mai fost fonduri ministeriale.

Amenzi pentru „blocurile papagal”
Reprezentantii consiliilor locale, pe de alta parte, sustin ca au facut mai multe incercari, au ajuns chiar la faza de proiectare, insa bani de la ministerul de resort nu s-au primit niciodata: „Vreo patru asociatii de proprietari au inceput demersurile necesare, actele au fost inaintate catre Minister, de unde nu am primit niciun leu. Proiectele au ramas platite de noi, asociatiile au ramas cu banii, iar Guvernul nu si-a tinut promisiunea si nu ne-a prins in niciun fel de proiect”, declara administratorul public al orasului Simeria, Adrian Florin Bozdog. Nici in Hunedoara, cel mai mare oras din judet, nu exista vreun imobil care sa fi fost reabilitat cu bani de la bugetele de stat si cel local. Reprezentantul Primariei Hunedoara, Alin Boldor, avertizeaza ca hunedorenii care si-au izolat singuri constructiile cu polistiren fara un proiect si autorizatie de construire, potrivit Legii 261 din 15 octombrie 2009, risca amenzi, mai ales ca acestia compromit estetica unitara a orasului, iar blocurile ajung sa arate ca niste papagali uriasi. „Deocamdata, in Hunedoara nu a fost reabilitat niciun bloc cu bani de la Minister. Consiliul local a adoptat, in iulie 2010, o hotarare pentru deciderea criteriilor de selectie si un plan multianual care a inclus 17 blocuri, a fost prinsa in buget contributia in bani a Consiliului Local, dosarul complet a fost trimis la Bucuresti, dar MDRT ne-a anuntat ca nu ne incadram in programul pe 2011”. Boldor adauga ca, satui sa mai astepte, unii dintre reprezentantii asociatiilor de proprietari au decis sa reabiliteze pe proprii bani imobilele respective, mai ales ca aveau banii necesari, obtinuti in urma inchirierii spatiilor comerciale de la parterul blocurilor, sau din amplasarea de bannere publicitare pe corpul cladirilor.

Ministerul a redus finantarile
Potrivit MDRT, primele prevederi privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit au aparut cu 9 ani in urma, in OUG 174/2002, completata prin Legea 211/2003, iar primele lucrari in cadrul unor actiuni coerente se deruleaza din anul 2005. Conform reprezentantilor MDRT, in acest moment, lucrarile de reabilitare termica, prin cofinantarea ministerului de resort, se deruleaza in conformitate cu OUG 18/2009, lege prin care procentul de cofinantare a statului este de la 50% din valoarea lucrarilor si tot anul 2009 este cel in care au fost alocate cele mai multe fonduri de la bugetul Ministerului pentru acest tip de lucrari. Incepand din 2010, statul a trecut la o noua varianta: mai nou autoritatile incurajeaza realizarea lucrarilor de reabilitare termica prin OUG 69/2010, cu finantare prin credite bancare cu garantie guvernamentala. Hunedorenii care vor sa isi izoleze termic locuintele pot sa demareze lucrari de reabilitare termica fara a mai astepta includerea blocului in care locuiesc in programele anuale derulate de primarii, dar in acest caz statul nu mai asigura o jumatate din finantare, ci ofera doar garantii guvernamentale si suporta dobanda subventionata a creditelor. De garantiile guventamentale, plus dobanda subventionata a creditelor suportata de stat pot beneficia si proprietarii de case (care nu erau beneficiari eligibili ai primului program de reabilitare termica derulat conform OUG 18/2009). La solicitarea REPLICA, reprezentantii MDRT au precizat ca nu exista termen limita pentru derularea programului de reabilitare termica, conform OUG 18/2009 (n.r. sistem de co-finantare buget de stat, buget local si contributie proprietar), insa datorita resurselor financiare limitate ale MDRT, recent, acest program a fost „temporizat”.

Aviz de la furnizorul de gaz
Potrivit reprezentantei E.ON Romania, Florentina Maghiar, instalatiile de gaze naturale ale blocurilor pot fi afectate de lucrarile de termoizolare, existand astfel un potential pericol de producere de evenimente nedorite. De aceea, normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale prevad ca instalatiile de utilizare trebuie sa fie amplasate la vedere, in spatii uscate, ventilate si cu acces permanent, astfel incat sa fie posibila verificarea acestora de catre lucratorii E.ON. Florentina Maghiar adauga ca, oricum, reabilitarea termica a constructiilor se poate face numai dupa obtinerea in prealabil a unui aviz tehnic din partea E.ON Gaz Distributie, in care sunt specificate conditiile tehnice care trebuie respectate in privinta amplasarii instalatiilor de utilizare a gazelor naturale. Cu toate acestea, de la inceputul anului si pana la sfarsitul lunii august, compania E.ON Gaz Distributie a inregistrat in judetul Hunedoara doar patru cereri pentru eliberarea unor astfel de avize tehnice. Eliberarea avizului tehnic presupune achitarea unui tarif de 68 de lei, suma care include si valoarea TVA. Reprezentanta E.ON mentioneaza ca, in momentul in care fac verificari si revizii la instalatiile de gaze naturale, echipele E.ON Gaz Distributie cer proprietarilor care au executat lucrari de termoizolare a imobilelor avizul tehnic. „In cazul in care reabilitarea termica a constructiilor a fost facuta fara aviz din partea companiei noastre sau fara respectarea normelor tehnice din domeniul gazelor naturale, E.ON este nevoita sa aplice masurile legale, care prevad inclusiv sistarea alimentarii cu gaze naturale a imobilelor respective”.

Avantajele izolatiei si banii europeni
Majoritatea blocurilor de locuinte din Romania, construite dupa proiecte elaborate in perioada 1950 – 1990, au un nivel scazut de izolare termica, iar asta inseamna facturi mari pentru incalzire. Pe perioada iernii, mare parte din caldura unui apartament se pierde, desi fiecare proprietar plateste pentru aceasta. Specialistii spun ca un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din Romania, neizolat, consuma de doua ori mai multa energie termica decat un apartament din alte tari europene. In partea superioara a blocului, prin plafon, se pierde pana la 20 la suta din caldura, peretii inregistreaza pierderi energetice de pana la 25 la suta, ferestrele neetanseizate duc si ele la o pierdere de 20-25 la suta, iar planseul parterului lipsit de izolatie iroseste pana la 10 la suta din caldura unui imobil. Constructorii mentioneaza ca, pe de alta parte, reabilitarea termica a blocurilor in care locuim reduce factura de intretinere pe perioada iernii cu pana la 40%, iar pe timp de vara, locuintele izolate asigura confortul termic necesar, fara cheltuieli suplimentare pentru aerul conditionat, elimina fenomenul igrasiei, dar schimba si imaginea fatadelor deteriorate. Hunedorenii care si-au reabilitat termic locuintele spun ca valoarea facturilor pe timp de iarna a scazut cu 30-40 de procente, astfel ca o investitie doar pentru izolatia cu polistiren, de 1.800-2.500 de lei, in functie de etaj, fara inlocuirea ferestrelor vechi, ajunge sa fie amortizata in aproximativ cinci ani. Potrivit legii, din aceasta toamna, autoritatile publice locale pot depune proiecte de reabilitare termica a imobilelor, care sa fie finantate din fonduri europene nerambursabile, prin intermediul Programului Operational Regional – Axa prioritara 1 – „Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor”.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5251 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Economic:: Fermieri prea multi pentru bani prea putini

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ada Ionescu

Dupa ce numarul fermierilor hunedoreni care au depus cereri pentru a primi 1.500 de euro, anual, de la stat a crescut cu 30 la suta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a anulat cea de-a doua sesiune de depunere de proiecte pentru masura 141, care ar fi trebuit sa aiba loc in luna octombrie. Astfel, termenul limita de depunere a dosarelor pentru urmatoarea sesiune a programului “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta” a fost amanat pana in 2012.

[... detaliat]

Potrivit MADR, fermierii din toata tara au avut la dispozitie peste o suta de milioane de euro, insa numarul solicitarilor depaseste deja fondurile disponibile. Reprezentantul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Hunedoara, Emil Gavrila, sustine ca, in comparatie cu sesiunea din octombrie - noiembrie 2010, cand DADR a inregistrat 607 dosare cu solicitari de fonduri pentru dezvoltarea fermelor agricole, anul acesta au fost depuse 900 de dosare, iar banii disponibili au fost epuizati. “Fusese programata de Minister o sesiune in octombrie, dar din cauza faptului ca sunt foarte multe proiecte, dublu fata de fondurile alocate pentru sesiunea respectiva, s-a prelungit termenul limita, probabil pentru luna februarie a anului urmator”. Daca anul trecut mai bine de 80 la suta dintre solicitari au venit de la apicultori, care pot primi 1.500 de euro anual chiar si numai pentru 25 de stupi, in 2011 situatia s-a schimbat. Potrivit lui Emil Gavrila, cele mai multe solicitari au fot anul acesta pentru fermele mixte, care au terenuri cu ajutorul carora sustin furajarea animalelor. Cei care acceseaza aceste fonduri primesc 1.500 de euro in fiecare an, cu conditia sa creasca productia agricola destinata comercializarii cu 20 la suta si sa mareasca gospodaria cu trei unitati de dimensiune economica.

De patru ori mai multe cereri in doi ani
Cresterea numarului de aplicanti pentru cei 1.500 de euro pe an a fost vizibila de la un an la altul: astfel, in 2010, numarul hunedorenilor care au vrut sa incaseze in cinci ani 7.500 de euro de la stat s-a dublat, comparativ cu sesiunea de depunere a proiectelor (noiembrie 2008 – februarie 2009). In urma cu doi ani, fermierii au depus doar 170 de cereri, in prima sesiune a lui 2010 numarul a ajuns la de 340 de proiecte, iar in cea de-a doua sesiune a aceluiasi an, numarul solicitarilor a depasit 600. Fermierii hunedoreni vor primi, anual, de la stat cate 1.500 de euro, iar dupa trei ani specialistii vor face verificari, pentru a urmari daca beneficiarii au respectat intocmai prevederile stabilite de lege pentru acordarea banilor. Solicitantul trebuie sa demonstreze ca, fata de situatia initiala a activitatii mentionata in planul de afaceri, productia agricola destinata comercializarii a crescut cu 20%, iar dimensiunea economica a exploatatiei agricole a crescut cu minim 3 unitati de dimensiune economica (UDE), o unitate fiind echivalenta cu 1.200 de euro. Cei 1.500 de euro vor ajunge la aplicantii selectati dupa verificarea dosarelor, dupa controale pe teren si inspectii aleatorii, inopinate, organizate de reprezentantii Ministerului Agriculturii.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7563 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Economic:: Peste 11.000 de firme hunedorene pot scapa de penalitati

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ada Ionescu

Reprezentantii Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) a judetului Hunedoara anunta ca societatilor care vor plati datoriile restante la data de 31 august pana in ultima zi a acestui an, li se vor sterge penalitatile de intarziere aferente acestor sume. Si administratorii care vor plati cu o intarziere de sase luni fata de primul termen obligatiile fiscale restante la data de 31 august, si anume pana in data de 30 iunie 2010, vor beneficia de facilitati. In acest caz, ei vor avea parte de reducerea cu 50% a penalitatilor, in cazul achitarii „principalului” si dobanzii aferente.

[... detaliat]

“Legea care aduce aceste reglementari a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 627 din 2 septembrie 2011. Este vorba despre Ordonanta Guvernului nr. 30 din 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar - fiscale. Astfel, articolul XI prevede ca pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011, penalitatile de intarziere se anuleaza, cu conditia platii voluntare a principalului si dobanzilor pana in 31 decembrie 2011. De asemenea, penalitatile de intarziere se reduc la jumatate, in cazul platii principalului si dobanzii aferente pana in data de 30 iunie a anului urmator”, afirma reprezentantul Compartimentului de presa din cadrul DGFP Hunedoara, Liviu Beldean. Reprezentantul Directiei Generale a Finantelor Publice Hunedoara adauga ca masura se aplica si pentru un procent de 50% din majorarile de intarziere, corespunzator componentei de penalitate din continutul majorarii de intarziere (n.r. art. XI., alin 4). Patronii si administratorii firmelor hunedorene spun ca masura este binevenita si adauga ca sunt putini oamenii de afaceri care nu platesc, intentionat, darile catre bugetul de stat. Mai mult, administratorii spun ca, in masura in care piata economica hunedoreana isi va reveni, se vor grabi sa achite datoriile, pentru a nu mai plati si penalitati de intarziere.

Cea mai mare datorie: 33 de miloane
Inspectorii de finante precizeaza ca vechile prevederi au mai fost modificate si anterior: in 1 iulie 2010, majorarile de intarziere, cu o valoare de 0,1% pe zi, au fost transformate in dobanzi de intarziere de 0,04 la suta pe zi si penalitati de intarziere de 5 la suta pentru administratorii care plateau in termen de 30 de zile de la data scadenta si 15 procente pentru cei care depaseau 90 de zile. Potrivit statisticilor Directiei Finantelor Publice Hunedoara, la 31 august 2011, aproape 11.700 de firme hunedorene active si inactive, fata de un total de 17.200 (potrivit Oficiului pentru Registrul Comertului Hunedoara), inregistrau datorii la fisc, incepand de la sume infime, de cateva zeci de lei, pana la peste 33 de milioane de lei noi. „Din datele noastre reiese ca Agro Betasim e societatea care are cele mai mari datorii (33.540.000 de lei) si nu se afla nici in insolventa, nici in faliment. Desigur, statistica nu tine cont de marii contribuabili, cum e si cazul Companiei Nationale a Huilei, care sunt arondati la Bucuresti. Urmatoarea in top este All Cereal Best Team, cu o datorie de aproape 30 de milioane si Ferom Ass SRL, cu aproximativ 19 milioane de lei, datorati statului”, adauga Liviu Beldean. Inspectorii fiscali spun ca firmele amintite au ajuns sa aiba restante uriase din cauza faptului ca au desfasurat activitate, dar nu au declarat acest lucru, ele fiind depistate la controalele finantistilor. Inspectorii fiscali mai spun ca in cazul comertului en gros cu cereale, spre exemplu, domenii in care activeaza unii dintre cei mai mari datornici din judet, in aproximativ cinci ani, se ajunge la restante de milioane de lei catre bugetul statului.

Fiscul si-a facut planul de incasari
Conform legii, Directia de Finante are la dispozitie un intreg arsenal de metode pentru recuperarea sumelor restante de la datornici. Primul pas este somatia, urmeaza popririle bancare, popririle la terti, sechestrele si valorificarea bunurilor sechestrate. „Toate firmele, in data de 25 a lunii sau a trimestrului, cel tarziu, trebuie sa declare sumele datorate. Tot pana in 25 au si termenul scadent, ca sa plateasca sumele declarate. In data de 26 se considera deja debite restante, iar pana in data de 30 a lunii se emite somatia, care e si prima forma de executare silita”, precizeaza Liviu Beldean. Procedura este, ulterior, destul de complicata: Directia de Finante trebuie sa astepte confirmarea de primire a somatiei si mai acorda inca un termen de gratie de 15 zile. Daca nici asa firma nu isi achita datoriile, fiscul emite imediat o dispozitie de poprire bancara, in cel mai rau caz urmand popriri la terti, dar si adrese catre primarii, oficiile de cadastru si registrele de inmatriculari, pentru a impune sechestrul asupra bunurilor societatii. Ultimul pas este procedura propriu-zisa de evaluare silita. Patronii care nu figureaza cu bunuri in patrimoniu nu pot scapa, insa, de datorii, ci risca sa isi piarda proprietatile personale, prin procedura atragerii raspunderii. Reprezentantul DGFP Hunedoara adauga, insa, ca incasarile la bugetul de stat sunt mult mai mari comparativ cu anul trecut, administratorii firmelor hunedorene incercand sa se mentina cu platile la zi: „Recuperari pentru restantele de anul trecut sunt intr-o proportie mai mica, dar suntem cu incasarile pe plus in ceea ce priveste sumele declarate anul acesta. Pentru primele opt luni ale anului, ne-am facut planul, in proportie de peste 101 la suta, ceea ce inseamna ca, la aproximativ 703 milioane datorate, am incasat peste 711 milioane. Se vede ca firmele incep sa isi revina, ca urmare a lucrarilor de investitii”.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7541 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Realitatea Hunedoreana:: Alt an scolar, acelasi container in loc de scoala

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ciprian Iancu

10 copii dintr-un sat hunedorean vor fi nevoiti sa invete carte, inca un an, intr-un container. Localitatea nu mai are o scoala obisnuita functionala inca din 1995 si, se pare, nici nu va avea pana cel putin in 2013. Primarul anunta construirea unei scoli noi, cu incepre din aceasta toamna.

[... detaliat]

In Holdea (comuna Lapugiu de Jos, judetul Hunedoara) un mic sat de la limita judetelor Hunedoara si Timis, numarul copiilor care merg la scoala a crescut de la 9 la 10 anul acesta. Micutii vor trebui sa se inghesuie in acelasi container de doar 15 metri patrati patru ore pe zi. Pentru ca deja era neincapatoare, din “sala de clasa” urmeaza sa fie scos un dulap, iar catedra invatatoarei va fi inlocuita cu o banca simpla. Altfel, cel de-al 10-lea elev ar sta foarte aproape de usa si, mai ales iarna, ar avea de suferit din cauza asta. Chestionati anul trecut de REPLICA, copiii si parintii s-au declarat multumiti de conditiile oferite de asa-zisa scoala, considerand ca “e mai bine asa, decat deloc”. Desi, in vara lui 2008, containerul adus pe post de scoala s-a dorit a fi o solutie provizorie, durata pe care va fi folosit acesta in scopul actual se va mai prelungi cu cel putin un an si jumatate.

Plan schimbat
Daca anul trecut Primaria comunei Lapugiu de jos intentiona sa incerce sa faca rost de bani pentru reabilitarea vechii scoli din Holdea, anul acesta planul s-a schimbat: se construieste scoala noua, din temelii: “Acum se finalizeaza proiectul tehnic pentru o cladire de aproape 400 de metri patrati, care va cuprinde atat scoala cat si caminul cultural si care estimam ca va costa in jur de 400.000 de lei. Vechea cladire, care avea aceste destinatii, nu mai poate fi reabilitata cu succes, pentru ca avea pereti de lemn, acoperiti cu pamant si se afla intr-o stare de degradare avansata. Incepem constructia cu forte proprii, la 1 octombrie. Sper ca, pe parcurs, sa primim sprijin de la Consiliul Judetean, asa incat sa putem inaugura noua cladire cel mai tarziu pe 31 decembrie 2012”, spune Alin Chiorean, primarul comunei. Acesta adauga ca primaria pe care o conduce ar intra in faliment fara sprijinul financiar venit de la Consiliul Judetean, iar putinii bani de care a dispus pana acum au fost directionati spre scoli din alte sate, unde numarul copiilor este de patru-cinci ori mai mare decat la Holdea. Primarul mai promite ca in iarna care urmeaza nu vor mai fi aceleasi probleme de iarna trecuta, provocate de instalatia electrica. Sala de clasa din container este incalzita cu doua calorifere electrice, iar in momentul in care era nevoie si de lumina, sareau sigurantele. Acelasi lucru se intampla uneori si peste noapte, dimineata, in primele doua ore, elevii fiind nevoiti sa suporte frigul zilelor geroase.

Sacrificii pentru invatatura
Parintii copiilor din Holdea se feresc sa vorbeasca deschis despre situatia din satul lor, de teama ca nu cumva scoala sa se desfiinteze. Satul a trecut printr-o asemenea situatie, intre 1995 si 2007. Oamenii spun ca sunt multumiti ca micutii lor au o scoala in sat si nu trebuie sa faca naveta, opt kilometri, pana la Scoala Generala din Ohaba, sat situat in aceeasi comuna. Fiecare ajuta cu ce poate. De exemplu, iarna trecuta, Marius Lupulescu, tatal unuia dintre elevii de la Holdea, a asigurat zilnic cu Dacia lui transportul invatatoarei de la sosea, de unde o lasa microbuzul, pana la scoala. “E vorba de 6 kilometri dus-intors. Nici nu am calculat cat m-a costat chestiunea asta si nici n-am cerut cuiva vreun ban. Si eu, ca si ceilalti parinti din Holdea, vrem ca micutii nostri sa invete carte si asta e tot ce conteaza. Scoala de acum e buna asa cum e, decat deloc. Speram sa avem o scoala normala intr-un an sau doi si ne-om descurca cum putem pana atunci, pentru ca tot e mai bine decat sa-ti trezesti copilul sa faca naveta”, adauga Marius Lupulescu.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5001 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Opinii:: A fi indiferent. Prezent, persoana intai, plural

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ada Ionescu

Intamplator, citesc intr-un ziar ca un baietel de sase ani, dintr-un sat botosanean, nu poate sa mearga si nu vede aproape deloc. Are nervul optic atrofiat, asa ca lumea lui e o masa incalcita de intuneric si umbre. Familia ii e atat de saraca, incat, asemenea unui sir lung de familii nevoiase din Romania, traieste din alocatiile celor patru copii. Nu e de mirare ca micutul sufera si de rahitism. E doar un caz printre alte zeci de mii. Deunazi am vazut la televizor o alta familie, de data aceasta din Delta, dispusa sa isi vanda pruncii ca pe niste saci de cartofi.

[... detaliat]

Ceva mai scump, e drept. Tatal le uitase chiar si numele, asa ca... cine-ar fi carcotit cum ca tot el, tata, a „inlocuit” laptele (inexistent, de altfel) din biberonul plimbat din gura-n gura de cei mai mici dintre cei 10 plozi, cu apa de la cismeaua satului si-un pic de zahar, sa-i dea nitel gust. Copii nevoiasi sunt, o stim cu totii, si-n judetul Hunedoara. Cu duiumul. Si totusi, intr-un clasament mondial al saraciei, nationala noastra, Romania, s-ar plasa... undeva pe la mijloc. In urma ne raman alte cateva miliarde de oameni chiar mai napastuiti decat conationalii prim-ministrului Boc. Undeva, la o aruncatura de bat, ori la sute de kilometri de casuta darapanata a familiei oropsite de soarta, de care va spuneam in deschiderea editorialului (ati intuit deja ca locul in sine, generic fiind, n-are de fapt nicio importanta), cineva – eu, tu, el, ea - fumeaza zilnic un pachet de tigari, care ar asigura masa zilnica a unei asemenea familii. Se plange ca a cheltuit mult, exagerat de mult in vacanta! Aproape 1.500 de euro pentru el, nevasta si copii. Acum va trebui sa stranga cureaua, orice ar insemna asta. Un suc si-un dulce, haine de firma, bilete la concerte pop-rock, telefoane de ultima generatie, laptop, masina, cinci saci de jucarii pentru copii, ghiozdan de sute de mii sau un milion (lei vechi, desigur, suntem rezonabili!). Ne-am obisnuit repede cu toate si ne-ar lipsi, fara indoiala. Nimic mai dificil, asadar, decat sa ne inchipuim destinul apasator, care marcheaza trist viata celor mai saraci dintre saracii de langa noi. Iar cand lipsei in cea mai acuta forma a ei, i se adauga boala, mai mult, cand vorbim despre un copil orb de sase ani, care se taraie, la propriu si la figurat, de la o zi la alta, nu se poate sa nu te cutremuri. Asa cum cateva dintre prietenele mele viseaza ca, printr-un noroc nesperat (un bilet castigator la Loto, poate), sa obtina o suma de bani care sa le transforme in posesoarele unor generoase adaposturi pentru cainii strazii, imi inchipui uneori ca, transformati de „unda soc” proorocita pentru anul 2012, ori de vreun miraculos salt spre o civilizatie a compasiunii, vom avea puterea sa renuntam, din cand in cand, la ceea ce ne prisoseste. Si vom avea timp sa privim ochii celor carora le-am facut un dar, umplandu-se de lacrimi de fericire. Pentru ca, e un lucru pe care nu l-am spus, dar pe care dumneavoastra, cititorii, l-ati ghicit poate: desi obiectele in sine sunt importante (alimente, hainute, incaltamite), esential este gestul. Marele gest al maruntei renuntari de sine, care intotdeauna le-a aratat celor mai nefericiti dintre noi ca viata nu e doar un sir lung de necazuri si nenorociri, ca VIATA LOR, povestea lor neinsemnata si prapadita rezoneaza, vibreaza pana la capat, cu putere, intr-o alta fiinta. Marele gest care, aproape paradoxal, il ajuta, il inalta cu adevarat, nu pe cel ce primeste, ci pe cel care daruieste. Si-apoi darul acesta poate fi doar un semn, o incurajare, o bataie pe umar, o interventie in calea nedreptatii. Au trecut vreo doi ani de cand, stupefiata, am asistat chiar in fata blocului meu, la scena in care un batran ametit de alcool cazuse jos, pe strada, iar un baiat de vreo 20 de ani, care putea sa ii fie nepot, ii cara cu sete picioare in burta. Nu stiu care or fi fost motivele batausului. Stiu insa ca nimic nu poate justifica un astfel de comportament, manifestat asupra unui om care nu se poate apara cel putin, si mai stiu ca nimeni, dar absolut nimeni, nu a intervenit pentru a pune capat „spectacolului”. „Somnul ratiunii naste monstri”, avertiza Goya, acum aproape doua secole. Pornind de la genialul sau gand, am putea spune ca somnul compasiunii naste cancerul indiferentei. Iar atata timp cat textul de fata nu schimba nimic, fie si in comportamentul unui singur cititor, foaia pe care a fost tiparit e numai buna de invelit borcane cu zarzavat de toamna si castraveti. Iar cancerul e malign.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 4980 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Coltul cultural:: Totesti, in ochi lumii

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Mircea Goian

Zilele trecute, a fost sarbatoare la Totesti. Lume multa, oameni ai locului, artisti, politicieni si echipa emisiunii “In ochii lumii”. Locatia aleasa pentru filmare a fost curtea Caminului Cultural din Totesti, inconjurati de pasuni si pomi fructiferi. Pentru prima data, la filmari au participat majoritatea oamenilor din comuna, fiind interesati sa fie prezenti in emisiunea de promovare a comunei lor.

[... detaliat]

Ca de obicei, invitatii primarului au fost preoti, dascalul, agricultori, oameni in varsta, gospodinele care ne-au aratat cum se face o placinta cu branza si multi artisti. De remarcat initiativa Consiliului Local de a premia cuplurile care au trait impreuna timp de cincizeci de ani neintrerupt – si la Totesti au fost treizeci si sase de asemenea familii. Felicitari si multa sanatate se cuvine sa le transmitem si sa le uram “La multi ani!”, tot impreuna. Am remarcat, de asemenea, prezenta destul de numeroasa a primarilor din alte comune, semn ca au fost interesati sa vada cum s-au organizat densusenii. Invitatii din emisiune au vorbit firesc, cursiv, despre comuna lor, despre viata lor de zi cu zi, fiind parca obisnuiti cu interviurile date la televiziune. I-am vazut foarte interesati de istoria locului, prezentand la randul lor informatii preluate din generatie in generatie, prin viu grai. Si au ce sa povesteasca, pentru ca istoria locului este foarte bogata. Iata despre ce este vorba. Loc de desfasurare a luptelor de cucerire a Daciei de catre romani si centrul stapanirii acestora, pamantul Þarii Hategului, din care face parte si comuna Totesti, a pastrat in adancurile sale vestigiile bogate ale acelor vremuri indepartate. La marginea de sud dinspre Banat a Tarii Hategului, la Portile de Fier ale Transilvaniei, invatatii situeaza localitatea Tapae, loc de darza impotrivire a dacilor in fata ostilor romane cuceritoare, iar la numai cativa kilometri mai spre nord se afla Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane. Ca o consecinta a fondului etnic dintotdeauna romanesc, pamantul autohton al cnejilor si voievozilor din aceasta regiune a ramas mult timp cu o situtatie politica, administrativa si juridica aparte, tinandu-se seama de legile si obiceiurile stravechi ale populatiei bastinase - romanii. Descoperirile arheologice au scos, de asemenea, la iveala urme de locuire in zona din secolele IX - X, si atesta o populatie romano - slava, inainte de penetrarea maghiarilor in Transilvania. Formatiunile voievodale si cneziale gasite la patrunderea maghiarilor pe aceste locuri au opus o darza rezistenta asupririi feudale a acestora.

Cnezatele erau constituite din populatie libera, conduse de juzi si cneji. Ei se judecau dupa vechiul obicei al pamantului (jus valahicum). Aceasta situatie s-a pastrat mult timp, pana la sfarsitul veacului al XV-lea, mai ales la romanii din aceasta zona. Un episod de grea incercare pentru populatia din aceste locuri l-a constituit invazia tatarilor din anii 1241 - 1242, care au jefuit tinutul, dar si cele turcesti de mai tarziu. In Evul Mediu, intregul tinut era proprietate regala sau apartinea nobililor, care aveau in stapanire castele si cetati, intre care Deva, Hunedoara, Orlea si altele. Pe la mijlocul veacului al XIII-lea, voievodului Litovoi, de dincolo de Carpati, ii apartineau si aceste locuri. Lupta si apararea autonomiei fata de regii Ungariei dusa de voievod si de fratele acestuia, Barbat, s-au desfasurat pe aceste pamanturi, din care face parte si comuna Totesti. Tot aici, in batalia pentru apararea tinutului stramosesc, Litovoi cade in anul 1277, in timp ce se opunea ostilor regelui Ladislau al IV-lea Cumanul. Incantat de aceste locuri, Ioan Pop Reteganul le descrie in culori frumoase in lucrarea sa “Din Þara Hategului”: “In desele mele calatorii intreprinse in lungul si latul scumpului nostru Ardeal, am cautat in cateva randuri si acea parte a lui care se numeste Þara Hategului. Frumos este Ardealul fara masura, dar in el este tocmai acest colt, care din vechi si pana astazi se cheama asa. Desi e mica, Þara Hategului intruneste in sine tot ce Ardealul are mai bun si mai frumos. Tara Hategului se poate numi cu drept cuvant un Ardeal in miniatura. Si de ar fi sa am puterea, bucuros as mai calca acest adevarat rai pamantesc, care zace la cornul Ardealului de apus si de miazazi”. Totesti este situat in centrul Depresiunii Hategului. Inainte de 1416, cnezii densuseni au stapanit intreg satul sau numai parti ale lui. In anul 1438, fratii Stefan si Sandrin, fiii lui Ioan de Densus, stapanesc parti din “Tothesth”, dar la introducerea lor in stapanire intampina opozitia lui Neagu si Micu “de Totesd”, acestia fiind foarte probabil identici cu cnezii satesti. In anul 1439, aceiasi frati Densuseni apar ca stapanind “possesio Thotesd”, impreuna cu Balota, fiul lui Vlad, si Dragoslav, fiul lui Dragoslav de Cirnesti. In 1447, Iancu de Hunedoara daruieste Candestilor din Rau de Mori mai multe mosii, printre care si “Thytcofalwa”. In urma acestor informatii contradictorii, satul ne apare ca fiind situat la hotarul dintre stapanirile exercitate de familiile cneziale importante din Densus si Rau de Mori, stapaniri afectate de drepturile cnezilor din sat. Numele satului a fost explicat ca avand determinativ etnic de la “tot - slavac”, dar o asemenea derivare poate fi acceptata doar prin mijlocirea antroponimului romanesc “Totu - Totea”. Revenind la filmarile realizate la Totesti, amintesc prezenta constanta in emisiunea de promovare a traditiilor si obiceiurilor din comunele hunedorene a artistilor de muzica populara: Ana Almasana Ciontea, Daniela Tarnauceanu, Violeta Deminescu, Elena Moisescu, Valentin Bulai, Simona Dumoni, Mara Alimpescu, Crista Zorfi, Ilie David. Pentru cei care doresc sa vada cum s-au desfasurat lucrurile la Totesti, fac invitatia sa urmareasca Hunedoara TV, duminica, de la ora 20.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5226 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Izolarea locuintei va poate scuti de impozit

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Adrian Salagean

Modificarile legislative ale Codului Fiscal si Codului de procedura fiscala aduc anumite facilitati in domeniul achitarii taxelor si impozitelor locale. Printre acestea se numara si acordarea de competente primariilor, de a hotari scutiri de la plata impozitelor pentru cladirile reabilitate termic si arhitectural.

[... detaliat]

Astfel, la articolul 286 al noului Cod Fiscal se precizeaza ca primariile, prin votul consiliilor locale, pot acorda scutire de la plata impozitului pe cladiri sau o reducere a acestuia pe o perioada de minimum sapte ani, cu incepere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator finalizarii lucrarilor de reabilitare pentru proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte si ai imobilelor care au executat lucrari de interventie pe cheltuiala proprie. Nu vor primi scutire cei care si-au izolat blocul la “mica intelegere” cu firma constructoare. “Legea prevede ca anularea platii impozitului se poate face doar daca exista un proces - verbal de receptie la terminarea lucrarii, prin care se constata ca s-au indeplinit parametrii de izolare termica stabiliti de auditorul energetic in raportul de audit. Proprietarii care si-au izolat apartamentele si nu au documente justificative care sa ateste eficienta lucrarii nu vor beneficia de aceasta facilitate adusa de noul Cod Fiscal”, precizeaza Lucian Heius, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Hunedoara.

Declaratia 112 se poate depune trimestrial
O alta noutate adusa de Codul Fiscal este acordarea dreptului angajatorilor de a depune trimestrial Declaratia 112, privind obligatiile la plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate. Contribuabilii care beneficiaza de aceasta facilitate trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fi avut in anul 2010 un numar mediu de pana la trei salariati si venituri anuale totale mai mici de 100.000 de euro. Potrivit evidentelor existente la DGFP Hunedoara, in aceasta situatie se afla un numar de 3.319 angajatori locali, cifra care reprezinta 42 la suta din total angajatorilor. Aproape jumatate din firmele care ofera locuri de munca in judetul Hunedoara sunt inregistrate oficial cu maximum trei angajati.

Noua ordine la incasare
Noul Cod Fiscal schimba si ordinea in care se sting obligatiile fiscale. Astfel, orice plata facuta de contribuabil va diminua valoarea neta a debitului, astfel incat cresterea penalitatilor, al caror calcul are ca baza valoarea debitului, sa fie limitata. “Sa presupunem ca un contribuabil are 100 de lei datorie si 50 de lei penalitati calculate. Daca el plateste, sa zicem, 70 de lei, soldul datoriei scade acum la circa 60 de lei, iar penalitatile la 20 de lei. De acum, insa, plata celor 70 de lei scade datoria la 30 de lei, diminuand baza de calcul al penalitatilor si implicit valoarea acestora”, explica Lucian Heius.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5075 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Saptamana economica

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Adrian Salagean

ALERTA
Gradul mare de indatorare a populatiei si-a temperat ritmul de crestere anul trecut si in primele luni ale acestui an, ramanand insa la un nivel ce reclama monitorizare atenta si, eventual, masuri suplimentare de remediere, potrivit BNR. Datele bancii centrale arata ca, la jumatatea acestui an, numarul persoanelor cu credite la banci sau IFN era de circa 4,2 milioane de persoane, adica aproximativ 43 la suta din populatia activa a Romaniei.

[... detaliat]

MANAGEMENT PRIVAT
Firmele Pedersen&Partners, Agentia Proffesional SRL Bucuresti si asocierea dintre firma lui George Butunoiu si casa de avocatura Biris Goran au depus oferte pentru a recruta managementul privat la companiile din subordinea Ministerului Economiei. Hidroelectrica, Oltchim, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare si Romarm sunt primele companii din subordinea Ministerului Economiei care vor avea management privat.

CRIZA IN GRECIA
Europa face tot posibilul pentru a ajuta statul elen sa evite intrarea in incetare de plati, a declarat, marti, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, avertizand ca iesirea Greciei din zona euro ar cauza un “efect de domino” si trebuie evitata cu orice pret. Potrivit investitorilor, probabilitatea ca statul grec sa intre in faliment este de 98 la suta.

NUMIRE
Consilierul prezidential pe probleme de afaceri europene, Leonard Orban, a primit acordul coalitiei pentru a conduce Ministerul de Coordonare a Absorbtiei Fondurilor Europene, au declarat surse oficiale. Leonard Orban a fost, in perioada 2001-2004, negociator-sef adjunct al Romaniei cu Uniunea Europeana, iar din decembrie 2004 pana in aprilie 2005 a fost negociator-sef cu Uniunea Europeana.

DEZINFLATIE
Preturile de consum au scazut in august, pentru a treia luna consecutiv, inflatia anuala coborand astfel la 4,25 la suta, foarte aproape de tinta bancii nationale, arata datele publicate de Institutul National de Statistica.

SALON AUTO
Intre 15 si 25 septembrie 2011 are loc cea de-a 64-a editie a Salonului auto german Frankfurt 2011.

Insolventa pune pe butuci 1.354 de firme din judetul Hunedoara
In prezent, in judetul Hunedoara sunt in procedura de faliment 1.345 de companii. Intr-un top al datornicilor la bugetul de stat, executati silit de Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Hunedoara, cele mai mari obligatii la plata neonorate le are in prezent societatea “Atelierele Centrale” Criscior, cu un debit de 18,7 milioane de lei. Pe locul doi este nominalizata firma Ferom ASS SRL, cu 18,7 milioane de lei, iar ultimul loc pe “podiumul” datornicilor il ocupa DM Enterprise SRL, cu 13,8 milioane de lei. Fata de anul trecut, debitele neplatite de companiile hunedorene s-au dublat. Astfel, daca la 31 decembrie 2010, datoria primelor 30 de companii hunedorene la bugetul de stat a fost de 70,1 de milioane de lei, in 31 august 2011, aceasta a ajuns la valoarea de 143, 04 milioane de lei. Toate aceste firme se afla in executare silita pentru recuperarea datoriilor. Randamentul acestor actiuni este insa extrem de scazut. De exemplu, gradul de incasare din valorificarea bunurilor imobile sechestrate este de 0,56 la suta, in timp ce valorificarea bunurilor mobile a stins doar 2,56 la suta din datorie.

Turismul rural hunedorean, prins in chingile subfinantarii
Reuniti la Þebea, sub cupola celei de-a doua editii a Bursei de Turism “Hunedoara – natura, cultura, aventura”, organizata de Compania de Turism Hunedoara, 25 de intreprinzatori de profil si-au prezentat ofertele, la finele saptamanii trecute. Privite din afara, pensiunile cochete plasate in decoruri naturale superbe par reteta unei agoniseli accelerate. In esenta, o pensiune “bibilita”, cu piscina, sauna si alte dotari reprezinta in sine o valoare. De partea cealalta se regasesc insa costuri de intretinere si factura utilitatilor. La mijloc este afacerea. Singura intrebare care are rost este: cati bani poti face cu pensiunea ta? Raspunsurile catorva dintre participantii la Bursa de turism din acest an nu trezesc invidie. Raluca Marian se ocupa de administrarea unei pensiuni de trei margarete, situata in apropiere de Vata de Jos. Pensiunea poate gazdui 14 persoane pe noapte. Pentru ca afacerea sa acopere fara probleme cheltuielile, iar profitul sa permita acumulari pentru investitii viitoare, rulajul pensiunii ar trebui sa fie undeva la 30 de clienti pe saptamana. “O singura data am avut un aflux atat de mare de turisti, atunci cand in zona s-au cazat, acum doi ani, mai multi muncitori straini. De atunci, nu s-a mai intamplat”, spune Raluca Marian. Numarul maxim de clienti in 2011 a fost, in medie, de 10 pe saptamana. Pentru a nu intra in pierdere, administratorii pensiunii au redus tarifele cu 15 la suta. Nici asa, afluenta de turisti nu a crescut notabil. Singurul “noroc” care permite afacerii sa nu intre pe pierderi este gospodaria proprie. “Tot ce tine de materia prima la restaurantul nostru procuram din mica noastra ferma, la costuri minimale. Altfel ar trebui sa inchidem”, explica administratorul.

Guvernul va inchide minele Petrila, Uricani si Paroseni
Executivul a aprobat, saptamana trecuta, masurile de reorganizare a Companiei Nationale a Huilei (CNH), reprezentantii Ministerului Economiei sustinand ca, in principal, este vorba despre actiunea de separare a minelor viabile de cele neviabile. Prin aprobarea memorandumului referitor la masurile de reorganizare a CNH, practic, s-a dat startul reconfigurarii colosului minier din Valea Jiului. Potrivit memorandumului, mai intai vor fi separate activele neviabile de cele viabile. Activele neviabile vor cuprinde minele Petrila, Paroseni si Uricani, care acceseaza ajutorul de stat notificat la Comisia Europeana de Guvernul Romaniei, si vor continua activitatea pana in 2018. Activele viabile vor cuprinde minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, Unitatea de Exploatare si Preparare a Carbunelui, Statia Miniera de Salvare si partea administrativa a Companiei. Separarea activelor viabile de cele neviabile va avea loc pana la finele anului, urmand ca pentru minele viabile sa se reduca cheltuielile de functionare. Separarea nu se poate face insa decat dupa finalizarea procedurii de evaluare a activelor, aceasta operatiune urmand a avea loc la finele lunii septembrie. Activele viabile ale Companiei vor fi privatizate si vandute termocentralelor, iar cele neviabile vor fi executate de ANAF si mai apoi vor ajunge la o termocentrala. “Se va proceda la darea in plata la ANAF pentru unitatile din grupul neviabil, care le va incredinta apoi Ministerului Economiei, care le va da la o termocentrala. Cele patru unitati viabile vor fi scoase la privatizare in baza Legii 137 a societatilor comerciale, iar CNH va intra in insolventa”, au declarat, pentru agentiile de presa, surse din Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Potrivit acelorasi surse, valoarea de inventar a minelor din grupul neviabil este undeva la 50 de milioane de euro. La final, prin unirea celor doua termocentrale care vor avea atat minele viabile cat si minele neviabile, se va infiinta Complexul Energetic Hunedoara.

Cifra saptamanii: 1 milion de euro
Cel mai “rentabil” edificiu istoric din Romania este Castelul Bran. Dupa retrocedare si preluarea in administrare de catre familia de Habsburg, castelul a depasit pentru prima data milionul de euro, profit anual in 2010, dublu fata de 2009. Numarul turistilor depaseste mai nou pragul de 5.000 pe zi. Sursa de venit principala sunt biletele vandute pentru vizitarea castelului, dar si delicatesele culinare si vinurile pe care turistii le pot cumpara in incinta castelului. In Romania exista 364 de castele si palate, dar, din pacate, doar un numar foarte mic dintre acestea au intrat in circuitul turistic, majoritatea fiind inchise sau in paragina.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5159 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Devoratorul de gazete:: Rasu' lumii

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Chioru’ Corectoru’

Titluri stupide: avem. Virgule puse gresit: avem. A inceput scoala si poate ca ar fi bine sa mearga si unii dintre ziaristii hunedoreni la cursuri...

[... detaliat]

“A sunat clopotelul pentru 70.000 de elevi!”, ne spune, parca prea entuziasmata, Cristina Ghenea, in Mesagerul Hunedorean. Cred ca formularea asta ar fi sunat mai frumos: “Clopotelul a sunat pentru 70.000 de elevi”, fara semnul exclamarii, pentru ca jurnalistul trebuie sa fie mereu obiectiv si sa nu se entuziasmeze – rolul lui este de a informa, entuziasmul vine de la cititor, daca e cazul. Dar, cu atatea exemple proaste de la televiziunile “de stiri”, nici nu ma mir ca tinerii ziaristi din presa locala cred ca reteta de la TV este cea de urmat.

Nici cu Ciprian Marinut, tot de la Mesagerul Hunedorean, nu mi-e rusine! Si se pare ca nici lui nu-i e rusine sa puna virgulele unde-i vine. Pam-pam!

Oare cum o fi un “esec nemeritat”? Probabil ca pe domnul Marinut ar trebui sa-l rugam sa ne lamureasca, pentru ca titlul “Esec nemeritat la futsal” apare tot in Mesagerul Hunedorean, cotidianul unde scrie Ciprian Marinut articole din sport.
Inteleg ca un favor, un castig, poate fi nemeritat, adica primit in mod abuziv si nu pe merit, dar de ce ai spune despre un esec ca a fost nemeritat? Esecul il ai, il faci, nu il primesti, ca sa poti spune ca a fost pe merit sau nu!
“NEMERITAT adj. v. FAVORITISM. Acordare abuziva si nemeritata de favoruri; (la pl.) favoruri acordate cuiva in mod abuziv si nemeritat”. Deci, domnule Marinut, esecul a fost un favor nemeritat?

Vad ca nici Carmen Cosman nu sta foarte bine cu vocabularul: “Molot i-a dat flit istoricului Marius Oprea, la Þebea”, scrie dumneaei, in Mesagerul Hunedorean.
Flit, ca si Adidas sau Rimmel, este un substantiv propriu pe care l-am transformat noi intr-unul comun.
Expresia “a da cu Flit” e una, dar “i-a dat flit” imi suna foarte urat. Carmen Cosman putea sa scrie “Molot i-a «dat cu Flit» istoricului Marius Oprea”, ar fi sunat un picut mai bine.

La categoria “virgule puse aiurea” intra si titlul acesta: “Hemodializa modernizata, gratie unui sponsor”. N-avem niciun verb in titlul articolului dumneavoastra din Mesagerul Hunedorean, stimata domnisoara Cristina Ghenea! “Cine?, ce?, cum?, unde?, cand?, de ce?” sunt intrebarile carora trebuie sa le raspunda o stire. Daca din titlu deja m-ai ametit cu “substantiv plus adjectiv, virgula” si orice altceva in afara de predicat, n-o sa ma determini sa citesc un articol care are potentialul sa fie scris la fel de prost ca si titlul! Dar poate ca nu asta-i important - sa ti se citeasca articolele -, ci sa-ti intre salariul la timp in fiecare luna.

“Am participat, la acest sfarsit de saptamana, la intalnirea de 25 de la terminarea facultatii”, ne spune Alexandru Gruian, in Mesagerul Hunedorean. 25 de ani? De luni? De zile? Glumesc, stiu ca-i vorba despre ani, dar poate ca nu toti cititorii vor sa presupuna “ce-a vrut sa spuna autorul”.

“Hunedorean baut, fara carnet, s-a rasturnat cu masina furata” - este titlul unei stiri de pe CityNews.ro, semnata I.S. Mie mi se pare ca titlul ar fi putut continua asa: “rog si ofer seriozitate”, ca suna ca un anunt la rubrica “matrimoniale”.

Iata doua titluri din Mesagerul Hunedorean: “Rataciti pe Dealul Cetatii” si “Muscat de sarpe pe munte”. Cine? Ah, niste nimeni, nu conteaza, important e ca s-a mai intamplat cate o nenorocire prin judet si-avem cu ce sa umplem paginile, nu-i asa?
Nu cred ca-i neaparat vina Cristinei Ghenea pentru ca scrie astfel de “stiri”, dar nu eu am obligat-o sa le documenteze, sa le scrie si nici macar sa le semneze!

“Un barbat de 41 de ani, din judetul Alba, a reusit sa puna in pericol traficul feroviar, dupa ce a furat trei funii de cupru care alimentau instalatiile de dirijare si semnalizare a traficului de pe liniile ferate”, scrie Cristina Ghenea, in Mesagerul Hunedorean. Asta sub titlul: “Circulatia feroviara, pusa in pericol”, de parca circulatia feroviara din intreaga lume a fost pusa in pericol de albaiulianul “intreprinzator”!

Cu ce credeti ca se mai ocupa politistii hunedoreni? Cu agatatul, daca ne luam dupa cei de la Mesagerul Hunedorean, care ne spun ca un taximetrist clandestin a fost “agatat de politisti”.
Problema este ca autoarea (nu vreau sa-i dau numele, ca deja mi-e mila de ea) nu a pus “agatat” intre ghilimele, ceea ce inseamna ca suntem liberi sa intelegem ce vrem - fie ca politistii au vrut sa-l scoata pe taximetrist la un suc, fie ca umbla prin oras cu un carlig foarte mare cu care agata taximetristi dupa bunul plac.

Din categoria stirilor relevante si nu prea, CityNews.ro ne invata: “Cum sa alungi somnul la volan”. Va sa zica, nu cum sa-l alungi de la volan, ca sa te lase sa conduci, nu sa-l alungi in timp ce conduci, ci cum sa-l alungi la volan.
Adica tu trebuie sa-l alungi de pe bancheta din spate tocmai in fata, la volan, in timp ce tragi un pui de somn? Nu stiu altii cum sunt, dar mie mi se pare o manevra periculoasa!

“Joburi: Cum te poti angaja la NATO cu salariu de 2.500 euro” este un alt titlu de pe CityNews.ro. De ce “joburi” si nu “locuri de munca”? Nu de alta, dar pe Internet avem atata spatiu cat ne trebuie. Pe cuvant, puteti testa - scrieti un titlu de 50 de cuvinte si va garantez ca o sa incapa in pagina!
Dar sa vedem cum ne putem angaja la NATO, ca sa mai scapam de scris, respectiv corectat in presa locala: “Bazele NATO de langa Kabul si Kandahar (Afganistan) fac angajari printre maramureseni. Afisele cu locurile de munca vacante au impanzit Baia Mare in ultimele saptamani, iar oamenii curiosi le citesc cu interes, mai ales cand vad ca salariul net oferit este cuprins intre 2.000 si 2.500 euro/luna”.
Baia Mare?! Da’ ce cauta stirea asta despre baimareni pe un site cu informatii din judetul Hunedoara? Eu inteleg ca CityNews este o retea complexa si ca se incearca atragerea unui numar cat mai mare de cititori, dar pentru numele lui Allah (sau Dumnezeu, Iehova, cum va place), nu puteti sa le oferiti celor din Hunedoara stiri relevante pentru ei? De ce ma “intoxicati” cu informatie inutila, de care nu am nevoie? Si sa nu-mi spuneti ca sunt liber sa inchid pagina daca nu-mi place ceea ce vad; eu nu va spun sa rupeti pagina 13 din ziar daca nu va place ceea ce scriu eu, pentru ca nu aveti cum sa rupeti o pagina, trebuie sa rupeti o foaie.

Cristina Ghenea are cam multe aparitii in rubrica mea, saptamana asta. Dar eu ce sa-i fac, daca titlurile articolelor sale imi sar in ochi?
De exemplu, cum as putea sa trec peste un titlu ca “Prinsa, mai intai bauta la volan, apoi circuland fara permis”? Varza, doamnelor si domnilor. Varza.

Pentru a mentine un oarecare echilibru, incheiem cu cateva titluri din Servus Hunedoara, ca sa vedeti cat de suparati (aproape isterici) sunt colegii de la aceasta publicatie, din cauza ca s-a terminat vara:
“Moarte stupida la spitalul din Deva!”; “Botez cu scandal la Hunedoara! Rafuiala intre invitati, soldata cu un arestat preventiv”; “Cu cartuse «la purtator», spre locul de detentie!”; “In judet a sunat, ieri, primul clopotel!”; “Serbarile Nationale de la Þebea au loc duminica!”; “Azi incepe scoala!”; “Incendiul care a sufocat Deva a fost stins! Relatare din mijlocul gunoaielor acoperite cu pamant”.
Oameni buni, am inteles. Fie sunteti suparati ca trebuie sa stati in redactie in loc sa va relaxati pe o plaja insorita, fie sunteti foarte convinsi ca informatiile pe care le publicati voi au o importanta extraordinara in vietile noastre. Cert este ca simtiti nevoia ca din patru titluri, unul sa se incheie cu semnul exclamarii. Nu este bine sa procedati asa. In primul rand, cand le scrieti va creste tensiunea, cand le recititi, la fel, si-i mai enervati sau, dupa caz, agitati si pe cititori. Prea multe semne ale exclamarii nu au cum sa faca bine la sanatate!!! (sic!)

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5108 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Retrospectiva:: Saptamana in presa locala

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011

Marti, 13 septembrie 2011
Lectiile de matematica se muta pe Internet

Alina Mihut, CityNews.ro
Meditatiile clasice sunt concurate de aparitia site-urilor care ofera lectii prin materiale multimedia atat gratuit, cat si contra cost. Un grup de profesori de matematica au lansat un site cu accces contra cost, dupa modelul american de invatare. Acestia isi propun sa urmeze programa scolara a claselor V-XII, prin prezentarea a circa 1.000 de lectii de matematica explicate in video-uri. Majoritatea profesorilor de matematica ce se vor ocupa de lectiile online sunt din Bucuresti, dar unii provin si din alte regiuni ale tarii si isi propun sa prezinte materia prin materiale video, la care accesul are loc contra cost. “Vom lucra ca orice profesor de matematica pentru clasele V-XII, doar ca prin materiale video.

[... detaliat]

Vom urma indeaproape programa scolara. Nu ne adresam numai elevilor medii, ci si elitelor. Vom avea si meditatii pentru pregatirea olimpiadelor”, a declarat pentru citynews.ro Marius Ionescu, profesor coordonator. Acesta a marturisit ca ideea a preluat-o din Statele Unite ale Americii. “Cand ma gaseam in America, aveam pentru o vreme piciorul in ghips si am urmarit pe YouTube mai multe teoreme si lectii de matematica. Am observat ca existau clipuri din toate tarile, mai putin din Romania”, povesteste Marius Ionescu din culisele proiectului. Matematicienii vor oferi aceste lectii contra cost. Cei care doresc sa se inscrie vor plati pe un abonament de o luna 6 euro cu TVA inclus, iar abonamentele pentru un an costa 50 de euro si includ accesul la toata materia. La o saptamana de la lansarea site-ului, din circa 1.000 de inscrisi, doi utilizatori si-au facut abonamente. Site-ul pune la dispozitia elevilor un forum matematic si un call center pentru diferite “urgente matematice” si poate fi accesat la adresa www.profesorultau.ro. Meditatii gratuite. Un alt site care ofera meditatii online de matematica a pornit din initiativa a doi profesori clujeni. Site-ul Math PDR contine lectii in format video de matematica tot pentru clasele V-XII, unde accesul este gratuit, insa fara vizualizarea profesorului care ofera explicatiile. Dan Poenaru, profesor la Liceul Economic “Iulian Pop” din Cluj-Napoca, are experienta in domeniu de peste 30 de ani si este autorul majoritatii lectiilor din colectia de liceu. Al doilea autor, si administratorul site-ului, Radu Poenaru, este profesor la nivel de gimnaziu din 2009 si acopera majoritatea lectiilor de gimnaziu. “Rezultatul acestei colaborari este o colectie la care se adauga noi prezentari zilnic, prezentari care beneficiaza atat de rigurozitatea unui profesor cu experienta, cat si de dinamismul unui debutant”, explica cei doi.

Marti, 13 septembrie 2011
Prima zi de scoala in judet

Cristina Ghenea, Magdalena Serban, Maximilian Ganju
Cu ghiozdanele facute, pachetelul pus si cu flori pentru profesoare, mii de elevi din judet s-au adunat luni in curtile scolilor, la festivitatile de inceput de an scolar. In timp ce, pentru unii, clopotelul a sunat pentru prima data, altii au revenit la scoala dupa o binemeritata vacanta de vara. Blazonul conteaza. “Munca, seriozitate, constiinciozitate, dar si tinerete, voiosie si placerea de a cunoaste – asta regasim an de an in blazonul care ne onoreaza institutia. Elevii nostri trebuie sa fie convinsi ca succesul deplin este asigurat de vointa”, a declarat Florin Ilies, directorul Colegiului National “Decebal”, din Deva, in discursul de la festivitate. Pe langa elevi, profesori si parinti, la festivitate a luat parte si Mircia Muntean, primarul municipiului Deva. L-am remarcat printre cei prezenti si pe senatorul Cosmin Nicula, insa de aceasta data, doar in calitate de parinte, intrucat cele doua fiice ale sale urmeaza cursurile acestui colegiu. Masuri inasprite, inca de la inceput. Nici nu au apucat elevii sa calce pragul salilor de curs, ca au si fost pusi in tema cu noile regulamente interioare. La Colegiul Tehnic Energetic “Dragomir Hurmuzescu”, din Deva, directorul Dan Sarbu Motantau le-a explicat celor prezenti la festivitate – atat parintilor, cat si elevilor – cat este de important sa atingi rezultate inalte si sa ai o educatie cat mai buna. De aceea, directorul a anuntat ca inca din prima zi de scoala, toti elevii isi vor sti orarul primului semestru, iar accesul in institutie se va putea face doar pe baza unei cartele de pontaj electronic. “Vrem reducerea numarului de absente si intentionam sa introducem lectura obligatorie si sa sustinem evaluari periodice, chiar incepand din urmatoarele doua saptamani”, a declarat Dan Sarbu Motantau. Deschidere inedita. La Petrosani, peste 4.000 de scolari si liceeni au inceput noul an scolar printr-o festivitate unica, organizata in Parcul “Carol Schreter”, initiata de primarul Tiberiu Iacob Ridzi. “Am dorit sa marcam deschiderea anului scolar in parc, pentru ca este o datorie a noastra fata de comunitate. Traim vremuri complicate si am vrut sa le transmit elevilor sa nu-si uite parintii, profesorii, dar mai ales, sa nu-si uite tara. Vreau sa le multumesc atat parintilor, cat si dascalilor pentru efortul de a-i creste si de a-i educa pe acesti copii minunati, care sunt viitorul nostru”, a spus primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi, la deschiderea anului scolar. Petrosaniul sta cel mai bine. Inspectorul general scolar, Alexandru Lautaru, a remarcat ca municipiul Petrosani sta cel mai bine dintre toate localitatile judetului in privinta scolilor. “Avem la Petrosani o scoala unica in Europa, unde copiii nu mai scriu la tabla cu creta si vreau sa-i multumesc public domnului primar pentru implicare. Tot Petrosaniul a fost singurul municipiu care a avut cate doi jandarmi la fiecare scoala si politisti locali pentru siguranta copiilor, iar in acest an, se va intampla la fel. Le multumesc si colegilor pentru implicarea lor si sper sa avem sanatate pentru a face ceva bun in educatie”, a spus Lautaru. “Infrastructura scolara in Petrosani este poate cea mai buna din judet si obligatia noastra este sa aducem fonduri pentru acesti copii”, a spus deputatul Monica Iacob Ridzi, prezenta la manifestare. Dupa festivitatea din parc, a fost inaugurata si scoala “high tech”, despre care seful inspectoratului spune ca este printre cele mai moderne din Europa. Investitia la Scoala Generala I.G. Duca a costat circa un milion de euro, bani obtinuti printr-o finantare europeana. Emotii de toamna la Baita. Peste 300 de elevi au pasit, ieri, catre scolile din Baita. Emotiile au fost mari, mai ales pentru boboci si parintii acestora. Nici prescolarii nu au trecut pragul gradinitelor fara o usoara emotie. “Numarul scolarilor si prescolarilor s-a mentinut in ultimii ani, in comuna Baita. Avem multe unitati de invatamant, poate mai ceva ca la oras. Sunt noua scoli cu clasele I-IV, o scoala cu clasele V-VIII si cinci gradinite. Toate sunt modernizate. S-au facut igienizari, reparatii, s-au inlocuit usi si geamuri, dusumele, s-a curatat si s-a pregatit centrala de incalzire, iar acum, suntem pe ultima suta de metri cu combustibilul necesar pentru iarna (carbuni, lemne). Asa facem an de an. Prima zi de scoala inseamna ultima zi de pregatiri in ce priveste cele necesare. Astfel, copiii gasesc clasele curate, redecorate, iar in unele cazuri, descopera o alta fata a institutiei”, a declarat Damian Dinis, primarul comunei Baita.

Marti, 13 septembrie 2011
O asistenta medicala fabrica manual sapunuri vegetale pentru fiul sau

Monna Voinescu, Ziarul Hunedoreanului
O maladie inflamatorie a pielii cu care i-a venit pe lume copilul a determinat-o pe o hunedoreanca sa descopere sapunurile handmade. Fabricate manual, acasa. Intr-un an, femeia a conceput o multime de retete si are acum o colectie impresionanta de sapunuri fabricate chiar de ea.100% vegetal. Loredana Fagadar este asistent medical si are 29 de ani. Anul trecut, a „turnat” primul sapun de casa. 100 la suta natural. A avut un motiv serios. Fiul ei de 3 ani, Lucas, s-a nascut cu o dermatita atopica. O maladie inflamatorie a pielii. „Studiile din ultiimii ani arata ca sapunurile din magazin contin ingrediente periculoase. Parfumuri, coloranti si arome care dauneaza sanatatii. Unele dintre acestea sunt considerate ca declansatoare de dermatoze, alergii sau descuamari. Deci, am avut suficiente motive sa-mi doresc un sapun suta la suta natural. Fabricat din ingrediente vegetale”, explica hunedoreanca. Prima reteta de sapun handmade a descoperit-o intr-un articol de pe Internet. A incercat-o si a dat rezultate. Mai mult, a facut-o sa se gandeasca la diferite combinatii si sa citeasca tot ce i-a picat in mana despre acest subiect. Nu exista sapun fara soda caustica! Sapunul vegetal are cateva ingrediente de baza – uleiuri extra-virgine, din comert, pulberi si infuzii de plante, argile, lapte din germeni de orez ori de capra si miere. Fiecare tip de ulei imprima sapunului anumite calitati. De aceea, este de preferat o combinatie. De exemplu, uleiul de masline hidrateaza, untul de cacao da tarie, iar cocosul face o spuma excelenta chiar daca e mai scump. Pe langa ingredientele principale, sapunul poate fi particularizat prin adaugarea de uleiuri esentiale, arome, petale de flori si multe altele. „Se pune totusi o intrebare: se poate fabrica un sapun fara soda caustica? Nu! Soda e materie prima de baza. Deci, cine sustine ca face sapun fara soda caustica minte. Dar vestea buna este ca aceasta se neutralizeaza in procesul de saponificare, cand uleiurile vegetale se transforma in sapun”, explica Loredana. Usor de fabricat. Sapunul vegetal e fabricat „la rece”, iar reteta e simpla. La fel si prepararea. Se cantaresc ingredientele. Soda cautica se dizolva in apa, lapte, infuzie sau suc de plante.Si uleiurile, si soda se incalzesc usor, pana la 40 de grade Celsius, iar cand au aceeasi temperatura, se amesteca. Se adauga uleiurile esentiale, aromele, plantele si se toarna compozitia in forme. „Dupa 48 de ore, sapunul se intareste, iar soda se neutralizeaza. Atunci poate fi scos din forma si taiat. Eu fac asta dupa inspiratia de moment. Nicio bucata nu seamana cu alta. Fiecare are propria personalitate”, spune hunedoreanca, explicand ca sapunul mai are nevoie de alte trei saptamani pentru o uscare completa, inainte de-a fi folosit. Costurile ingredientelor nu sunt tocmai mici. Unele sunt greu de procurat. Pentru ca nu exista in Romania, Loredana le cumpara din Franta sau din Anglia. Untul de cacao costa 20 de lei per suta de grame, iar uleiul de argan pur – 35 de lei/35 de ml. Cel din urma e apreciat pentru efectul antiimbatranire. E antioxidant, antiinflamator, regenerator si cicatrizant. Aceleasi proprietati le are si uleiul de geraniu - 10 ml se vand cu 11 lei. Iasomia si trandafirul sunt mai scumpe – intre 12 si 25 de euro/2 ml. Pentru comparatie, intr-un kilogram de sapun intra 50-60 de ml. de ulei esential.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5098 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Jurnal de pescar:: Info Pescar

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Bogdan Leu

Reclamatie solutionata
Mai multi pescari s-au plans conducerii APS Hunedoara de faptul ca anumite firme de paza le interzice sa pescuiasca in centrul vechi al municipiului, pe raul Cerna, in zona barajului si a bazinelor de sub baraj, detinute de SC. Dolomita Zlasti si folosite in scop industrial. In urma unei anchete a inspectorului piscicol delegat de ANPA dar si a reprezentantilor Directiei Apele Romane, s-a ajuns la concluzia ca proprietarul acelor bunuri nu are concesionat luciul de apa aferent si prin urmare masura interzicerii pescuitului in zona Mendi, a municipiului Hunedoara, este abuziva. Rezultatul discutiilor purtate a dus la rezolvarea pe cale amiabila a conflictului aparut iar pescarii pot pescui in continuare pe tronsonul amintit, in limita reglementarilor legale.

[... detaliat]

Peste pentru prohibitie
APS Hunedoara a comandat si achitat contravaloarea a patru tone de caras intre 300 si 500 de grame, peste cu care va fi populata balta Ben, in aceasta toamna si care va putea fi prins anul viitor in prohibitie. Anul acesta, in perioada de prohibitie, membrii acestei asociatii au putut pescui pe balta Ben contra unei sume de 10 lei, pret in care intrau cate 2 kg de caras de pescar, in limita a trei tone de peste, cu care a fost special populata balta.

Controale surpriza
Numeroasele controale de pe malurile apelor din ultima vreme au scos la iveala mai multe incalcari grave ale legislatiei in ce priveste pescuitul. Astfel, mai multi braconieri care foloseau triunghiuri pe raul Strei, s-au ales fie cu amenzi usturatoare, fie cu dosare penale. Pe lacul Cincis, au fost depistate mai multe persoane care pescuiau cu plase monofilament, motiv pentru care si acestia s-au ales cu dosare penale pentru pescuit cu scule interzise de lege. Mai mult decat atat, in piata de vechituri de la Hunedoara, jandarmii au depistat o persoana care comercializa triunghiuri de pescuit la pretul de 10 lei bucata. Aceasta s-a ales cu dosar penal pentru comercializare si detinere de scule interzise de lege.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5052 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Salvati de Jiul

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Ion Badin

Erau vremuri cand cronicarii de sport din judetul Hunedoara nu stiau carei echipa de fotbal sa-i acorde prioritate. Ne puteam lauda pe atunci cu vreo doua divizionare “A”, 4-5 de “B” si cine stie cate de “C”. Si cum in viata orice este trecator, acelasi lucru s-a petrecut si cu fotbalul hunedorean.

[... detaliat]

Ne bucuram astazi ca inca mai avem un Muresul Deva in liga a doua si pe FC Hunedoara, Jiul Petrosani si CFR Simeria in esalonul trei. Din pacate, toate cele patru grupari nu au reusit in acest inceput de sezon sa rupa gura targului, ci, din contra, dupa cum merg lucrurile, cred ca devenii vor deveni colegi de serie anul viitor cu cele trei reprezentante din liga a treia. Asta daca nu cumva vreuna dintre ele va retrograda sau se va desfiinta, ca si asa este la moda.

La primul succes...
Dupa doua infrangeri consecutive pe propriul teren si cu doar un singur punct din cele noua puse in joc, petrosanenii s-au deplasat la detinatoarea “lanternei”, nimeni alta decat “celebra” Nova Mama Mia Becicherecul Mic, echipa care si in editia de campionat trecuta a terminat pe loc retrogradabil, dar care, din lipsa de “efectiv”, a ramas in aceasta liga, cum este adevarat ca si Jiul a fost invitata de FRF sa joace, cu toate ca nu isi cistigase acest drept pe terenul de joc. Cu un nou tehnician pe banca, in persoana lui Marin Tudorache, minerii au suferit enorm de-a lungul partidei. Gazdele, fara gol inscris in cele trei meciuri precedente, au ratat oportunitate dupa oportunitate, si cum in fotbal ocaziile se razbuna, in al doilea minut al prelungirilor, Serban a adus bucuria in tabara jiulista, punand in contul echipei trei puncte importante, de moral in primul rand, care sa deschida calea urmatoarelor succese.

Si la prima infrangere...
Nu acelasi lucru se poate spune de FC Hunedoara, care, dupa primele trei etape scurse, nu cunoscuse gustul amar al infrangerii, cu toate ca jocul etalat nu a fost unul care sa reflecte cele sapte puncte acumulate. Asa cum anticipam, cand au dat de un adversar mai incomod, liderul de conjunctura, unul surprinzator, Millenium Giarmata, elevii “ingamfatului” Erik Lincar au bifat primul esec. Disputata pe terenul “CFR” din Timisoara, in prezenta a 200 de spectatori, partida dintre cele doua combatante a fost una de un slab nivel tehnic si spectacular, banatenii reusind, totusi, sa-si atinga in final scopul, acela de a-si apropia toate punctele puse in joc. Gazdele de conjunctura au reusit sa inscrie unicul gol al meciului la capatul primelor 30 de minute, in urma unei faze fixe. A fost o lovitura de colt precedata de o bara a celui care va inscrie, balonul a ajuns la Toma, care a trimis in plasa portii lui Arias Bermude. Dupa pauza, oaspetii au mizat totul pe cartea atacului, atacand cu trei “varfuri”, Negru, Sandru si Morosan, dar nu au reusit sa inscrie nici macar golul egalarii. Hunedorenii au reclamat in doua randuri penalty, la un presupus hent si un fault in careu, dar “centralul” Dan Monea (Aiud) (acelasi care in editia trecuta a facut “praf” meciul cu Luceafarul Oradea din deplasare) a lasat jocul sa continue de fiecare data. Prezent la meci, finantatorul lui FC Hunedoara, Silvan Toma, i-a apostrofat incontinuu, in repriza secunda, pe jucatorii lui Lincar, nemultumit vizibil de randamentul unora dintre ei, iar la final a plecat nervos de la stadion. Cert este ca echipa nu arata nimic in acest moment, jucand haotic, fara o partitura bine insusita. Etapele trec, iar distanta fata de lider este deja de cinci puncte.

Trasi in depou...
Jale mare si la Simeria, echipa care are un inceput de campionat catastrofal, cu toate ca lotul este unul de mare experienta competitionala pentru acest esalon. Dupa patru meciuri, feroviarii nu au reusit sa obtina nicio victorie si, cu un singur punct, “gareaza” in subsolul clasamentului. Probabil se va gasi in zilele urmatoare si “acarul” paun, si el poate fi probabil antrenorul Marius Opric. Ceva trebuie facut, pentru ca, in caz contrar, criza se poate accentua. Simerienii au poposit pe Bega cu gandul de a face uitat esecul din runda precedenta din propriul fief (n.r.: 1-2 cu Recas). Dupa o prima repriza destul de terna, controlata teritorial de elevii lui Stoicov, actul secund avea sa aduca nu mai putin de patru goluri. Din nefericire, trei dintre ele au cazut in poarta lui Iancau. “Alb-violetii” au deschis scorul in minutul 57, prin Adrian Ganea, cu un sut de la marginea careului. Ceferistii nu au disperat si au reusit sa restabileasca egalitatea opt minute mai tarziu. A fost un corner executat de Fagarasanu, iar Gaceanu a reluat cu capul fara sperante pentru portarul Kirev. Simerienii au fost la un pas de 2-1, dar “ghiuleaua” de la 30 metri a lui Visan a fost scoasa de sub transversala de goalkeeper-ul bulgar. Totul avea sa se naruiasca in finalul meciului. In minutul 85, nou intratul Silaghi a inscris din pasa lui Szkalay, pentru ca in prelungiri, Dobriceanu sa profite de o eroare in lant a defensivei oaspete si sa inscrie, cu un sut la firul ierbii, golul de 3-1.

Muresul, de-a valma...
Ultimele trei aparitii ale devenilor au insemnat, din pacate, tot atatea esecuri, golaverajul lor fiind unul rusinos: 0-8! Elevii lui Olariu nu si-au depasit conditia nici in Trivale in fata argesenilor, cedand la scor de neprezentare, chiar daca au avut de partea lor superioritatea numerica mai bine de 70 de minute, Rauta fiind trimis la cabine pentru cumul de cartonase. Pitestenii au deschis rapid scorul din penalty, in urma unui fault in careu asupra lui D. Ghita. A transformat, cu mult calm, Carstea. Dupa primul sfert de ora avea sa fie 2-0 pentru gazde. Nastasie l-a gasit bine pe Ghita, care a “lobat” peste Lipitor, iesit in intampinare. Asa cum spuneam, Deva nu a avut forta sa profite de avantajul numeric, ba, din contra, cu 20 de minute inainte de final a mai incasat un gol, Al. Popa inscriind de la 6 metri in urma unui contraatac rapid. Muresul ramane doar cu cele trei puncte obtinute in deplasarea de la Oradea din prima runda, cand a trecut cu 1-0 de Luceafarul, iar situatia din clasament nu este deloc “roza”.

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7462 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Si dumneata, domnule Marius Stan?!

Nr. 458:: 15 - 21 septembrie 2011::Scris de Nicolae Stanciu

...Si tu, Dorinele?!...Ma dor intrebarile, mirarea, uimirea pe care le incerc sub povara acestui 0-4 “intamplat” la Galati! Povara ce o resimt aproape personal, ca fiind infrangerea mea in fata impresiei, credintei ca acolo, in dunga Dunarii, atat de draga irepetabilului Fanus Neagu, acolo s-ar fi ridicat, cu un cap mai sus de cloaca fotbalului autohton, o insula de seriozitate, chiar demnitate si moralitate, de care avem atata nevoie... Nu numai in fotbal, din pacate...

[... detaliat]

Sigur, n-o sa ma arunc acum in cap sau sa-mi smulg parul de disperare, precum unii confrati, in urma cu niste ani, cand au aflat ca luptatoarea neinfricata impotriva securitatii si comunismului, Mona Musca, s-a dovedit informatoare autentica si, in consecinta, s-a... autolustrat, inaintea adoptarii legii respective, pe care o mosea, impreuna cu altii asemenea. Dar faptul ca Adrian Porumboiu a spus ca la Galati renaste cooperativa m-a indignat pe moment si, dimpotriva, il acuzam pe mosierul vasluian de contributii majore la ticalosirea fara limite a fotbalului nostru. Insa, iata, Porumboiu vorbea in cunostinta de cauza, dar acum, cand insusi omul pe care l-am respectat atat, Marius Stan, despre care nu oboseam spunand ca e singurul supravietuitor al Domnilor din fotbal, se apara cu cuvintele “niste papagali”, confirma ca patronul Vasluiului are dreptate! Iar Dorinel imi reaminteste ca, la un moment dat, aveam unele indoieli privind probitatea sa morala in aceasta meserie, in care pasul de la demnitate la rusine e, uneori, foarte mic. Pe vremea... turismului sau pe la vreo trei echipe, de dupa CFR Cluj.

Steaua stinsa cu gaz
Evident ca, la putin timp dupa mahnirea pricinuita de intamplarea... neintamplatoare de la Galati, amplificata de ingrijorarea legata de “figura” campioanei la debutul european, m-am racorit copios la acest fabulos 3-0, scor de neprezentare, al Gazului Metan asupra Stelei. Dupa ce a ocupat toate ecranele si paginile gazetelor, chiar si ale celor cotate “serioase”, cu aberatiile lui de salvare prin refacere a gazonului noului stadion, pe cont propriu, cu amanarea meciului, cu castigarea Europa League, fanfaronul national, autoproclamat “razboinicul luminii”, secondat de nemuriciul Meme, s-au dezumflat ca o basica la Medias! Dar grotescul faptului nu e deplin daca nu amintim ca la acea televiziune “a sa”, care clameaza pe toate canalele ca e “singura gratuita”, se transmitea in direct, in timpul meciului, o... sezatoare, iar carcotasii comentau ironic fazele de rasul curcilor ale stelistilor! Deci, televiziunea “gratuita” urmareste meciurile transmise de cele negratuite si se distreaza pe sea-ma celui pentru care s-a facut televiziunea, judecand dupa faptul ca, atunci cand nu se uita la meciurile transmise de altii, transmite numai ce face si zice Gigi al lor. Uitand in veselie ca ce e gratuit, de obicei, e lipsit de valoare.

Un singur meci, mai multe dezamagiri
Apropo de jurnalismul contemporan. Nu am vazut, auzit, citit niciun cronicar vestit analizand, comentand meciul, jocul Romaniei cu Franta! In schimb, inca nu s-au incheiat comentariile, indignarile, de fapt, ipocriziile provocate de interpretarea masluita, constient!, a Imnului, facandu-l pe Marcel Pavel dusmanul patriotismului. Cand, de fapt, el ar trebui premiat pentru... fentarea unui foarte posibil si probabil cor de huiduieli in momentul pronuntarii numelui Traian. Mai mult. Sunt convins ca omiterea versului respectiv s-a facut premeditat, cu complicitatea maestrului oportunist Mircea Sandu, in baza antecedentelor de la meciul de box al lui Bute, vizavi de numele Udrea... Iar cei ce au sarit la beregata lui Pavel au facut-o de supa-rare, de ciuda ca s-a ratat ocazia huiduirii, pe 50.000 de voci, a presedintelui cu prenumele cotropitorului Daciei... Despre cealalta tema a dezbaterilor furtunoase de dupa meciul cu pricina, gazonul, ma rog, ceea ce trebuia sa fie un gazon, se va vorbi multa vreme ca despre neputinta damboviteana, moderna, postrevolutionara, democratica si... jefuitoare de a face ceva durabil, complet, pana la capat, utilizabil imediat... Vezi sala de la complexul Izvorani, inutilizabila din lipsa de buget pentru administrare, alte sali, bazine de inot, patinoare fara hocheisti etc. In schimb, esecul e folosit politic, cu multa aplicatie, profesional, cu abnegatie si devotament, pentru eventuala ciuntire a catorva sute de voturi in favoarea doctorului Oprescu la alegerea viitorului primar al Capitalei. O intrebare ramane valabila, totusi: Cum dracu’ se intampla ca un subcontractant “italian” sa-l aiba in spate pe fratele lui Oprisan de la Focsani?! Ca aproape rimeaza... Despre fotbalul jucat de ai nostri, aproape nimic... Si ar fi multe de spus. Cronica sentimentala o va face curand, intr-o rememorare a realizarilor de multe feluri ale selectionerului Piturca.
P.S. Pare a se contura o reasezare a Brasovului intr-o noua fratie, cu Rapid, in baza cumetriei lui Razvan Lucescu si Dinu - Vama cu ambele cluburi... Pacat, Razvane!...

15-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7331 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Realitatea Hunedoreana:: Supravietuire din amintiri vandute la targ

Nr. 457:: 8 - 14 septembrie 2011::Scris de Laura Oana

Isi vand amintirile de-o viata, la targ. Saracii Hunedoarei ies in fiecare sambata dimineata in piata de vechituri in speranta ca vor face cateva zeci de lei. Majoritatea sunt pensionari si banii, oricat de putini, le prind bine. In loc sa plece in statiuni, au invatat arta negocierii si a… supravietuirii in jungla unui crize economice fara de sfarsit.

[... detaliat]

“Dom’le, dumneata cumperi sau vinzi?”, il intreaba batranul pe client, pe jumatate suparat, pe jumatate facand haz de necaz, dupa ce tinerelul, dupa cateva minute de negocieri si tatonari, ii arunca omului, un plictisit: “Am si eu de-astea!”. Batranul dotat cu palariuta din in alb, care il fereste de soarele fierbinte al unei toamne cu pretentii de vara, si-a intins marfa pe o patura ponosita, direct pe ciment. Marfa e mult si pretentios zis. De fapt, are la vanzare de toate: de la suruburi, la piulite, balamale, haine si papuci, toate vechi, uzate, dar “in stare de functionare”. Si gaseste si clienti pentru oferta sa: unii se bulucesc la preturi care sunt si mici si negociabile, altii cauta – culmea - calitatea lucrurilor vechi, dar bine facute. “Chiar daca sunt folosite, tin mai mult decat chinezariile, sau toate produsele alea de le vand de noi si bune ucrainenii si basarabenii. Mi-am luat o balama de la ei si m-a tinut taman trei zile. Am mai luat una si a tinut aproape o saptamana. M-am gandit ca poate eu oi fi de vina. Am invatat sa inchid si sa deschid portile pe vremea ai’lalta, trebuia sa caut usi de-o seama cu mine”, glumeste cumparatorul. Intinde banii vanzatorului si isi impatura simandicos balamaua in punga de plastic adusa de acasa. Asa se face la targ – vii cu punga de acasa, pleci cu ce gasesti si dai cat te pricepi sa negociezi. In majoritatea lor, clientii sunt saraci, la fel si vanzatorii, asa ca rar cineva face vreo afacere buna. Toti “subvietuiesc”.

Negot, la soare
Pe batranul cu palariuta il trec apele – tot aplecandu-se dupa una, alta deasupra paturii care serveste drept “magazin”. Se satura si la orice abordare a clientilor le face semn politicos cu mana, sa pofteasca, sa se serveasca direct. Oamenii pipaie, incearca, intreaba de preturi, se tocmesc, multumesc si isi cam vad de drum. In buzunarul de la pieptul batranului nu s-a adunat mare lucru si scoate banii ca s-o dovedeasca: “20 de lei, dupa cateva ore de targ, da’ nu va intristati asa, ca eu stiu piata, acum am scos chiar bine, au fost sambete de-am facut numai cinci lei. Io-s multumit...”. Vorbele omului provoaca nedumerire – multumit!? Apoi intelegi ca oamenii astia, care isi astern saracia la picioarele grabite ale lumii, au alte standarde decat tine: dramuiesc o pensie intre cheltuieli, medicamente, mancare si nepoti, nu-si permit haine decat de la second hand si isi umplu timpul liber adunand tot soiul de obiecte de la vecini, neamuri, ori le recupereaza de la gunoi. De exemplu, el, Ion Batranu, a lucrat 30 de ani in siderurgie, pe vremea cand Hunedoara era inca “orasul de sub furnale”. A muncit din greu, si-a facut norma, a transpirat, a ascultat indicatiile partidului, a aplaudat si, pentru toate astea, primeste acum, la batranete, doar o mie de lei pensie. “Nu-mi ajung, cum sa ajunga, la oras, cu cheltuielile de la bloc, cu costurile astea... Daca mi-ar fi fost de-ajuns, strangeam eu si de-un concediu sa mai vad o statiune. Da, ramane pe altadata”. Vine de cativa ani in piata de vechituri si scoate, in orele bune, cate 20-30 de lei. E maruntis pentru unii, pentru el e indeajuns sa-si cumpere paine timp de o saptamana.

Paine si circ
In apropiere, un targovet foloseste drept tejghea botul masinii: vinde vechituri pe o vechitura. Pe bordul Daciei, se lafaie la soare telefoane mobile, casetofoane ragusite, statii desperecheate si alte multe alte electronice in pragul reanimarii. Multi le cauta pentru piese de schimb, dar tinerelul nu prea vinde secondurile la pretul de “aproape noi”. Un alt pensionar si-a intins volumele ingalbenite de vreme pana in cauciucul masinii – isi vinde biblioteca, titluri stranse cu drag si “pe sub mana” pe vremea lui Ceausescu. Atunci “manca” literatura pe paine, acum vinde literatura ca sa manance. Halal evolutie! Priveste cu jale, resemnat, la tinerii care trec aproape calcand pe volumele cu foi indoite si cu speranta la cei cam de varsta lui: “Copiii astia nu mai citesc nimic, nu stiu nici sa tina bine in maini o carte. Eu cand le vedeam, le miroseam cerneala proaspata, adulmecam hartia, asa de dragi imi erau. Mai dadeam si mici atentii sa le procur. Ei nici nu se uita, trec din astia de le curg tot soiul de fire din urechi, Dumnezeu stie ce asculta de acolo. Uitati-va la ei ce priviri au. Sunt toti ca o turma, privesc la fel, hohotesc prostesc, dau o gramada de bani sa aiba acelasi gen de haine. Cititul i-ar putea salva. Macar partial”, isi expune omul teoria, in timp ce vinde “Dupa 20 de ani” a lui Alexandre Dumas unei babute care isi aseaza volumele cu grija intr-o plasa de fas indesata cu conopida. Pe alta masina, o Dacie din noua era, troneaza un afis mare: “Schimbam valuta” si intre paranteze “doar cumparam”.

Rasu’-plansu’
Mai departe, alti pensionari au ocupat un colt de targ si colaboreaza in negot. Se vede ca fac echipa de ceva vreme, isi arunca replici, fac constatari, ori trec banii de la unul la altul. Unul se numeste Marian Iancu, este pensionat de boala, are grad de handicap ll, lucru care-i ingreuneaza negustoria cu nimicuri si vechituri. Sade pe un scaunel, pazeste marfa si isi coordoneaza colegul care il consulta la preturi: “Auzi, doamna vrea patru pile la sase lei!?” “Da-le, ma!”, zice omul si da a lehamite din mana: “Da’ ce sa tot tin de marfa si astia-s saraci ca noi, vai mama lor, altfel n-ar veni sa cumpere de aici. 33 de ani am lucrat la combinat si noroc cu banii de handicap, am 750 de lei. Cine poate trai cu banii astia? Intretinerea ii mare, viata ii scumpa! Greu, greu! Mai stam si noi aici sa nu stam degeaba. Vindem de cateva sute, da de sute de lei vechi, mai platim chiria pe loc, ne mai luam un suc, plecam cu mai nimic. Afaceri de-astea stim noi sa facem!”. Cei doi au cam aceeasi marfa ca toti – vechituri, plus hainele in care le-au crescut nepotii – o contributie pe care generatia tanara o aduce inaintasilor. Rad sa nu faca pe plac greutatilor. Un tinerel subtire se apleaca si alege de pe jos un plastic care se dovedeste a fi o veche “masina de stropit” si se pornesc negocieri: “Cat ceri? - 10! Dau 5! Daca ceream 15, dadeai 10?, il intreaba batranul si zice “8! Ultimul pret! Tanarul scoate banii. “8 lei, vreo 3-4 paini!”, socoteste negustorul si apoi recalculeaza: “Daca mai stau, ii dau pe toti pe apa minerala!”. Mai departe, un barbat vinde bocancei de bebe, marimea 21, nou-nouti: “Eu vand ce trimite copilul din Anglia. L-a pus naiba de i-a cumparat micutului bocanci, acesta nu se poate ridica din carut si prostul vroia sa-l duca pe munte. A dat 37 de lire pe ei, uitati, sunt din piele si eu nu pot sa-i vand la 50 de lei”.

Vechituri internationale
Peste drum, pe folii mari, un turc care o rupe pe romaneste, greu si pocit, isi etaleaza marfa “Made in Germany”. Sunt tot vechituri, dar fiindca sunt aduse “de dincolo”, astea sunt tratate ca produse de colectie, cu preturi pe masura. Nu conteaza ca tabloul e afumat si rama rarita pe alocuri – turcul tot un milion vechi cere. Un clopotel auriu “de popi” costa 80 de lei, incaltamintea “de firma”, luata de la solduri, e la pret de mall. Cu clientii il ajuta o fata tanara – Ana Elena Epure: “Ne merge si noua rau acum, ca uite, lumea ar cumpara, le place ce vede la noi, dar ar vrea tot pe degeaba. Apai, noi pe degeaba nu dam, ca si noi le platim. Lumea crede ca noi le luam de pe strada, dar nu-i adevarat. Le negociem la nemti prin pietele de vechituri, ca si ei au din astea”. In Hunedoara, de-abia vand una-alta, de aici pleaca duminica in targ la Balata, apoi la Brad, Faget si Lugoj. Lasa putin la pret, iar cei care vor sa negocieze sunt intampinati cu ostilitate. O privire nervoasa, scurta si in cateva secunde vechitura “de colectie” ajunge la loc, pe patura. Par sa-si selecteze foarte bine clientela – dupa bani. Dincolo, la batrani, totul se negociaza si oamenii de-abia pleaca acasa cu cateva zeci de lei dupa piata de sambata. Aici, fiecare leu conteaza. Chiar si cei doi lei pe care administratia ii cere pentru fiecare metru patrat ocupat, o chirie pe seama careia fostii siderurgisti fac poante: “un patrat, cat o pita”.

08-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5348 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Saptamana nebuna:: Pamflet

Nr. 457:: 8 - 14 septembrie 2011

Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare.

[... detaliat]
08-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5358 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Deva are un nou tel: sa devina oras turistic

Nr. 457:: 8 - 14 septembrie 2011::Scris de Laura Oana

Deva vrea sa devina destinatie turistica de excelenta. Nu este doar un vis al autoritatilor locale, ci tinta unui proiect de politici publice care a identificat atat punctele slabe ale orasului, cat si masurile care ar trebui luate pentru ca turistii sa ramana cat mai mult in Deva. Municipalitatea crede ca poate aduce si tine turistii in oras chiar daca, de cativa ani, incasarile din turism scad constant, iar operatorii din turism au criticat pana si pliantele de lansare a proiectului.

[... detaliat]

Deva are 23 de unitati de cazare si ofera turistilor 904 locuri in hoteluri, moteluri si pensiuni urbane. Cu toate ca, in ultima vreme, oferta s-a diversificat si calitatea sa a crescut, numarul de turisti care se cazeaza a scazut continuu. Daca in 2007, Deva gazduia 38.059 de persoane, in 2009, cifra scade la 23.172, iar incasarile scad direct proportional. Municipalitatea percepe o taxa hoteliera de doi la suta pentru toata perioada anului, prin urmare incasarile la buget ofera cifre relevante: 136.388 de lei in 2009, fata de numai 33.000 lei, in primele cinci luni ale anului. Expertii din domeniu cred ca pentru aceste scaderi nu oferta este de vina, ci criza economica pe de o parte si slaba promovare a orasului ca destinatie turistica, de alta parte. De fapt, crede lectorul universitar Mihail Socaciu, unul dintre expertii care au participat la realizarea proiectului de politica publica, “Deva nici nu poate fi luat in calcul ca destinatie turistica de anvergura. In primul rand, trebuie sa ne gandim care este principalul avantaj al Devei, pentru ca eu, ca turist, va pot spune ca este suficienta o zi pentru vizitarea orasului. Important este la voi ca, pe o raza de 100 de kilometri in jur, ai ce vedea – la est sunt cetatile dacice din Muntii Orastiei, la sud sunt Hunedoara cu Castelul Corvinilor, Tara Hategului cu capitala Daciei Romane si bisericile de piatra, la nord sunt Apusenii, iar la vest putem lua in calcul bisericile monument din lemn de pe Valea Muresului si castrul roman de la Mintia. Ei bine, Deva poate ajunge placa turnanta pentru aceste obiective, pentru ca orasul este singurul din zona care are logistica necesara turistului. Sunt aici spatii de cazare de diferite categorii si preturi, este situata pe coridor european de transport, asa ca poate deveni foarte clar: cine vrea circuit turistic in zona se cazeaza la Deva si pleaca in voiaj de aici. Acesta este marele avantaj al Devei”.

Turisti fara turism
Cercetarile facute de autorii politicii publice au scos la iveala greutatile si lipsurile de care un turist obisnuit se loveste insa la tot pasul in Deva. “Prin urmare, nu este de mirare ca incasarile din turism au scazut constant in ultimii trei ani, iar durata vizitei s-a injumatatit”, crede universitarul Mihail Socaciu. Statistica arata ca, in perioada 2001-2003, durata vizitei oscila intre 2,8 si 3,5 zile, dar scade la 1,75 zile in 2009, iar indiciile preliminare arata ca tendinta s-a mentinut si in anii 2010-2011. Pentru scaderea marcanta sunt considerati vinovati mai multi factori. Cel mai important – reputatia fragila a Devei ca destinatie turistica in raport cu “potentialul fantastic al orasului, potential care nu apare insa in ofertele agentiilor de turism”, dar atarna greu in decizia turistilor, si penuria de informatii si de suport la dispozitia turistilor. “Eu, ca turist, nu am gasit indicatoare, asa ca un vizitator se poate pierde usor in oras. Apoi este vorba de accesul greoi la informatii pentru un turist care vrea sa-si planifice din timp concediul – nu exista site-uri de profil si e greu sa-ti gasesti un loc de cazare, o firma de unde sa-ti inchiriezi masina si, grav, nu exista materiale informative precum pliante sau albume”. Concluziile expertului in turism sunt confirmate, de altfel, si de proprietarii de pensiuni. Virginia Szabo, reprezentanta Conacului Archia, crede ca este perfect posibila dublarea incasarilor, dar in alte conditii: “In primul rand, este nevoie de un om bun, specializat in marketing turistic, care sa ne spuna operatorilor din domeniu ce trebuie sa facem si, daca este nevoie, putem contribui la salariul lui. Apoi, este nevoie ca obiectivele turistice sa fie cu adevarat destinate vizitelor. De exemplu, cetatea a fost si este in renovare, nu vezi mare lucru, nu e nimeni sa-ti explice ce e cu zidurile, cu istoria locului. La muzeu, pe turisti nu-i baga nimeni in seama, pot gasi cel mult o expozitie fara ghid, dar de multe ori dai numai peste femeia de serviciu ori de cei de la paza. Turismul e zero. Cat despre pliantele facute de autoritati, cred ca sunt facute dupa ureche. Sincer va spun ca mi-e rusine sa pun in camera clientilor pliante cum sunt cele scoase de primarie. Preferam sa ne facem noi materiale de promovare a orasului”.

Nevoia de strategie
Obiectivul proiectului de politica publica este tocmai acela de a stimula turismul, iar Primaria Deva vrea sa promoveze turismul cultural istoric din mai multe motive: “Judetul Hunedoara este cotat ca avand cel mai mare potential turistic din Regiunea Vest a Romaniei. (...) Municipiul Deva, la randul sau, incorporeaza o serie de obiective care pot fi mai bine valorificate ca puncte de atractie turistica: Dealul Cetatii si Cetatea Devei, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane (Palatul Magna Curia), Manastirea Franciscana, sinagoga, cladirea Palatului Administrativ si a Teatrului Dramatic. In afara acestor puncte de atractie, zona prezinta interes si din punctul de vedere al turismului montan si de agrement (trasee montane, rezervatii si parcuri naturale, AquaLand)”. In plus, se creeaza locuri de munca – in anul 2007, in hotelurile si restaurantele din Deva erau angajati 525 de oameni, iar in 2010, raman 507 angajati. Pentru ca Deva sa devina destinatie turistica “de excelenta”, specialistii care au lucrat la proiect au identificat trei variante de solutionare: minimala, medie si maximala, cu referire directa la bugetul alocat fiecareia. “Noi recomandam aplicarea variantei medii. In urma cercetarilor, am ajuns la concluzia ca numarul de turisti poate creste cu 15 la suta pana in 2015, iar durata medie de vizitare poate creste de la 1,68 de zile la doua zile, in 2016”, sustine Daniela Parvu, de la Primaria Deva. Varianta cu buget mediu presupune in primul an cheltuieli de 216.634 de lei, iar din 2013 pana in 2015, o suma anuala de aproximativ 150 de mii de lei. Cu sumele alocate se vor monta indicatoare si panouri rutiere, o sectiune dedicata turismului pe site-ul primariei, editarea unei brosuri turistice a Devei si o harta turistica, organizarea de evenimente culturale care sa puna in valoare obiectivele de interes cultural-istoric – expozitii, seri de teatru, film sau muzica la Cetatea Devei si organizarea unui festival anual. In plus, se doreste realizarea unui portal turistic on-line al Devei, care sa reuneasca prezentarea principalelor obiective de interes turistic si a oportunitatilor oferite de agentii privati.

Brand de oras
Studiul de piata care sta la baza proiectului arata ca, in prezent, 46 la suta dintre cei care se cazeaza la Deva vin in calitate de turisti, 24 la suta in interes de serviciu si 29 la suta in tranzit catre alta destinatie turistica. Majoritatea vizitatorilor Devei prefera sa-si planifice singuri concediile si doar 38 la suta dintre ei apeleaza la serviciile unei agentii de turism. Cei mai multi vizitatori ai orasului in luna iulie 2011 il mai vizitasera cel putin o data. “Noi stim foarte bine cine ne sunt clientii – jumatate sunt oameni care vin in interes de serviciu, dar noi vrem sa facem si sa traim din turism. Vrem sa cumparam o caleasca pentru a face promenada, dar unde sa ma duc cu turistul? Printre masini cu oameni nervosi? Centrul vechi ar trebui inchis macar o data pe luna, trebuie organizate evenimente si, chiar daca suntem un mic burg, eu cred ca ne-am putea redescoperi bunul gust”, crede Virginia Szabo. Directorul Liceului de Arta, Gheorghe Mihut, are si el propuneri: “Noi avem lucruri de valoare, trebuie doar sa le permanentizam. Turistul trebuie sa stie ca in data cutare sunt zilele orasului, ca in 29 decembrie e «Concertul de anul nou», ca de luni pana sambata poti vizita cutare obiectiv intre anumite ore. Deocamdata, la noi, nimic nu e bine stabilit, totul se misca in functie de decizia politica. Si mai peste tot in Romania gasesti aceleasi lucruri; de aceea e inghesuiala la Sighisoara, pentru ca ofera altceva. Ce ne costa sa facem un tur al Liceului Sportiv pentru turisti, sa vada oamenii gimnastele la lucru, demonstratii, sa vada trofeele, sa-si poata lua suveniruri? Pentru ca, sa recunoastem, in lume, cand spui Deva nu spui nici Cetate, nici muzeu, spui gimnastica”. Costa, spune municipalitatea, care se loveste acum de un adevarat val de nemultumiri legate de proiectele de promovare a turismului. Corina Oprisiu, administratorul public al Devei, spune ca Primaria Deva are peste 80 de procese legate de inchiderea centrului vechi: “Avem in proiect inchiderea centrului de la Piata Prefecturii, la blocul turn, insa ne confruntam cu nemultumirea locuitorilor din zona. Avem in plan un pasaj subteran, nu va spun cata impotrivire exista. Vrem sa facem parcari subterane, dar exemplul cu cea din Piata Devei ne arata ca nu ar fi rentabile, pentru ca populatia nu le-ar folosi. Toti vor masina la scara si atunci trebuie sa-i convingem ca, daca vrem turism si locuri de munca, trebuie sa renuntam la anumite obiceiuri”.

Proiect de dezvoltare a turismului
“Deva, o destinatie turistica de excelenta in Regiunea Vest. Stimularea turismului cultural istoric ca premisa a dezvoltarii durabile a municipiului Deva, 2012-2015” este titlul proiectului care s-a nascut dupa implementarea unui alt proiect finantat din Fondul Social European si dezvoltat de expertii Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) in cadrul programului “Dezvoltarea Capacitatii Administrative”. Astfel, o echipa de experti din spatiul universitar, alaturi de angajati ai MAI si cativa functionari ai primariei Deva, au gandit acest proiect de politica publica in domeniul turistic, dupa ce s-au specializat in cadrul Unitatii de Politici Publice din MAI, care a incheiat parteneriate cu 16 primarii si patru consilii judetene din tara. Astfel, sase dintre angajatii primariei au urmat cursuri de specialitate, au facut vizite de studiu in diverse tari si au intocmit seturi de exercitii pilot. “Grupul de lucru de la Deva a lucrat la aceasta politica publica, care este de fapt o viziune pe termen mediu si lung si prin care au pus in practica ce au invatat in urma derularii programului”, spune Adina Simandan, expert MAI. Postata pe site-ul primariei pentru dezbatere publica, politica publica isi propune sa continue preocuparile de pana acum ale administratiei locale, din care face parte si investitia prin care se reabiliteaza zona “Dealul Cetatii”, demarata in 2007. Cu o valoare de 7, 7 milioane de euro, proiectul urmeaza sa fie finalizat in 2013.

08-09-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 5285 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

<< Pagina anterioara :: Pagina urmatoare >>