Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Administratie:: CNH ar putea scapa de datorii

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Monalise Hihn

Guvernul va cere Parlamentului stergerea datoriilor istorice ale Companiei Nationale a Huilei Petrosani. Acestea se ridica la aproximativ 3,66 miliarde de lei, din care majorarile si penalitatile constituie 2,58 miliarde de lei. CNH este cel mai mare datornic la bugetul de stat din Romania. Deja a fost intocmita documentatia care va fi depusa la Comisia Europeana pentru notificarea stergerii datoriilor.

[... detaliat]

Actele vor fi trimise in data de 20 septembrie Parlamentului. Surse guvernamentale declara ca documentul ar trebui aprobat de catre parlamentari pana la sfarsitul lunii noiembrie. Apoi, acesta va fi trimis Comisiei Europene, dar trebuie sa se explice cum s-a ajuns la asemenea datorii istorice. Pretul mic al gigacaloriei si carbunelui, lipsa investitiilor si subventiile insuficiente se numara printre cauzele care au dus la acumularea unor asemenea debite. Autoritatile vor sa stearga datoriile pentru ca apoi Compania Nationala a Huilei Petrosani sa fie introdusa intr-una din cele doua entitati energetice pe care doreste sa le infiinteze.

Alta incercare esuata
Si Guvernul condus de Calin Popescu – Tariceanu a incercat sa stearga debitele istorice ale CNH si ale altor cateva zeci de societati de stat in decembrie 2006. Tentativa a esuat, iar Compania Nationala a Huilei Petrosani a ramas cu datoriile care se ridicau la sfarsitul lunii aprilie la 3,66 miliarde de lei. Majorarile si penalitatile de intarziere sunt de 2,58 miliarde de lei. In acelasi timp, de la sfarsitul anului trecut CNH este in administrare speciala, in acest mod fiind evitata executarea silita. Compania Nationala a Huilei Petrosani numara in prezent aproape 11.000 de angajati si produce anual cam 2,7 milioane de tone de huila.

Doua entitati energetice
Compania Nationala a Huilei Petrosani va face parte dintr-un complex energetic alaturi de CET Deva, CET Paroseni, ELCEN, sucursalele Hidroelectrica Portile de Fier, Sebes, Buzau, Targu Jiu, Electrica, iar in a doua structura a companiei vor fi incluse CH Caransebes, Hateg, Arges, sucursalele Hidroelectrica Cluj, Bistrita, Sibiu, precum si societatea Romgaz. Compania va folosi surse precum huila, apa si gaze naturale. Cealalta companie va fi formata din Complexul Energetic Turceni, CE Rovinari si CE Craiova, CN Cernavoda, Unitatile 1 si 2, sucursalele Hidroelectrica Valcea si Slatina, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia si Electrica. Aceasta societate va folosi surse precum lignit, apa si uraniu. De asemenea, Sucursalele Hidroelectrica Cluj, Bistrita, Sibiu vor face parte din prima companie, iar cele din Valcea si Slatina vor fi incluse in a doua companie. Sindicalistii nu sunt multumiti de decizia Ministerului Economiei, care prevede, practic, divizarea Hidroelectrica in cele doua entitati si protesteaza impotriva acestei decizii. Masura este stabilita in cadrul noii strategii din domeniul energetic. Sindicatele vor picheta azi si maine sediile PSD si PD-L, iar in data de 17 septembrie pe cel al Ministerului Economiei.

Istoria unui dezastru
La inceputul anilor ’90 in minele din Valea Jiului lucrau cateva zeci de mii de ortaci. Incepand cu 1997 CNH a trecut printr-un program de restructurare, in urma caruia in jur de 45.000 de persoane au parasit sistemul, beneficiind de plati compensatorii. In acelasi timp, in doar 19 ani, Compania Nationala a Huilei Petrosani a devenit cel mai mare datornic din Romania la bugetul de stat. Din pacate, si numarul accidentelor din minele din Valea Jiului au fost numeroase si au lasat in urma zeci de orfani, vaduve sau parinti indoliati. Doar in ultimii cinci ani, in minele din Valea Jiului au avut loc 280 de accidente. Fiecare astfel de accident a scos la iveala in ce conditii se lucreaza in minerit. Dupa 1990, toate conducerile pe care le-a avut actuala Companie Nationala a Huilei Petrosani au fost numite pe criterii politice. ªi decizia privind impartirea Hidroelectrica in doua companii este, din nou, o decizie politica. Nu se stie insa daca prin aceasta mineritul din Valea Jiului va fi salvat de la dezastrul si disparitia pe care i le canta in urma cu cateva luni ministrul Adriean Videanu.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1932 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Din cauza lucrarilor intarziate, Deva si Hunedoara risca sa piarda 10 milioane de euro

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Laura Oana

O buna parte din lucrarile de reabilitare a retelei de apa si canalizare din Hunedoara si Deva si-au depasit termenele initiale de finalizare. Proiectul este finantat prin programul ISPA si are o valoare totala de 63 de milioane de euro fara TVA, dintre care 75 la suta provin din fonduri europene nerambursabile. Reabilitarea a fost impartita pe patru segmente: consultanta, statii de tratare, statii de epurare, respectiv canalizare. In ultimul segment se pare ca se inregistreaza intarzierile cele mai ingrijoratoare pentru autoritatile locale si judetene. De acesta se ocupa sucursala Deva a societatii Hidroconstructia. Reprezentantii firmei recunosc intarzierile, dar spun ca nu sunt ei de vina.

[... detaliat]

Valoarea contractului incheiat cu Hidroconstructia pentru reabilitarea si modernizarea canalizarii este de 26,4 milioane de euro. Primarul Devei, Mircia Muntean, sustine insa ca, daca se ramane la ritmul actual, 40 la suta din suma va fi pierduta. In opinia lui Muntean firma desemnata este depasita de situatie, neavand capacitatea sa respecte termenele de finalizare a lucrarilor, iar acest lucru poate duce la pierderea banilor europeni. “In 10 decembrie (2010 - n.red.) se vor inchide birourile si conturile ISPA pentru ca se va trece pe alt tip de fonduri, pe fonduri structurale acordate tot de Uniunea Europeana, iar atunci cand vor trage linie cei de la UE, noi o sa picam prost. Nu numai ca UE nu va da banii pe lucrari, dar vom fi pusi in situatia sa platim noi totul de la bugetul local. Acum cei de la Hidroconstructia se folosesc de tot felul de tertipuri, incearca sa se acopere cu acte si sa dea vina pe noi, ca noi i-am intarziat. Ne spun ca ba nu le-am dat doi metri de trotuar, ba nu stiu ce bucata de teren. Eu le-am spus celor din primarie sa fie atenti si sa aprobe toate cererile firmei. Le dau si Casa de Cultura daca asta ii ajuta sa respecte termenele. Avem mai multe lucrari oprite in oras si oamenii ne injura pe noi”, adauga Mircia Muntean.

O zecime din total
Desi lucrarile efective pe programul ISPA ar fi trebuit sa inceapa in forta pe 1 martie 2008, complicatiile administrative au facut ca momentul sa fie amanat cu mai bine de un an. In ambele orase au aparut incurcaturi privind amplasamentele pe care urma sa se lucreze, fiind necesar ca toate terenurile pe care se fac amenajari sa fie in proprietate publica. Conform directorului sucursalei Hidroconstructia din Deva, Ioan Radu, la ora actuala, per total, 60-70 la suta dintre lucrarile necesare „pachetului” referitor la reteaua efectiva de canalizare trebuiau sa fie gata, insa in Hunedoara s-a realizat doar 10 la suta, iar in Deva doar 16 la suta dintre acestea. „Nu din cauza noastra au aparut intarzierile. Proiectul de executie intocmit este, practic, inutilizabil. Trebuie sa facem noi, pe cheltuiala noastra, un alt proiect. In plus, au mai fost probleme si cu amplasamentele care ne trebuiau predate mult mai devreme decat s-a reusit a se face acest lucru. Inteleg ingrijorarea edililor, insa sunt sigur ca, daca toate institutiile implicate vor conlucra cu adevarat, nu vor fi probleme, mai ales ca am obtinut extensii ale termenelor de finalizare pana la finele lui 2010”, declara Ioan Radu. Acesta adauga ca sucursala pe care o conduce a facut investitii de 2 milioane de euro in utilaje special pentru acest proiect, iar mare parte dintre acestea nu pot fi folosite din cauza conditiilor de lucru din cele doua orase.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1966 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Protestul magistratilor produce tensiuni in puscarii

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Laura Oana

Nu doar „clientii” judecatoriilor, avocatii sau juristii sunt afectati de greva din instante, ci chiar si detinutii. Ca urmare a protestelor au aparut situatii in care unele cazuri de liberari conditionate au fost amanate din cauza pozitiei fata de protest a judecatorului-delegat la penitenciar. Conducerea Administratiei Penitenciarelor a atras atentia ca actiunile judecatorilor provoaca tensiuni in randul detinutilor.

[... detaliat]

“La noi, cazurile de liberari conditionate se considera cauze urgente si se numara printre cele care se judeca si nu sunt afectate de protestele declansate in justitie. Pot sa va spun ca nu exista nicio schimbare din acest punct de vedere in activitate mea si nu stiu ca vreun detinut de la Barcea sa fi fost afectat de ceea ce se intampla in instante”, precizeaza Cornelia Filimon, judecator delegat la Penitenciarul Barcea Mare si purtator de cuvant al Judecatoriei Deva. Chiar daca la Barcea este liniste, in tara apele incep sa se tulbure.
Administratia Nationala a Penitenciarelor sustine ca, in urma protestelor magistratilor, a cerut fiecarei unitati penitenciare sa fie pregatita si sa stabileasca un plan propriu de masuri pentru a preveni evenimentele negative care s-ar putea declansa in aceasta perioada. Pentru aceasta, penitenciarele colaboreaza cu structurile MAI din teritoriu. Potrivit datelor ANP, in tara, au aparut cazuri de revolta dupa ce pozitia judecatorului delegat a afectat detinuti propusi pentru liberari conditionate, a caror discutare a fost amanata la cererea judecatorului-delegat de instanta. Directorul general al ANP, Ioan Bala, sustine ca amanarea liberarilor conditionate prin termene noi date de instante „duce la o stare de tensiune in randul detinutilor”.

Psihologii din sistem sunt pusi si mai mult la lucru
Conducerea ANP precizeaza ca asemenea cazuri au fost raportate la Consiliul Superior al Magistraturii si la Curtile de Apel pe raza carora functioneaza aceste penitenciare.
Conform datelor existente, la nivelul ANP, protestul magistratilor a afectat cateva penitenciare. Este vorba de Gherla, unde activitatea judecatorului-delegat este afectata partial de protestul magistratilor. Magistratul ia parte la comisiile de liberare conditionata, rezolva refuzurile de hrana sau decide asupra aplicarii mijloacelor de imobilizare, sau elibereaza avize pentru politia judiciara. In schimb, se amana cererile de schimbare a regimurilor de executare a pedepselor si solutionarea sesizarilor de schimbare ale acestora. La Codlea, Targusor si Ploiesti, cauzele cu condamnatii propusi la liberare conditionata au fost amanate, primind un termen nou de judecata. Potrivit directorului ANP, exista instante in tara care nu judeca cererile de eliberare conditionata ale detinutilor, amanand procesele fara sa se pronunte pe fond. Prin urmare, cererile detinutilor sunt afectate ori de faptul ca judecatorul delegat participa la protest, ori, daca au ajuns in fata instantei, cererile primesc termene in alta luna. Din cauza aceasta, ar putea aparea probleme in spatele gratiilor, daca greva se prelungeste pe termen indelungat. Conducerea ANP a decis, pentru a preintampina astfel de probleme, ca psihologii din cadrul penitenciarelor sa discute situatia cu detinutii si sa le explice ce se intampla. Mai mult, adresele trimise curtilor de apel din tara si Consiliului Superior al Magistraturii cu descrierea efectelor protestelor au ramas fara raspuns. Persoanele arestate pot cere liberarea conditionata daca au o conduita model, participa la cursuri de calificare, la cele de scolarizare si au fost folositi la munca. Ei trebuie sa se prezinte in fata comisiei de disciplina privind eliberarea conditionata.

Cauzele care se mai judeca
Protestele magistratilor nu sunt altceva decat o restrangere a activitatii de judecata. Potrivit purtatorului de cuvant al Judecatoriei Deva, instantele hunedorene mai solutioneaza doar o parte dintre dosare. Este vorba in principal de cauzele penale cu arestati in cauza, urmate de dosarele care, daca ar fi amanate, ar duce la blocarea activitatii politiei. Prin urmare, judecatorii intra in sala cand este vorba de masuri preventive, adica autorizari, perchezitii, interceptari si inregistrari pe banda magnetica sau orice tip de suport. In plus, judecatorii se prezinta si la cauzele privind intreruperea executarii pedepsei din motive medicale, liberari conditionate sau altele care sunt urgente majore in materie penala. Tot urgente sunt considerate si ordonantele presedintiale prin care se incredinteaza sau reintegreaza in spatiu minori ori cand dosarul are ca obiect suspendarea provizorie a executarii silite. Restul cauzelor aflate pe rolul instantelor din judet sunt amanate si primesc noi termene de judecata.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2006 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Economic:: Telegondolele momarlanilor

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Laura Oana

Dupa celebra deja instalatie din Parang, alte doua zone turistice din Valea Jiului vor si ele telegondola pentru transportarea viitorilor clienti catre partiile de schi. Autoritatile locale au in plan transformarea Pasului Valcan in statiune de iarna si se zbat sa obtina fonduri pentru modernizarea locului aflat in vecinatatea municipiului Vulcan. Aici urmeaza sa fie construita o noua statiune numita “Castelul din Carpati”, cu o investitie estimata la 26 milioane de euro. Nici Straja nu se lasa mai prejos si, cu gandul la un domeniu schiabil de peste 100 de kilometri, vrea o instalatie de transport a turistilor in baza proiectului “Super schi in Carpati”, in conditiile in care majoritatea instalatiilor de acest fel au 30 de ani vechime. Toate proiectele se vor o alternativa la industria miniera.

[... detaliat]

Proiectul autoritatilor din Vulcan este finantat pe baza programului national “Super schi in Carpati”, iar sumele necesare sunt asigurate din fonduri guvernamentale. Planul prevede construirea a cinci partii de schi, cea mai mare intinzandu-se pe 5 kilometri, spatii de cazare si mai multe instalatii de transport pe cablu. Accesul in statiune urmeaza sa fie facut cu o telegondola care va pleca din orasul Vulcan, din locul denumit Casa Ciobanilor, de la cota 770 de metri si va ajunge la 1310 de metri. Deja s-au primit si 10 milioane de lei pentru a demara lucrarile la constructia telegondolei, iar drumul de acces spre Pasul Valcan se asfalteaza la greu cu finantare de la bugetul judetului. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, a declarat ca administratia va fi foarte stricta in ceea ce priveste regimul constructiilor. Astfel, in zona statiunii, hotelurile si cabanele pentru turisti trebuie realizate in stilul traditional, respectandu-se atat materialele, cat si inaltimea prevazuta in planul urbanistic. Pentru casutele de vacanta sunt doua modele de constructie, in timp ce cabanele vor avea maxim 10 camere. Mic si cochet, pare a fi sloganul edililor vulcaneni. Proiectul, aprobat alaturi de cel din Parang in februarie 2009, prevede si faptul ca viitoarea statiune va avea alimentare cu apa, canalizare si locul va fi racordat la reteaua de energie electrica. Valoarea totala a proiectului ce include partii de schi, telescaune si multe cabane se ridica la 28 de milioane de euro.

Acomin si italienii trag telecabina
Anuntul de intentie al licitatiei pentru construirea telecabinei a fost postat pe site-urile de specialitate in 19 mai 2009. Potrivit documentului, telegondola va avea urmatoarele caracteristici tehnice: lungimea pe orizontala – 3027 metri, diferenta de nivel – 540 metri, lungimea pe inclinare – 3064 metri, va avea capacitatea de 1800 clienti pe ora si o viteza de 6 metri pe secunda. Valoarea estimata este intre 39 si 40 de milioane de lei fara TVA. Conform HG nr. 462/2009, finantarea se asigura cu prioritate din bugetul Ministerului Turismului, iar sumele necesare derularii investitiei vor fi esalonate anual pe parcursul a 2,5 ani. Intentia autoritatilor este sa construiasca telegondola din marginea orasului pana in Pasul Vulcan, acolo unde in prezent exista o singura partie de schi. Telegondola va fi completata de doua teleschiuri si mai multe instalatii de produs zapada. Edilii cred ca proiectul lor va avea un succes nebun, iar Pasul Vulcan ar putea depasi ca popularitate “surorile” Straja si Parang. Chiar daca Vulcanul nu va fi “numarul 1”, planul autoritatilor ar putea transforma Valea Jiului de Vest intr-o zona turistica cu trecere la iubitorii de schi. La licitatia de la inceputul lunii august, doua firme romanesti si-au disputat proiectul din Vulcan, dupa ce caietul de sarcini pentru construirea telegondolei a fost cumparat initial de 15 firme. A castigat lucrarile societatea Acomin Cluj, in parteneriat cu italienii de la Leitner AG Spa Vipiteno. Daca licitatia nu va fi contestata, administratia spera ca muncitorii sa inceapa lucrul inca din aceasta toamna pentru ca primii turisti sa urce cei patru kilometri cu telecabina inca din 2010. Pretul „castigator” este de 32.964.438 lei, fara TVA. „Suma de 2,8 milioane de euro alocata pana acum de minister va fi suplimentata de indata ce prima transa va fi cheltuita”, sustine Gheorghe Ile.

Valea, de la transhumanta, la telegondola
Ideea unui turism sanatos in Valea Jiului s-a accentuat in anul 2003, cand a inceput sa se ia serios in calcul acest lucru ca alternativa la minerit dupa ce industria predominanta a Vaii Plangerii trecea, de la an la an, prin situatii tot mai grele. Ca prim pas s-a inclus Parangul in programul „Super schi in Carpati”, proiect care s-a tranformat in 2006, in „Schi in Romania” dupa ce au fost incluse si alte zone din Hunedoara precum Lupeni – Straja, Vulcan – Pasul Vulcan si Petrosani – Parang alaturi de alte trei zone cu petential din Prahova, Maramures si Suceava. Din 2007, a aparut si ideea unui nou sistem de transport spre zona turistica din Parang, pe langa modernizarea si infiintarea unor noi partii de schi si unitati de cazare si alimentatie publica. Asa s-a nascut proiectul primei telegondole. In 2009, termenul de „alternativa” a ajuns „activitate complementara”, dupa ce politicienii au realizat ca principalul brand al Vaii ramane totusi mineritul, iar minerii nu sunt atat de interesati de reconversia profesionala catre meseria de cabanier. Astfel, turismul este gandit ca a doua sursa de venit pentru bugetele locale si in special pentru tineri. „Noi credem ca mai avem sustinere pentru viitoarea statiune Petrosani-Parang si cred cu tarie in derularea proiectului. Daca se va opri cumva, sunt curios ce explicatii vor da politicienii pentru ca, din 2010, se scoate subventia pentru minerit”, declara primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. In acest an, administratia locala din Petrosani a reusit sa obtina si primii bani de la Ministerului Turismului. In plus, sprijinul politic de la centru s-a concretizat si in sprijinirea celorlalte doua proiecte turistice din Vulcan si Lupeni: daca Vulcanul are deja aprobati primii bani, pentru Lupeni se asteapta finalizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul Straja-Valcan pe baza caruia vor fi alocati primii bani.

Un alt proiect
Si edilii din Lupeni viseaza la o alta instalatie. Transportul turistilor va putea fi realizat cu gondola. Proiectul prevede constructia unui “pod” intre partia Mutu cu ajutorul caruia sa se treaca catre locul actualei parcari astfel incat turistii sa mearga pe schiuri de pe varful Mutu, adica de la 1722 de metri altitudine, pana la Lupeni. Gondola va fi completata de un telescaun care ar uni partia Sfantul Gheorghe cu varful Mutu, altul de la cabana veche, pana in Varful Straja si unul spre Pasul Vulcan care sa lege Muntii Valcan de Varful Straja. Intocmirea SF va mai dura cel putin un an, dupa care proiectul intra la finantare. Chiar si fara aceste resorturi, Straja este una dintre cele mai cautate zone de schi din tara. Iubitorii sporturilor de iarna lauda calitatea partiilor, unele prevazute cu nocturna.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7840 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Special:: Arsenie Boca si-a prevazut sfarsitul

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Monalise Hihn

In urma cu 20 de ani, parintele Arsenie Boca a incetat din viata, in data de 28 noiembrie 1989. Inca din 1987 a aratat locul in care sa ii fie sapat mormantul, in curtea Manastirii Prislop. Mai mult, martorii povestesc ca in vara lui 1989 i-a cerut cuiva sa-i scrie pe crucea de lemn, pe care i-o facuse, anul mortii: 1989. Povestea este confirmata de preotul Craciun Oprea, dar care precizeaza ca insusi Nicodim, duhovnicul Manastirii Prislop, a facut crucea, pe care i-a si aratat-o cu cateva luni inainte ca Arsenie Boca sa moara. A fost inmormantat acolo unde a dorit, iar potrivit celor prezenti, a fost condus pe ultimul drum de circa o mie de credinciosi.

[... detaliat]

In ultimul an al vietii, Arsenie Boca a stat la Sinaia. Timp de 46 de ani, Securitatea a fost pe urmele lui. In Ardeal, dar si in Tara Fagarasului era recunoscut drept un vizionar. Deja circulau o multime de relatari despre puterea nepamanteana a parintelui. Zian, hirotonit Arsenie Zian Boca s-a nascut in 29 septembrie 1910, la Vata, in judetul Hunedoara. A absolvit in 1929 liceul la Brad, ca sef de promotie, iar apoi, timp de patru ani, a studiat la Institutul Teologic din Sibiu. Mitropolitul Balan l-a trimis la Bucuresti sa urmeze Institutul Belle Arte, timp in care realizeaza grafica primelor patru volume ale „Filocaliei”. In 1939 merge trei luni la Muntele Athos, iar in 1940 primeste numele de Arsenie. Doi ani mai tarziu este hirotonit preot si devine staret al Manastirii Sambata de Sus. In 1944 a plecat la Chisinau, unde a stat un an si a invatat pictura bisericeasca si poleitul icoanelor.

Prima arestare
In mai 1948 a fost arestat si a fost acuzat ca este legionar, lucru complet neadevarat. In 1947 a sprijinit organizarea, la Sambata, a unei intalniri a unor reprezentanti ai tuturor fortelor anticomuniste. Pe de alta parte, parintele Arsenie Boca a vizitat Castelul de la Bran, unde a fost in nenumarate randuri oaspetele principesei Ileana. A stat cateva luni in inchisoare, iar dupa acea perioada a fost mutat la Manastirea Prislop din judetul Hunedoara, unde a devenit staret. Parintele Craciun Oprea l-a cunoscut pe Arsenie Boca la inceputul anilor ’40: „Personalitatea parintelui fusese remarcata inca din liceu. Imi amintesc ca de cand dadea vremea frumoasa si pana sa cada prima ninsoare, timp in care se putea dormi afara, in permanenta erau intre 800 pana la o mie de oameni la Sambata de Sus, fie ca vorbim despre studenti, muncitori, tarani etc. Unul dintre colegii mei de la Arad a dorit sa mearga acolo si asa ne-am petrecut o luna din 1946. Un an mai tarziu, mi s-a povestit de catre un coleg de-al meu ce fusese la manastire ca a vazut o minune, ca parintele Arsenie a vindecat o fata paralizata, care nu putea sa mearga. Parintele i-a spus tatalui ei s-o lase la Sambata, iar un calugar batran o avea in grija si o plimba cu roaba prin gradina. Intr-o buna zi, calugarul a dus fata pe brate, in biserica. A venit si Arsenie Boca, a intrat in biserica. Au iesit amandoi din biserica, iar tanara a iesit pe picioarele ei. Avea doar un fel de mers ca si fata paralizata ce a fost vindecata de Mantuitorul inainte de inmultirea vinului, in Caana. Am vazut-o si eu in 1956, la 10 ani dupa ce a fost vindecata”. Preotul hunedorean isi aminteste ca in 1948, parintele Arsenie a ajuns la Prislop: „Dupa ce s-a instaurat noul regim, parintele Arsenie si-a dorit ca vorbele sale sa nu fie rastalmacite si sa produca vreo rascoala. Oricum, nu i s-a ingaduit sa le vorbeasca oamenilor. El a fost permanent urmarit”. Doi ani dupa, manastirea devine una de maici, iar Arsenie Boca ramane doar duhovnic.

Inchis din nou
In 1951 este arestat din nou si petrece noua luni la Ocnele Mari si la Canal. S-a intors apoi la Prislop, unde mai ramane sapte ani, pentru ca manastirea se desfiinteaza, iar lui Arsenie Boca i se interzice sa mai slujeasca. Ajunge la Bucuresti, unde este angajat ca pictor muncitor la Schitul Maicii Domnului. De altfel, manastirea a fost transformata in camin de batrani si s-a redeschis abia in 1976. Preotul Craciun Oprea isi aduce aminte despre alte intalniri cu Arsenie Boca: „In 1958 am venit de Florii la Cincis, in vacanta, cu un coleg care fusese ucenic al parintelui. Am reusit sa vorbesc atunci cu el. Era un vizionar si cunostea sufletul omului, chiar daca acela nu se spovedea. La Cincis venea la casa socrului meu, cu care era in bune raporturi. Socrul meu avea in 1958 niste boi foarte frumosi, cu care se tot lauda. Parintele Arsenie i-a zis atunci Sa vezi cum vei da boii acestia cu semnatura, fara bani!. A venit colectivizarea si a dat boii asa cum prevazuse parintele”. Anisoara Oprea isi aminteste si ea de o intamplare cu Arsenie Boca: „Venea in Cincisul vechi si, urcand pe langa drumului bisericii, a dat cu nuiaua pe care o avea in mana intr-un par, spunandu-ne ca va fi apa peste locurile acelea. Noi nu intelegeam. Satul era in groapa si ne gandeam ca ne va lua apa. Am intrebat Daca ajunge apa pana acolo, ce va fi? Ne vom ineca?. Ne-a raspuns Nu, nu va veti ineca!. A avut dreptate. Peste patru ani satele au fost stramutate si in locul lor a aparut un lac de acumulare. Parintele Oprea mai povesteste de o intamplare care s-a petrecut sub ochii soacrei sale: „Suferea de picioare si insista sa mearga la Prislop. Dupa ce facea slujba, parintele statea cu oamenii. S-a dus la socrii mei, care erau intr-o caruta. Arsenie cunostea pacatele oamenilor si nu primea pe oricine. S-a intamplat ca a sosit o doamna, dupa slujba, iar parintele i-a zis: Dupa ce ai venit?! Ca si asa nu te spovedesc. Pe lumea cealalta pregateste-te de furca si de cutit!. Stia ca a facut avort. Nu statea de vorba cu cei cu pacat. Le stia, cum ii vedea!”. Drumul lui Arsenie Boca ajunge apoi la Draganescu, unde va picta biserica, si la Manastirea Sinaia.

Sfarsitul dictaturii
In anii aceia se vorbea foarte multe despre previziunile parintelui Arsenie Boca. Sunt foarte multe voci care afirma ca atunci ar fi prevazut sfarsitul familiei Ceausescu, spunand ca „miroase a praf de pusca”. Parintele Daniel de la Varset isi aminteste ca in 1988 Arsenie Boca a tinut o slujba in care a vorbit despre sfarsitul dictaturilor. Era exact cu un an inainte sa izbucneasca evenimentele de la Timisoara. Parintele a intrezarit chinurile prin care va trece. Avea darul rugaciunii, iar multe persoane spun ca isi vedea si propriul viitor, suferintele si arestarea, dar nu se tulbura prea tare. Stia ca pentru mantuire trebuie sa le induri pe toate, sfatuindu-i pe credinciosi sa rabde, sa accepte senini vrerea lui Dumnezeu. Dosarul sau de urmarit de fosta Securitate cuprinde in jur de o mie de pagini. Parintele Arsenie era cautat de catre foarte multi credinciosi, iar faptele sale si invataturile erau relatate mai ales in Ardeal si Tara Fagarasului. Se vorbea ca ar fi prevazut si cutremurul din 1977. Oricum, dosarul de la CNSAS arata ca in septembrie 1989 s-a propus scoaterea de sub supraveghere informativa, pentru ca „Din masurile intreprinse rezulta ca nu desfasoara activitate dusmanoasa impotriva oranduirii noastre socialiste si nu intretine relatii cu elemente urmarite. In prezent este grav bolnav, imobilizat la pat si nu mai prezinta interes pentru securitatea statului”. Cererea a fost aprobata la 7 octombrie 1989. Preotul Craciun Oprea spune ca lumea de ieri si de astazi nu il poate intelege pe Arsenie Boca: „Tinea la smerenie. A fost un parinte care a cunoscut voia lui Dumnezeu si dorea ca oamenii sa traiasca in credinta crestina. Era foarte firesc in manifestare, modest, smerit in mod real. Zicea la fiecare pe sleau Tu degeaba ai venit la spovedit, pentru ca ai pacate!. Spunea adevarul omului de-a dreptul, in fata!”.

Crucea parintelui
Cu doi ani inainte sa moara, Arsenie Boca a marcat locul in care isi dorea sa fie inmormantat: manastirea Prislop. Acest lucru este confirmat de catre Daniel de la Varset: „A decis atunci unde sa fie inmormantat si ce randuieli trebuiau urmate”. Preotul Craciun Oprea isi aminteste ca in vara anul 1989 a vazut crucea din lemn a parintelui Arsenie Boca: „Pe parintele Arsenie l-am intalnit ultima oara in viata in 1988. Am mai stat o data de vorba. Apoi, in vara lui 1989, parintele Nicodim, duhovnicul manastirii de la Prislop, un om pe care Arsenie Boca l-a pretuit foarte mult, ma cheama intr-o camaruta si a scos, cu discretie, crucea parintelui. Era scrisa asa cum e astazi, cu data nasterii si cu anul mortii – 1989. Ulterior, am aflat ca despre Nicodim parintele Arsenie a prevazut de doua ori cu multi ani inainte ca va fi mutat de la un asezamant bisericesc la altul si ca i-a si spus ca a treia oara ii va prevedea cand isi va lua zborul. Mi-a explicat atunci ca a trecut si anul mortii pentru ca asa i-a poruncit parintele Arsenie sa scrie pe cruce. Asa scrie si acum. Pai daca stia cand ii va face bagajul lui Nicodim, cum sa nu stie si cand moare el?!”.

Sfarsitul pamantesc
In data de 28 noiembrie 1989, Arsenie Boca a plecat la Dumnezeu. A fost adus la manastirea Prislop, unde a fost inmormantat in 4 decembrie, in locul pe care il alesese cu doi ani inainte. Potrivit lui Daniel, la inmormantare au participat in jur de o mie de persoane. Normal, in presa vremii nu s-a scris niciun rand despre decesul parintelui. Cam 30 de preoti au participat la ceremonia de inmormantare. Preotul Oprea a fost unul dintre ei: „Nu stia lumea ca a murit. Au venit credinciosii care au aflat. La inmormantare se privegheaza in biserica, iar apoi l-am inconjurat pe parinte in jurul sfantului lacas. Imi amintesc ca i-am sarutat mana si pielea nu era tare ca la un mort. Din contra, era moale. I-am intrebat si pe altii care au fost acolo si au sesizat acelasi lucru. Nu i s-au taiat mainile asa cum se vorbea”. Pe de alta parte, la inmormantarea sa, in multimea de credinciosi circula zvonul ca Parintele Arsenie Boca ar fi fost ucis de Securitate tocmai pentru ca ar fi spus ca Ceausestilor li se apropie sfarsitul. Astazi, mormantul parintelui Arsenie a devenit loc de pelerinaj pentru romani. Preotii spun ca e chiar cel mai vizitat mormant din Romania.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 8507 utilizatori., 10 comentarii
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Energetica hunedoreana în criza

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Adrian Salagean

Criza patrunde si pe poarta de la Termocentrala Mintia. Incepand cu aceasta saptamana, in companie s-a deschis actiunea de inscriere a salariatilor pe lista persoanelor care doresc sa paraseasca compania in schimbul unui pachet salarial compensatoriu.

[... detaliat]

Potrivit lui Nicula Alexa, directorul Sucursalei Termoserv din cadrul Electrocentrale Deva, numarul maxim de persoane care vor pleca prin disponibilizare voluntara este de 70. “Este vorba de un numar clar stabilit de posturi pe care intentionam sa le reducem. Accesul la listele de plecari voluntare este deci limitat, iar riscul de a ramane descoperiti in materie de personal este inexistent”, a spus Nicula Alexa.

Plati in functie de vechime
Cei care pleaca vor beneficia de plata indemnizatiei de somaj si a unui venit lunar de completare intre 20 si 24 de luni, in functie de vechimea in munca. “Dupa expirarea perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, persoanele concediate vor beneficia de un venit de completare lunar egal cu salariul individual mediu net pe ultimele trei luni inainte de concediere, dar nu mai mult decat salariul mediu net pe economie din luna ianuarie 2009, care a fost de 1355 de lei”, spune Marcel Manga, liderul de sindicat de pe platforma Electrocentrale SA.

Inca 250 in somaj tehnic
Potrivit liderului de sindicat, incepand cu intai octombrie pana la sfarsitul acestui an, un numar de alti 250 de salariati vor fi trimisi fortat in somaj tehnic.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1913 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Peste 450 de hunedoreni isi pierd job-ul in septembrie

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Adrian Salagean

Departe de a da semne ca s-ar apropia de final, criza continua sa afecteze economia hunedoreana. Potrivit notificarilor inregistrate la Agentia judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Hunedoara, pana la finele lunii septembrie un numar de 479 de hunedoreni isi vor pierde slujbele ca urmare a disponibilizarilor colective.

[... detaliat]

Cele mai multe concedieri sunt anuntate de compania Mondoscarpa SRL, cu profil de prelucrare a pielii, care, la Hunedoara, intentioneaza sa reduca 222 de posturi. Potrivit ultimei statistici de la AJOFM, in judet sunt inregistrati 19163 de someri, cu aproape 7500 mai multi decat in luna ianuarie. Cu o rata a somajului de 9,15 la suta, Hunedoara se plaseaza, in materie de somaj, pe locul doi in Transilvania, dupa judetul Alba si pe locul sase in clasamentul national.

Salarii neplatite
O situatie deosebita o prezinta situatia angajatilor care reclama lunar la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) ca patronatul nu le plateste drepturile salariale. In luna august, din totalul de 76 de petitii depuse, 43 au avut ca nemultumire neplata salariilor. Potrivit lui Sorin Istrate, purtator de cuvant al ITM Hunedoara, desi mai mic ca in luna iulie, numarul salariatilor care se plang institutiei ca nu-si primesc banii pentru munca prestata este mai mare in august cu circa 20-25 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Din scoala, direct in somaj
Peste 1300 de tineri absolventi hunedoreni, promotia 2009, si-au depus deja dosarul pentru a beneficia de indemnizatia de somaj. Numarul absolventilor de liceu a fost in acest an de aproximativ 5000. Pentru a contracara acest fenomen, AJOFM Hunedoara organizeaza in data de 25 septembrie o bursa a locurilor de munca pentru absolventi.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1901 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Saptamana economica

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Adrian Salagean

SCADERE
Romania ocupa locul patru in UE in functie de scaderea economica inregistrata in al doilea trimestru, de 8,8%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, ritm de aproape doua ori mai rapid decat cel al blocului comunitar, de 4,7%, potrivit datelor revizuite prezentate de INS. Dintre cele 18 state prezente intr-un raport Eurostat, doar Polonia a consemnat o evolutie pozitiva a economiei in perioada aprilie-iunie, de 1,4%. Cele mai grave reduceri ale PIB le-au avut Lituania (20,4%), Letonia (18,2%) si Estonia (16,6%).

[... detaliat]

UN MILION DE AUTOTURISME LOGAN
Constructorul de automobile Dacia a produs un milion de vehicule pe platforma X90, modelul aniversar fiind un Logan Preference 1.6 MPI de culoare gri perla, destinat pietei din Romania. Autoturismul a iesit de pe linia de montaj a Uzinei Vehicule Dacia pe 3 septembrie.

FALIMENT
Compania aeriana Sky Europe si-a anuntat oficial falimentul. Dupa anuntul falimentului companiei aeriene, mai multi operatori au venit cu oferte pentru transportarea pasagerilor afectati de suspendarea operatiunilor Sky Europe.

DEPRECIERE
Cursul de schimb de referinta anuntat de Banca Nationala a Romaniei a atins maximul ultimelor 6 saptamani, dupa ce un euro a fost cotat cu 4,2372 lei, dupa ce timp de 6 saptamani s-a mentinut in intervalul 4,21 – 4,22 lei/euro.

RETAIL IN CADERE
Romania a avut in iulie al patrulea ritm de scadere anuala a comertului cu amanuntul din Uniunea Europeana, dupa ce vanzarile s-au redus cu 13,2%, intr-un ritm de 14,7 ori mai rapid decat media inregistrata pe intreg blocul comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat.

DECLIN INVESTITIONAL
Investitiile realizate in economia Romaniei in trimestrul al doilea din acest an au scazut cu 29% fata de trimestrul similar din 2008, la 14 miliarde lei (3,34 miliarde euro), mai ales ca urmare a injumatatirii investitiilor in utilaje, a anuntat Institutul National de Statistica (INS).

CINE DA CREDITELE PENTR “PRIMA CASA”?
Dupa doua luni de la lansarea programului “Prima casa” la fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM-uri au fost trimise 1820 de solicitari de garantare. Dintre acestea, 46 la suta apartin BRD, 30 la suta au venit de la BCR, iar 11 la suta de la Banca Transilvania. BRD a pus la bataie 171 mil. euro pentru credite pentru “Prima casa”, in timp ce BCR aloca 308 mil. Euro. Din cele peste 1.820 de solicitari pe care le-au trimis bancile Fondului de Garantare, dupa ce au triat clientii doritori de o prima casa, 380 sunt solicitari pentru apartamente construite dupa anul 2008.

AU CHELTUIT 500 DE MILIOANE CA SA PIARDA 1,5 MILIARDE DE EURO
Aproape jumatate de miliard de euro este suma bruta alocata de primele zece banci din Romania pentru campanii publicitare in perioada 2003-2008, potrivit cifrelor centralizate de agentia de monitorizare media AlfaCont. Care a fost efectul? Dincolo de profituri totale de miliarde de euro, un sold al creditelor care a urcat de la 13 mld. lei, in 2003, la peste 200 mld. lei, in 2008, si un portofoliu de clienti care a crescut exponential, “ultima strigare” a campaniei de promovare a creditelor reprezinta restante in valoare de aproximativ 6 mld. lei, adica aproximativ 1,5 miliarde de euro. Ca urmare a campaniilor agresive de promovare al creditelor, Romania a inregistrat unul dintre cele mai mari ritmuri de crestere a valorii creditarii. In timp ce valoarea creditelor a crescut in Bulgaria sau Cehia in limita a 25%, la noi a urcat pana la 100%. Aruncate pe piata in perioada de progres economic, produsele de creditare au fost promovate “a la grande”. Amintiti-va bancherul de la BCR, tripleta Nadia-Hagi-Nastase de la BRD, “zanul” Bancii Transilvania. Specialistii spun ca promotiile bancilor au marsat pe naivitatea romanilor prin mesajul ca banii nu sunt importanti daca iti doresti ceva. Nota de plata se plateste acum: 1,5 mld. de euro restante.

CIFRA SAPTAMANII: 20% scadere
Circa doua milioane de turisti si-au petrecut in acest an concediile la Marea Neagra, in scadere cu 20% fata de 2008, a declarat purtatorul de cuvant al ANAT, Traian Badulescu. Circa 40% dintre cele peste 150 de hoteluri de pe litoralul romanesc s-au inchis la 1 septembrie. In ceea ce priveste evolutia preturilor practicate de hotelieri de pe litoral de la 1 septembrie, purtatorul de cuvant al ANAT a precizat ca acestea au scazut sensibil, cu 30%, chiar si cu 70%, in cazul programelor speciale.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1947 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Devoratorul de gazete:: Rasu' lumii

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Chioru’ Corectoru’

Ca de obicei, in ziarele locale de saptamana asta avem parte de virgule asezate aiurea, cuvinte in plus sau in minus, exprimari “nefericite”, dezacorduri si, in general, toate prostiile, pardon, greselile la care v-ati putea gandi. Ziaristii din presa locala “le au pe toate” si nu se tem sa le foloseasca.

[... detaliat]

Publicatia Informatia de Hunedoara (nu “Informatia”) are, pe prima pagina, o... informatie care incepe cam asa: “Secretarul general al PD-L, Vasile Blaga si vicepresedintele Gheorghe Flutur vor coordona [...]”. Secretarul general este unul singur, asa ca dupa numele lui Vasile Blaga era binevenita o virgula. Face minuni simbolul acela mic, pe cuvant!

In reteta saptamanii, publicata in Informatia (tot cu “t” in loc de “t”) de Huneodara, gospodinele sunt incurajate sa traga cate o dusca de vodca ruseasca in timp ce gatesc puiul Jambalaya. Spicuim: “luam o pauza de respiratie in timpul careia nu lasam neterminat paharelul cu vodca, preferabil ruseasca, de la mama ei, oricum ceva sa alunece ca uleiul in intimitatea gatlejului”;

“Nu ne oprim din aruncatul la tinta in tigaie decat pret de 10 secunde, sa mai dam de dusca un paharut nemilos de vodca, sa ne limpezim gandurile” (absolut, vodca exact asta face, limpezeste gandurile!);

“tragem focul la mic de tot, sa avem vreme pentru a o intreba pe doamna Vodca daca nu cumva e cam singurica in frigider...”.

Pai in ritmul asta, puiul Jambalaya iese matolit de-a binelea, ca sa nu mai vorbim despre felul in care sotii gospodinelor le vor intampina cand le vor gasi cu bucataria intoarsa pe dos si... bete, pardon, ca niste flori!

“Politica isi gaseste timp pentru traditii”, este supratitlul unui reportaj din Informatia de Hunedoara (tot cu “t” in loc de “t”, dar m-am saturat sa-i scriu numele gresit). Politica nu are timp, nu isi gaseste timp si, in general, nu face nimic, eventual politicienii sunt cei care isi gasesc timp pentru a face bai de multime.

“Drumul lui Basescu sta!”, suntem informati din Servus Hunedoara de luni. Daca un drum, al oricui ar fi el, nu ar sta, ar insemna ca tocmai se intampla o alunecare de teren, ceea ce nu cred ca-si doreste nimeni. De fapt, reporterii “Servusului” se refereau la faptul ca lucrarile la acest drum au stagnat, ceea ce e cu totul altceva.

In Servus Hunedoara, Ramona Stefan a scris un articol cu titlul “Inspectorii sanitar - veterinari vor aplica amenzi mai mari”, din care aflam urmatoarele: “Conducerea Directiei Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Hunedoara a anuntat ca, incepand de maine, amenzile aplicate de inspectorii sanitar - veterinari vor fi mult mai mari”. Institutia la care face referire Ramona Stefan se numeste Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, dar ziarista s-a exprimat gresit: daca vorbim despre conducerea acesteia, trebuie sa spunem “Conducerea Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor”.

Si ne mai spune Ramona Stefan, in acelasi articol din Servus Hunedoara, ca “amenda se plateste integral”. Cred ca, din exces de zel, cineva a “scapat” un “a” in loc de “a”.

“Lipsa tahograf si rovignieta si o stare tehnica necorespunzatoare”. Aceasta ar trebui sa fie o propozitie, cu care Ramona ªtefan isi incepe o relatare, in Servus Hunedoara, despre stadiul masinilor cu care se efectueaza transportul in comun in judet. In primul rand, lipseste predicatul, acel element fara de care propozitia nu este propozitie. In al doilea rand, cuvantul rovignieta este fortat, mai exact, acesta nu exista in limba romana. Fie spunem rovinieta, fie rovigneta, dar nu “rovignieta”.

“[...] un barbat a afisat un cutit timorand mai multe spectatori ce se aflau in zona respectiva”, ne spune tot Ramona Stefan, in Servus Hunedoara, citandu-l pe ofiterul de relatii publice al Jandarmeriei. Haideti, domnisoara Ramona Stefan, spuneti dupa mine: “un spectator, doi spectatori, mai multi spectatori”.

Revenim la articolul despre “Drumul lui Basescu”, scris de Oana Bimbirica in Servus Hunedoara, din care aflam urmatoarele: “In acest an, nu s-a construit niciun kilometru din DN66A Campu lui Neag - Baile Herculane, cunoscut si sub denumirea de «drumul lui Basescu» din cauza lipsei banilor”. Va sa zica, din cauza lipsei banilor, drumul este cunoscut ca “drumul lui Basescu”. Asta reiese din fraza de mai sus, pentru ca Oana Bimbirica a omis sa puna o virgula. Eu v-am spus ca virgulele fac minuni, dar daca nu ma ascultati... n-am ce sa va fac!

Ramona Stefan, de la Servus Hunedoara, spune despre targul mesterilor populari, care s-a desfasurat la Deva, urmatorul lucru: “Scopul acestui targ il constituie incercare de aducere in fata publicului urban mestesugurile populare traditionale”. Cred ca ziarista are o problema in a scrie corect o fraza, pentru ca dupa exemplul cu Directia Sanitara Veterinara, acesta este cel de-al doilea exemplu.

“Succes norocos pentru Muresul Deva” este titlul unui articol semnat de Catalin Novac si publicat in Servus Hunedoara. Succesul poate fi norocos sau ghinionist?

Citez dintr-o stire gasita in Ziarul hunedoreanului: “Jandarmii l-au sanctionat pentru port fara drept in locurile publie a cutitului. Actele de costatare vor fi inaintate Parchetului de pe langa Judecatoria Hunedoara, procurorii urmand sa continue ancheta”.

Citim in Mesagerul hunedorean de miercuri: “De la o cearta obisnuita (daca nu stiati, certurile sunt de mai multe feluri, de la obisnuite pana la neobisnuite sau complexe, si o clasificare a lor o gasiti in lucrearea “Tipuri de certuri”, care urmeaza sa apara la editura “Mesagerul”), in Petrosani s-a pornit un adevarat razboi, cu batai, urmariri de masini, tamponari si amenintari cu pistolul, in care au fost implicati un cetatean italian si un grup de tineri din localitate. Tot scandalul a pornit de la o tanara din oras, care si-a parasit iubitul, pentru a se muta in bratele italianului”. Eu ma gandesc ca fie fata era atat de saraca, incat avea doar hainele de pe ea, prin urmare, nu i-a fost greu sa se mute in bratele italianului, fie italianul este suficient de mare si are bratele destul de incapatoare pentru toate lucrurile fetei. Cum adica “s-a mutat in bratele italianului”? Fetele din Romania au ajuns atat de rau, incat nu mai au nici macar pretentia ca “tiitorii” lor sa le inchirieze macar o garsoniera, ci locuiesc chiar in bratele barbatilor care le intretin? Halal intretinute!

Nicolle Ebner, de la Mesagerul hunedorean, continua sa fure articole de pe site-ul sanatos.gustos.ro si sa le publice in ziar, in pagina pe care se lauda ca o “realizeaza”. Astfel, Nicolle Ebner da un nou sens verbului “a realiza” = a fura, a plagia, a executa un perfect copy/paste, eventual cu adaugare de diacritice.

In Mesagerul hunedorean, o reclama spune: “TERASA ICEBERG V^ A”TEAPT^”. Primul gand care mi-a venit in minte a fost ca barurile, cluburile si terasele “din ziua de azi” nu mai sunt ca pe vremea mea, ci trebuie sa aiba nume futuriste sau tot felul de simboluri in denumire, ca sa-i atraga pe tineri. Dupa cateva secunde, mi-am dat seama ca numele “futurist” nu este nimic mai mult decat o greseala de tehnoredactare, iar dupa numele terasei scrie “va asteapta”. Corectorul e plecat iar in concediu.

“Fostii sefi ai minei Perila, chemati in fata instantei”, zice un titlu de pe prima pagina a cotidianului Servus Hunedoara. Dintre minele din judet mai putem aminti EM “Paroeni”, EM “Vulan”, EM “Livezni” etc.

In Adevarul de Seara, Daniel Guta a realizat portretul unei femei care picteaza pe pietre. Iata ce zice domnul Guta despre ce-i place femeii: “De cele mai multe ori, se intoarce acasa cu cate o piatra mai deosebita, pe care urmeaza sa o transforme apoi in opera de arta”. Domnule Guta, ca ziarist, sunteti mai deosebit decat multi dintre colegii dumneavoastra de breasla!

Adevarul de Seara informeaza ca americanii vor lansa marti, 8 septembrie, “primul Ford de Romania”. Explicatia foto spune: “Cei aproximativ 3.700 de angajati ai fabricii vor primi 500 de lei drept prima”. Bine ca nu vor primi 500 de lei stang prima! Altfel, suma este cam mica, fiecarui angajat al uzinei de la Craiova revenindu-i cate 13,5 bani. Asta daca nu cumva angajatii vor primi “cate 500 de lei” si nu “500 de lei”.

“Fericire de pisica” este titlul unei fotografii publicate in Adevarul de Seara de joi. Cica “matele, pestii si cateii se mai pot bucura foarte putin timp de atentia totala a micutilor (a micutilor oameni, presupun), pentru ca in curand vor incepe scolile si gradinitele (“vor incepe scoala si gradinita” ar fi fost corect). In timpul care a ramas, pisicile ii vor exploata la maximum pe copii pentru a le ajunge cat toata toamna. Va rog sa va uitati cu atentia la pisica din imaginea de mai jos. Vi se pare ca este fericita? Mie nu.

Incheiem cu o virgula asezata intre subiect si predicat, in Adevarul de Seara: “Pasionat de pescuit din copilarie, hunedoreanul, a participat la concursuri in tara si peste granite”.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2053 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Retrospectiva:: Saptamana in presa locala

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009

MIERCURI
Protestul judecatorilor s-a extins si in judet

Nicolle Ebner, Mesagerul hunedorean
Magistratii de la Tribunalul Hunedoara refuza sa mai judece dosarele aflate pe rol, nemultumiti de legea unica de salarizare. Ieri dimineata, la ora 9.00, Adunarea Generala a Judecatorilor de la Tribunalul Hunedoara a hotarat demararea actiunilor de protest.
Protestul a inceput inca de marti, cand, la Tribunalul Hunedoara, sute de procese au fost amanate.

[... detaliat]

Pentru ca nu pot face greva, magistratii au ales sa nu mai judece decat anumite dosare, fiind afectata activitatea din toate sectiile: Penala, Civil, Comerciala si contencios administrativ si fiscal, Litigii de munca si asigurari sociale.

Nemultumirile magistratilor au inceput dupa ce guvernul a decis sa le taie sporurile de 50 la suta din salariu, dupa care criza a fost accentuata de proiectul legii unice de salarizare, prin care lefurile in acest domeniu ar urma sa scada cu 60 la suta. In consecinta, instanta judeteana a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca magistratii de la Tribunalul Hunedoara nu vor mai judeca decat urmatoarele cauze: fonduri cu rechizitorii si cauze cu arestati preventiv si condamnati; autorizarea perchezitiilor si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice tip de suport; plasamente minori; suspendare provizorie si suspendarea executarii silite; investiri cu formula executorie; fonduri privind ordonantele presedintiale; constatarea nelegalitatii grevei; suspendarea executarii actului administrativ – art. 14 din Legea nr. 544/2004; renuntari la judecata; apostilari acte. Restul cauzelor aflate pe rol va fi amanat pentru noi termene de judecata. Daca pana acum aveau program in fiecare zi lucratoare din saptamana, odata cu declansarea protestului, activitatea judecatorilor delegati la Oficiul Registrului Comertului (ORC) de pe langa Tribunalul Hunedoara se reduce strict, la o sedinta pe saptamana. Urmeaza ca judecatorul delegat sa fie desemnat de catre presedintele Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ si Fiscal. Documentele si inscrisurile privind cauzele aflate pe rolul instantei pot fi depuse la dosar si vor fi comunicate de catre complet. Se mentioneaza faptul ca activitatea de relatii cu publicul de la compartimentele instantei se va desfasura normal, nefiind afectata de aceasta forma de protest. Adica, se pot depune documente la dosare, se trimit citatii etc.

MIERCURI
Faina comunitara a luat prin surprindere birocratia judeteana

Nicolle Ebner, Mesagerul hunedorean

A sosit prima transa de 20 de tone de faina de la Uniunea Europeana, iar Consiliul Judetean Hunedoara nu a reusit, inca, sa definitiveze programul pe baza caruia ajutoarele alimentare vor fi impartite la cele 65 de primarii din judet. Conform listelor centralizate de APIA Hunedoara, vor beneficia de ajutoarele alimentare destinate persoanelor defavorizate, aproape 54.000 de hunedoreni. Adica, de patru ori mai multi decat in 2008, primul an de aplicare a programului european, cand (tot an electoral si 2008, ca si 2009) doar 13.200 de persoane defavorizate din judet au primit cate 20 kg de faina si sase kg de zahar. Vasile Jurca, director coordonator al APIA Hunedoara, declara ca: “Luni, inspectorii nostri au verificat intrarea primei transe de 20 de tone de faina, care a fost depozitata la Morile Boromir. Astazi, este anuntata o a doua transa de 21 de tone. In luna septembrie, vom primi 300 de tone de faina, iar cantitatea totala repartizata judetului nostru este de 814 tone de faina si 239 de tone de zahar”. Daca faina a inceput sa soseasca, despre zahar inca nu se stie nimic.In mod normal, fiecare primarie din judet ar trebui sa-si ridice cantitatea de faina si zahar, in functie de repartizarea si programarea intocmita de Consiliul Judetean Hunedoara. Insa, ieri, Ioan Rus, vicepresedintele CJH si presedinte al comisiei care se ocupa de aceasta actiune, a declarat ca programarea nu este gata. “Acum, lucram la ea si pana maine dimineata (astazi, n.red.) va fi gata. Nu as putea sa va spun care dintre primarii trebuie sa vina sa-si ridice cantitatea de faina repartizata, dar, oricum, primele vor fi municipiile, deoarece aici sunt si cei mai multi beneficiari”, a declarat Ioan Rus.
In ceata sunt si reprezentantii primariilor, care au sarcina de a repartiza ajutoarele alimentare, dar nu stiu nici la aceasta ora numarul total al beneficiarilor din fiecare unitate administrativa. “Anul trecut, am lucrat direct cu APIA, iar lucrurile au mers foarte bine. Anul acesta, fiecare institutie a fost cu listele ei, asa ca la nivelul municipiului Deva stiu exact ca faina si zahar vor primi 155 de familii, beneficiare de ajutor social. Nu mi s-a comunicat numarul de persoane stabilite de Casa Judeteana de Pensii, AJOFM Hunedoara si Directia de Protectie Sociala”, a declarat Elena Ivan, seful Serviciului de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Deva.

MIERCURI
Depasirea interzisa! Si ce daca?!

Ramona Stefan, Servus Hunedoara

Imaginile video, surprinse de aparatele radar ale politistilor Serviciului de Politie Rutiera Hunedoara, arata modul haotic in care se circula pe soselele din judet. Daca in urma cu cateva zile, agentii de circulatie hunedoreni au prins mai multi soferi vitezomani, care au calcat pedala acceleratiei pana cand vitezometrul a indicat si 160 km/h, prin localitate, alte cateva zeci de soferi au fost depistati efectuand depasiri neregulamentare, manevre periculoase. Politistii spun ca depasirea neregulamentara a generat, de la inceputul anului, in judetul Hunedoara, un numar de 15 accidente de circulatie, soldate cu trei morti si 17 raniti grav, fiind, alaturi de viteza excesiva si neacordarea de prioritate, una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. De asemenea, de la inceputul lui 2009, politistii Serviciului Rutier Hunedoara au ridicat in vederea suspendarii dreptului de a conduce peste 1.700 de permise de conducere. Subinspectorul Bogdan Nitu, purtator de cuvant la Inspectoratul de Politiei al Judetului (IPJ) Hunedoara, spune ca posesorii acestor permise de conducere au comis diferite abateri de la regimul rutier, in 515 dintre cazuri masura fiind aplicata de politisti ca urmare a efectuarii unor depasiri neregulamentare.

MIERCURI
Primariile pierd banii de reabilitare termica

Ina Jurcone, Ziarul hunedoreanului

Ritmul lent de derulare a proiectelor pentru izolarea termica a blocurilor a facut ca mai multe primarii din judet sa piarda sume importante. O parte dintre primariile hunedorene au pierdut partial sau integral fondurile alocate in acest an de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, prin programul de reabilitare termica a locuintelor. Cauza principala care a dus la pierderea banilor a fost ritmul lent de derulare a proiectelor.
Pentru ca fondurile sa nu fie pierdute, ministerul a emis un ordin prin care banii vor ajunge la alte primarii. Municipiul Petrosani este considerat de catre reprezentantii ministerului cel mai mare perdant din judetul Hunedoara, cu 10,6 milioane de lei, iar finantarea pentru aceasta localitate a scazut de la 11,6 milioane la aproape 980.000 de lei. Realocarea sumelor a fost realizata de comun acord cu Primaria Petrosani, care va ramane in program, dar va primi bani din sumele alocate doar anul viitor. Potrivit administratiei centrale, primaria s-a miscat greu sa incheie contractul, a facut tarziu proiectarea si nu a lansat licitatia. O situatie asemanatoare s-a intamplat si la Deva. Dupa ce Primaria Deva pregatise toate demersurile in acest an pentru anveloparea a 50 de blocuri, ministerul a aprobat doar 20. Aici, edilii au pregatit toate actele pentru obtinerea banilor, dar ministerul nu a virat niciun leu in cont.

LUNI
“Autocarele mortii” circula fara tahografe si cu defectiuni tehnice

Ramona Stefan, Servus Hunedoara

Dupa accidentul produs in urma cu circa doua saptamani, pe Drumul National 7, in care a fost implicat un autocar Atlassib, 12 pasageri ai acestuia fiind raniti, politistii Serviciului de Politiei Rutiera Hunedoara impreuna cu reprezentantii Autoritatii Rutiere Romane (ARR) si cei ai Companiei Nationale Autostrazi si Drumuri Nationale, precum si ai Autoritatii Judetene de Transport din cadrul Consiliului Judetean Hunedoara au dispus controale pe soselele din judet. Mai multe autocare au fost verificate, la sfarsitul saptamanii trecute, pentru a vedea daca soferii acestora au acte in regula si respecta normele transportului de persoane. Controlul s-a desfasurat la intrarea in municipiul Deva, pe D.N.7, artera pe care s-a produs si accidentul din 26 august, in care un sfert din pasagerii unui autocar ce se indrepta spre Italia au ajuns la spital, dupa impactul acestuia cu un TIR. Potrivit subinspectorului Bogdan Nitu, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Hunedoara, peste 15 autocare, care efectuau transport national si international de persoane, au fost oprite pentru verificarea documentelor de transport, in special, a respectarii timpilor de odihna ai soferilor. Reprezentantii ARR au gasit nereguli majore, astfel ca, in mai putin de o ora, valoarea amenzilor aplicate soferilor de autocare s-a ridicat la 20.000 de lei. Sanctiunile au fost aplicate fie pentru lipsa tahograf digital si rovinieta, fie pentru starea tehnica necorespunzatoare, fiind retinut si un certificat de inmatriculare. Un autocar, in care se aflau 35 de pasageri, ce se indreptau spre Italia, a acrosat un TIR, care stationa pe banda de refugiu din fata fabricii de biciclete, accidentul avand loc in 26 august. Un numar de 12 persoane au fost transportate la spitalul din Deva, atunci, cu sapte ambulante. Opt dintre ele au ramas internate cu multiple fracturi. Una dintre victime, internata la Deva, aflata in stare grava, a fost transportata cu un elicopter la Targu Mures. Cauza accidentului rutier ramane inca o necunoscuta.

MARTI
Judetul somerilor si restantierilor la banci

Ina Jurcone, Ziarul hunedoreanului

Multi someri, credite restante si lipsa investitiilor in infrastructura plaseaza judetul intre codasele Romaniei.Lipsa investitiilor in infrastructura si lipsa de interes a agentilor economici pentru proiectele europene care ar putea aduce sume importante in administratiile locale a facut ca judetul Hunedoara sa devina unul dintre codasele tarii. Aceasta se reflecta in cresterea intr-un ritm ingrijorator a somajului si implicit a numarului de credite restante la banci.Un raport intocmit de Comisia Nationala de Prognoza si dat publicitatii plaseaza judetul Hunedoara pe ultimele pozitii in topul national. In ceea ce priveste numarul de someri si creditele restante in banci, suntem plasati tot in coada listei, pe antepenultimul loc. “Investitiile in autostrada ar fi generat noi locuri de munca pentru hunedoreni pentru tronsonul care traverseaza judetul nostru si ar fi dat de lucru IMM-urilor. Desi lucrarile ar fi trebuit incepute acum doi ani, pana acum nu s-a investit un leu”, a declarat, luni, europarlamentarul Iuliu Winkler.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2171 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Jurnal de pescar:: Romani la Mondiale (partea I)

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Bogdan Leu

Daca tot il avem prezent pe Eugen Baltac saptamana aceasta, vom discuta despre evolutia sa si a celorlalti componenti ai nationalei Romaniei la Mondialele Seniorilor la Pescuit Stationar din Olanda, desfasurate in intervalul 4-6 septembrie, pe canalul Der Lagge Vaart din localitatea Almere Buiten, situata la 30 de kilometri nord de Amsterdam, pe malul Marii Nordului – o editie de exceptie a mondialelor organizata pe un canal artificial cu un curent usor, teatrul de operatii pentru 38 de selectionate si un total de 211 pescari din lumea intreaga. Din echipa Romaniei au mai facut parte si hunedoreanul Radu Prisecariu, maramureseanul Calin Hotca, bihoreanul Tudor Octavian si multicampionul Zsolt Benzar – cu totii finalisti ai diviziei A.

[... detaliat]

Sistem de punctaj greoi
Sistemul dupa care s-a pescuit a fost cel de doua manse a cate trei ore cu cinci sectoare impartite fiecare in cate trei subsectoare - de la 1-13, 14-26, 27-38. Locul cinci spre exemplu dintr-un subsector intra la balotaj cu celalalt loc cinci din acelasi sector, iar la final locul cinci din sectorul A intra la balotaj cu locul cinci din sectorul B – un sistem destul de complicat si neobisnuit pentru romani. Pestele predominant a fost babusca – 200-250 de grame, platica mare de pana la 2,5 kg, dar care se prindea extrem de rar si exclusiv pe rubeziana de 13 metri; biban mic si mare de pana la 25 de cm lungime si ghiborti. Adancimea apei varia in functie de distantele de mal – pe vadul de 9 metri – 1,30 m – 1,40 m; pe vadul de 11 metri – cu zece centimetri mai mult decat in primul, iar pe vadul de 13 metri – 20 de centimetri mai mult.

Nada mondialelor
La fel ca la mai toate competitiile externe, participarea echipei romane a fost nesigura pana in ultimul moment. Cu cateva zile inaintea inceperii marii confruntari au fost gasite solutiile si oamenii potriviti pentru un meci cu o asemenea greutate, care fireste ca si de aceasta data au facut deplasarea pe cheltuiala proprie. Ajunsi pe pista, romanii au avut posibilitatea sa se antreneze inca de luni, 31 august in cadrul a doua antrenamente zilnice plus antrenamentul oficial de vineri 04.09.2009. „In cadrul acestor antrenamente ne-am dat seama cam cum trebuie sa pescuim, ce peste sa urmarim si cum sa evitam maruntisul. Nada pe care a folosit-o intreaga echipa a fost Sensas, dupa urmatoarea reteta: 2 kg Gros Gardons, 1 kg Etang, innegrita cu Tracix negru ca sa scapam de maruntis. S-a pescuit cu linii foarte fine, cu plute intre 0,5 grame si 3 grame, in functie de pestii urmariti, de distanta la care pescuiam de mal si bineinteles de curentii existenti”, spune Eugen Baltac.

Interzis cu viermi colorati
O regula extrem de interesanta pe care olandezii o aplica cu sfintenie pe apele lor este interzicerea pescuitului cu viermi colorati, pe motiv ca acestia contin substante chimice ce ar putea dauna apelor. Prin urmare toti concurentii au fost obligati sa foloseasca doar vierme alb. „In genere trebuia sa te orientezi dupa vecinii de stand, in sensul ca nu puteai pescui la 9 metri, iar ceilalti sa pescuiasca pe 11 metri, pentru ca aveai toate sansele sa pierzi pestele din stand. In aceste conditii pentru vadul de 9 metri si chiar si pentru cel de 11 metri, nadeam pentru babusca, fara pamant, cu multa nada vie, fie casteri, fie pinky (viermi mici), in timp ce pe 13 metri nadeam exclusiv cu cupa, la inceput cu cateva cupe cu pamant amestecat cu larve, iar pe urma cu nada amestecata in proportie de 50% cu pamant, pentru efect de nor”, precizeaza Eugen. In concluzie au existat cel putin doua tehnici de pescuit, una la babusca iar cealalta la platica pe vadul de 13 metri la rubeziana. In prima mansa, Eugen a optat pentru un pescuit de viteza la babusca si a reusit sa prinda putin peste 3 kg pescuind constant cu rubeziana de 9 metri si terminand mansa cu 5 puncte, in timp ce Prisecariu, Benzar si Octavian au reusit fiecare cate sapte puncte, iar Hotca 10. „In cea de-a doua mansa, am observat ca vecinii mei de stand ies pe rubeziene la 11 metri, prin urmare nu mai aveam nicio sansa sa continui pe 9 metri chiar daca imi era mult mai usor pentru un pescuit de viteza. Am fortat nota si am iesit in fata lor pe 13 metri in incercarea de a da peste platica. Am prins cateva platici, de dimensiunea palmei si una destul de serioasa, dar daca mai aveam 100 de grame la cantar reuseam sa urc cel putin trei locuri in clasament, asa nu am reusit decat un 8. In stanga mea pescuia Didier Delavois, poreclit Mister Plus, un colaborator al revistei Declic Peche din Franta si al firmei Rive, am observat ca el avea o frecventa mult mai mare decat a mea si nu intelegeam de ce, pentru ca si eu pescuiam tot cu un pinky alb, dar la mine imi tragea foarte anemic. Mi-a spus la finalul mansei ca avea forfac de 0,08 si carlig de 22 in timp ce eu foloseam un forfac de 0,10 si un carlig de 18 – au fost mici detalii care au facut diferenta ca de fiecare data”, precizeaza Eugen.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1895 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Jurnal de pescar:: Eugen Baltac – campionul Romaniei (II)

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Bogdan Leu

V-am ramas dator cu a doua parte a materialului dedicat noului campion al Romaniei, Eugen Baltac – severineanul care le-a dat lectii de pescuit celor mai harsiti pescari din tara, fiind la prima participare in campionatul national de pescuit stationar organizat de AGVPS. Ramasesem asadar la finala nationala de la Slatina, desfasurata pe unul dintre barajele de acumulare de pe Olt – un concurs de trei manse a cate trei ore. Am aflat in urma cu doua saptamani care a fost evolutia lui Eugen Baltac in campionatul national si mai ales cum a pescuit pe pista dificila de la Slatina in prima mansa.

[... detaliat]

Pista de la Slatina – o provocare pentru pescari
„A fost un concurs foarte dificil din mai multe privinte: pista dificila (standurile cu multa iarba, inclinatia destul de mare, care a creat destule probleme multor concurenti care au cazut in apa), apa foarte limpede, vremea (primele doua zile foarte cald, iar a treia zi - vant puternic din fata cu valuri ca la mare). Eu am castigat din postura de outsider, imi propusesem sa ma clasez in primii 15 pentru a ramane in A, am fost foarte relaxat, nu am avut deloc presiune asupra mea, doar putin in mansa a treia. Dupa antrenamentul oficial mi-am facut o strategie de la care nu m-am abatut deloc in cele trei zile de concurs. Am hotarat sa exclud babusca pentru ca era foarte mica, am vizat carasul si ciortanul pentru ca in concurs mai mult de cinci babusti pe mansa nu am prins. Am folosit nada Benzar Special Concurs, pe care am amestecat-o cu ttx, porumb, canepa fiarta, fouillis (larve foarte mici), rame taiate, vierme oparit (care zic eu mi-a tinut ciortanul pe loc). La nadirea grea am dus cu cupa trei bulgari de terre de riviere (pamant colant pentru nada) cu fouillis foarte bine stransi pentru a elibera larvele pe o perioada cat mai mare, formand un pat, dupa care am nadit cu mana 12 bulgari chiar pe varful rubezienei. In timpul mansei nu am dus mai mult de trei cupe cu cate un bulgare mic de nada pentru a nu satura pestele. Linie de 16 cu struna de 0,12, ac 14 Sensas, plute de 1,5g, 2g, 2,5g. Am pescuit la 10 cm deasupra fundului”, povesteste Eugen Baltac. In prima mansa Eugen a tras la sorti un stand mai dificil. “In prima mansa am tras standul 1, la care Tibi Rancu mi-a zis “Ai pus-o, acolo nu a pescuit nimeni, deci nu a nadit nimeni, nu a curatat de iarba nimeni (standul 1 era ultimul pe dig cum intrai !)”. Asa a fost, la 11 m era sa nu mai scot sonda de 50 g din iarba. Am sondat cam o jumatate de ora si am gasit un ochi cam de jumatate de metru cu mai putina iarba unde am pescuit punand linia (retinuta) chiar sub varful rubezienei. Am avut destui ciortani care fugeau in iarba dupa ce-i intepam si, in general, scapau. Am facut 1. In mansa a doua am tras standul 14 unde pescuise Zolt Benzar, a fost un stand cu foarte putina iarba, dar si aici am avut rupturi cu ciortanii. Am facut din nou 1. Eu imi indeplinisem deja obiectivul, ramanerea in A, dar incepusem sa-mi dau seama ca aveam o sansa la podium”, continua Eugen.

Presiune imensa in ultima mansa
Cu doua puncte Eugen era principalul favorit pentru titlul de campion national. In ultima mansa avea sa-l intalneasca pe timisoreanul Sabau Savinel (Nutu), cel care putea sa-i puna in pericol sansele pentru titlu. Dupa doua zile de concurs, Eugen nu a schimbat nimic din strategia pe care si-o elaborase initial, ba mai mult si-a propus sa pescuiasca linistit fara sa priveasca la vecini. “Am avut peste tot ca si in celelalte zile. Am avut sapte ciortani care s-au bagat in iarba, pe doi i-am scos, iar la restul am pierdut struna. Am prins constant. Cand s-a terminat mansa, ai mei de la Severin care au venit sa ma sustina, mi-au spus ca am prins mai mult decat Nutu Sabau, de fapt el a avut frecventa mai mare, pescuia la 11 metri, dar pestele meu era mai mare din spusele lor. Am zis sa asteptam cantarul. Am avut 5400, iar Nutu doar 3200, ne-am strans mainile si asta a fost finala, am iesit campion”, povesteste severineanul.

Esec pentru Prisecariu
In timp ce Eugen Baltac sarbatorea victoria, hunedoreanul Radu Prisecariu primea vestea retrogradarii in divizia B, pentru prima oara in evolutia sa competitionala, dupa ce a prins nu mai putin de sapte finale nationale. “Am stiut din primul moment ca se va castiga cu ciortan. Au fost trei manse, dintre care primele doua obligatoriu match, rubeziana, bolognesa si eliberarea obletelui, iar a treia la liber. Unii au reusit sa prinda carasi sau ciortani, eu unul nu am avut asa ceva in stand si am muncit la babusca mica. Degeaba prindeai 60-70 de pesti mici pentru ca se prindeau doi trei carasi de 400-500 de grame bucata cu care se castiga sectorul. In aceste conditii am picat”, povesteste Radu.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1935 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Doar o repriza

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Ion Badin

Marian Muntean si-a luat inima in dinti si continua cel putin inca un an in lumea handbalului feminin. Poate fi anul care, in sfarsit, sa ii aduca mult dorita calificare
intr-o cupa europeana, sau, din contra, sa-l faca sa renunte definitiv la sustinerea acestui sport. In mare, gruparea pe care o finanteaza este aceeasi ca si in editia trecuta, daca e sa ne referim la componenta lotului.

[... detaliat]

S-a renuntat la Sovar si Borbely, dar au fost readuse Moise si Pana, plus un pivot sarb, Verica Nikolic. Insa cel mai mare castig pare a fi instalarea pe banca tehnica a cunoscutului tehnician Dumitru Musi, cel care i-a fost secund la nationala de senioare reputatului Gheorghe Tadici. Cunoscut fiind faptul ca, de cativa ani, Muntean a schimbat destul de des tehnicienii, ramane de vazut cat va rezista actualul “mariaj”. Oricum, opinez ca, daca se vrea cu adevarat performanta, va trebui sa existe stabilitate la nivelul bancii tehnice, sa i se dea credit deplin lui Musi, chiar daca actualul antrenor are si el pe langa calitatile profesionale si unele ”ifose”.

Eram curios sa le vad la lucru pe devence, mai ales ca dadeau piept cu vicecampioanele tarii, Rulmentul Brasov, o formatie care, din cauza problemelor financiare, a pierdut aproape o echipa de vedete, dar care si in aceste conditii a pastrat cateva jucatoare deosebit de valoroase, daca e sa ne referim la Barbosa sau Gogarla. Daca e sa ne luam dupa rezultatul final, 24-30, se poate spune ca a fost o infrangere onorabila, mai ales ca partida s-a disputat sub ”Tampa”. Ramane regretul ca se putea mai mult, daca devencele ar fi jucat la fel ca in prima parte a meciului cand au fost mereu in ”coasta” brasovencelor.

Repriza egala
Gazdele au condus cu 2-0 (min. 3), dar elevele lui Musi nu s-au pierdut cu firea si au inscris de patru ori consecutiv prin Moise, Bardac si Cartas (de doua ori din aruncari de la 7 metri), astfel ca in minutul 8 tabela indica 2-4. Partida s-a mentinut echilibrata, brasovencele fortand prin aruncarile lui Barbosa si Gogarla, dar si prin angajarile pe semicerc al pivotului Vartic, care a fost greu de oprit de apararea adversa, deficitara pe axul central. Rulmentul a egalat la cinci (min. 10) si s-a distantat din nou la doua lungimi in minutul 7, cand Alexandrescu a inscris pe contraatac, avand si superioritate numerica, pentru 9-7. Cetate nu s-a descurajat si a reusit prin Cartas, Mucsi si Bardac sa se mentina in ”plasa” brasovencelor, in timp ce in poarta, Delia Ghila a parat doua aruncari de la sapte metri. Pacat ca Melinda Toth a ratat tot ce a avut, facand un joc sub orice critica. Cu toate acestea, oaspetele au reusit sa conduca din nou, dar si pentru ultima data, 13-14 (min. 27) printr-o reusita a Valentinei Bardac. La cabine se va intra la egalitate, Vartic inscriind in minutul 29.

Depasite dupa pauza

Pauza nu a fost de bun augur pentru handbalistele devence, care nu au mai avut in repriza secunda evolutia din primele 30 de minute. Barbosa, Vartic si Gogarla au punctat, in timp ce de partea cealalta, Cartas a irosit un ”7” metri, iar Mucsi a ratat doar cu portarul in fata. Si astfel, in minutul 36, tabela indica 18-14. Primele goluri ale celor de la Cetate le-a reusit Elena Moise, care a transformat doua aruncari de penalitate, strangand scorul la 18-16. A fost ultima rabufnire, pentru ca de aici incolo, devencele nu au mai actionat ca o echipa, handbalistele fiind depasite la toate capitolele de gazde, care au trecut la timona. De la 18-16 s-a ajuns la 21-16 (min. 43) si la 26-20 (min. 53) si era clar ca meciul era jucat. Pe final, fiecare echipa a inscris de cate patru ori, astfel ca, la final, Rulmentul s-a impus la sase goluri diferenta. O victorie logica pana la urma, dar fetele de la Cetate isi pot demonstra valoarea sambata pe propriul teren, cand vor avea in fata maramuresencele de la HC Baia Mare.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2104 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Trei puncte norocoase

Nr. 355::10 - 16 septembrie 2009::Scris de Ion Badin

Muresul Deva continua sa ramana neinvinsa dupa trei meciuri disputate in actuala stagiune, chiar daca jocul practicat de elevii lui Gica Barbu nu este unul menit sa epateze.

[... detaliat]

Se poate spune ca, pana in prezent, zeita Fortuna i-a ocrotit, bagandu-le in ”tolba” cele sapte puncte, care, in alte conditii, ar fi putut fi doar doua. Cert este ca, daca fotbalistii deveni vor continua sa aiba aceasta evolutie oscilanta, inconsistenta in multe momente ale jocului, s-ar putea ca nu peste mult timp sa se constate ca punctele raman in tabara adversa. Sambata, pe stadionul ”Cetate”, baimarenii au aratat mai mult fotbal, avand in primul „11“ cativa fotbalisti experimentati (D. Rednic, Negrea, ªomcherechi, Peres), care au activat chiar pe prima scena. Insa fotbalul se joaca pe goluri, iar gazdele au reusit cu unul mai mult decat oaspetii.

Repriza egala
Primul sut pe spatiul portii l-am notat in minutul 3, cand Golgut si-a incercat sansa de la 30 de metri, Bota acordand corner. Minutul 13 s-a aratat a fi unul cu ghinion pentru maramureseni. Grigoruta s-a infiltrat pe partea dreapta, fiind faultat de Hodor, iar ”centralul” Ludovic Uihely a aratat punctul cu var. Chiar daca manualul spune ca jucatorul faultat nu executa penalty-ul, Grigoruta si-a asumat responsabilitatea si a transformat cu precizie pentru 1-0. Sapte minute mai tarziu avea sa se restabileasca egalitatea. Achim a scapat pe stanga, acolo unde ar fi trebuit sa intervina juniorul Pistol sau Pribac, centrarea l-a gasit complet nemarcat pe Iatu (unde erau fundasii centrali?) care, de la 7-8 metri, a trimis cu capul in coltul scurt. Multa plictiseala in continuare, gazdele chinuindu-se pur si simplu pentru a ajunge in fata portii adverse, chiar daca Pribac si Sandor au schimbat locurile. Asa ca pana la sfarsitul primei parti am mai notat faza din minutul 31, atunci cand Pribac a centrat de pe stanga, insa reluarea cu capul din 6 metri a lui Grigoruta nu a fost una prea fericita, balonul ducand-se mult peste transversala.

Gol norocos
Incercand sa dinamizeze jocul, Barbu ii lasa la cabine pe ªandor si Golgut, trimitandu-i in linia mediana pe Elod Vajda si Rares Moca. ªi dupa doar patru minute a venit si al doilea gol, unul destul de norocos. A fost o combinatie intre Bajko si Satmar, ultimul a trimis anemic de la 8 metri, mingea s-a dus mai mult ”topait”, l-a atins pe fundasul Hotico, destul ca sa-l deruteze pe Bota, care nu a mai putut interveni. Din acest moment jocul se iuteste, oaspetii mizand totul pe ofensiva, in cautarea golului egalizator.
In minutul 54, Daniel Rednic a trimis puternic din lovitura libera de la 22 metri, Laurentiu Moldovan (titularizat in locul lui Rahoveanu, accidentat) retinand in doi timpi. Acelasi goalkepeer va fi din nou la post in minutul 65, la lovitura de cap trimisa din opt metri de Achim. Gazdele reusesc oarecum sa scape de aceasta dominare si rateaza doua bune ocazii, care ar fi putut sa aduca liniste. Mai intai a fost actiunea personala a lui Grigoruta din minutul 68, cand sutul lui a fost respins de portarul Bota, Moca a reluat si el, dar acelasi Bota s-a opus din nou. Peste alte trei minute, Satmar a plecat in forta pe stanga, a centrat perfect in careu, dar Moca a trimis gresit cu capul din 12 metri.

O victorie nemultumitoare
O faza controversata s-a produs in minutul 75. Fundasii centrali de la Muresul au ezitat sa degajeze, Achim a cerut penalty, balonul a ajuns la D. Rednic, care l-a trimis in stalpul din stanga, profitul nu s-a realizat si meciul a continuat. In minutul 80, in plina dominare a celor de la Baia Mare, Bajko scapa singur de la 45 de metri, insa Bota iese la marginea careului mare si blocheaza. Finalul este unul dominat copios de maramureseni, care asediaza poarta lui Moldovan. In minutul 84 Vanca trimite de la 17 metri spre gol, dar, aflat la doar 3 metri de faza, Moldovan se opune miraculos. Trei minute mai tarziu, ”argintul viu”, Bichiri, centreaza de pe dreapta pentru Negrea, care nu reuseste sa trimita in poarta de la 6 metri. Dupa trei minute de prelungiri a venit si fluierul izbavitor al arbitrului, astfel ca Muresul scapa bazma curata si isi aconteaza toate punctele. La conferinta de presa, Gheorghe Barbu, care a urmarit meciul din spatele gardului, fiind suspendat, nu si-a menajat deloc elevii, declarandu-se total nemultumit de evolutia de ansamblu a echipei, precizand ca daca relatiile de joc nu se vor imbunatati ii asteapta clipe grele.

10-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2072 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Campanii:: Faci curat, esti premiat

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009

Campania derulata de societatea de salubritate si PROSERV saptamanalul REPLICA, in parteneriat cu primariile din Hunedoara, Calan, Teliuc, Ghelari, Totesti, Rachitova, Baru si Bosorod este in plina desfasurare.

[... detaliat]

In municipiul Hunedoara asociatiile de proprietari care vor reusi sa se mobilizeze cel mai bine vor castiga premii ce vor consta atat in bani, cat si in utilitati publice speciale si material saditor pentru zonele verzi. Mai precis, vor fi premiate asociatiile de proprietari (locatari) care reusesc sa se intreaca pe sine, in aceasta primavara, curatand zonele din jurul blocurilor de locuinte si incercand sa le infrumuseteze (prin plantarea de flori, refacerea zonelor verzi, rectificarea gardurilor vii etc.). Cea mai merituoasa asociatie va fi rasplatita cu un parc de cartier amenajat de Primaria Hunedoara. De asemenea, primele 10 asociatii din clasamentul intrecerii vor putea nominaliza cate trei gospodari fruntasi, iar 10 dintre acestia pot castiga cate 400 de lei in urma unei trageri la sorti. Aceleasi reguli se aplica si in Calan. In acest oras, premiul principal va consta intr-un loc de joaca pentru copii, la care se vor adauga cinci premii a cate 100 de lei pentru cei mai buni gospodari. In ambele orase se vor acorda si importante bonusuri constand in material saditor (rasaduri de flori, puieti de copaci, fire de gard viu etc.) asociatiilor de locatari care dovedesc o reala implicare in campanie. Orice locuitor al comunelor Teliuc, Ghelari, Totesti, Rachitova, Baru si Bosorod are sansa sa castige premii in bani, material saditor si ghivece cu flori, facandu- si curatenie in gospodarie si ingrijindu-se si de felul in care arata frontul stradal al casei sale.

Campania li se adreseaza tuturor gospodarilor, indiferent de satul in care domiciliaza, cu exceptia comunei Bosorod, unde aceasta este derulata doar in satele Chitid si Bosorod. Luna de luna, cei mai vrednici trei gospodari din fiecare comuna pot castiga cate 100 de lei (sau 150 de lei, dupa caz). In fiecare oras si comuna, performantele asociatiilor de locatari si ale proprietarilor de locuinte individuale vor fi evaluate de catre o echipa formata din specialisti ai societatii de salubritate PROSERV si ai primariei respectivei localitati.
HUNEDOARA
UN PARC DE CARTIER pentru cea mai merituoasa asociatie de proprietari (locatari)
10 PREMII A CATE 400 DE LEI pentru cei mai merituosi (si norocosi) gospodari ai municipiului
MATERIAL SADITOR: rasaduri de flori, puieti de copaci, fire de gard viu

CALAN
UN LOC DE JOACA PENTRU COPII amenajat de Primaria Calan pe zona asociatiei de proprietari (locatari) care va avea cele mai bune rezultate in urma curateniei de primavara
CINCI PREMII A CATE 100 DE LEI pentru cei mai merituosi (si norocosi) gospodari din orasul Calan
MATERIAL SADITOR: rasaduri de flori, puieti de copaci, fire de gard viu etc.
TELIUC
TREI PREMII A CATE 100 DE LEI pentru cei mai buni gospodari ai satelor comunei
MATERIALE DE CONSTRUCTII pentru fiecare dintre cei trei gospodari premiati si la prima categorie
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru gospodarii care dovedesc ca au grija de locuintele lor, de curtile si fronturile stradale ale acestora.
GHELARI
TREI PREMII A CATE 100 DE LEI pentru cei mai buni gospodari ai satelor comunei
MATERIALE DE CONSTRUCTII pentru fiecare dintre cei trei gospodari premiati si la prima categorie
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru gospodarii care dovedesc ca au grija de locuintele lor, de curtile si fronturile stradale ale acestora.

TOTESTI
TREI PREMII A CATE 150 de lei pentru cei mai merituosi gospodari din satele comunei
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru aceiasi trei gospodari
MATERIAL SADITOR – fire de gard viu, rasaduri de flori, puieti de copaci etc.
RACHITOVA
TREI PREMII A CATE 150 de lei pentru cei mai merituosi gospodari din satele comunei
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru aceiasi trei gospodari
MATERIAL SADITOR – fire de gard viu, rasaduri de flori, puieti de copaci etc.
BARU
PATRU PREMII A CATE 150 DE LEI pentru cei mai merituosi gospodari din cele patru sate ale comunei
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru aceiasi patru gospodari
MATERIAL SADITOR – fire de gard viu, rasaduri de flori, puieti de copaci etc.

BOSOROD
DOUA PREMII A CATE 150 de lei pentru cei mai merituosi gospodari din satele Chitid si Bosorod
JARDINIERE SI GHIVECE CU FLORI pentru aceiasi doi gospodari
MATERIAL SADITOR – fire de gard viu, rasaduri de flori, puieti de copaci etc.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 3145 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Parcul tuturor, dar al nimanui

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

Gurasada, un sat (din comuna cu acelasi nume) prin care treci fara sa-ti dai seama gonind pe DN 7, ascunde unul dintre cele mai frumoase parcuri “de epoca” din vestul tarii. Nimeni nu mai stie exact cand a fost creat, de cine a fost mostenit, cand anume a intrat in proprietatea statului roman si cum i s-ar putea reda cat mai rapid frumusetea-i de altadata.

[... detaliat]

Langa scoala din sat sta trista o cladire veche, cu jumatate de acoperis prabusit, “sparta”, la jumatatea ei, de o poarta de acces sub forma unui gang. Daca treci prin el, nu trebuie sa te uiti in sus. Tavanul din scanduri putrezite sta sa cada dintr-o clipa-ntr-alta si ti s-ar face frica sa-ti mai continui drumul. Si, dupa ce-ai trecut de poarta, nici sa-ti intorci privirea, pentru ca vei vedea o crapatura cat toate zilele in arcada portii, atat de mare incat iti dai seama ca nu numai scandurile de lemn ale portii stau sa cada, ci intregul tavan, cu caramizi, capriori de lemn si tigla.

Curtea cu castani
Ce-a fost greu si, oarecum, urat a trecut. Te ajuta sa uiti senzatia neplacuta curtea mare in care te trezesti brusc. In dreapta, un conac vechi dar inca neprabusit iti da un prim semn ca te afli intr-un loc special. In fata, o cladire ceva mai mica. Pare ca aici au fost candva bucataria conacului si camerele in care dormeau slujitorii. In cladirea de poarta sunt semne clare ca aici erau amenajate grajdurile. Cateva palcuri de gard viu reconstituie cum pot aleea frumoasa ce ducea o data de la scarile conacului pana la locul in care se oprea caleasca. In centrul curtii opt tuia inalti de catre 20 de metri formeaza un cerc cu diametrul de sase-sapte metri. Cel mai probabil aici serveau pranzul proprietarii conacului, mai ales vara si mai ales cand aveau si oaspeti. Prin toata curtea sunt raspanditi castani seculari a caror frunza e deja ruginie, cu toate ca e abia sfarsit de august.

Conacul cercetatorilor
Conacul boieresc e destul de mare. Are aproape 30 de metri lungime si 13 latime. Spatiul sau locuibil este insa mai mic pentru ca trei dintre laturi sunt ocupate cu o veranda lata de doi metri. Totusi, inauntru, “sala mare”, cum o numesc localnicii, are vreo 40 de metri patrati. Alte cateva odai sunt si ele destul de spatioase, dar aproape sinistre din cauza meselor de brad si a celor cateva scaune de birou aproape noi. Sinistra de-a dreptul este insa placa neagra de la intrarea in conac pe care sta scris cu galben “Ministerul Agriculturii – Centrul Experimental de Stat pentru Incercarea Soiurilor”. Preluat de stat la cativa ani dupa venirea comunistilor la putere, conacul a servit mai intai drept IAS. Apoi, a fost transformat in sediu pentru centrul amintit mai sus. Din fericire sI comunistilor le-a placut curtea conacului dar, mai ales, parcul de langa acesta, si nu le-au transformat in livezi de meri care nu fac mere sau te miri ce alte grozavii. De pe partea sud - estica a verandei se vede un palc de padure de bambus. Cum a supravietuit bambusul aici, mai ales ca a fost adus cu peste 200 de ani in urma, nu-si explica niciun satean din Gurasada, mai ales ca nu putini au fost hunedorenii de pe Valea Muresului care au luat lastari de aici si-au incercat fara succes sa-i planteze in alte parti.

Gradina cu noblete neglijata
Cea mai apropiata cale de acces din curtea conacului spre parc sunt scarile de langa bucatarie. Pe stalpul din stanga portii, asezata dinaintea scarilor, mai sta inca o piatra mare sculptata sub forma unui boboc de nufar. Celalalt “boboc” din piatra este rasturnat undeva printre bambusii de un verde crud. Imediat dupa palcul de bambus, pe dreapta aleii, se inalta impresionant cativa pini canadieni. De jos ti se pare ca au aproape 40 de metri inaltime. Intorci privirea si ai impresia ca te afli intr-un colt al Arboretumului de la Simeria (situat la aproximativ 50 de kilometri distanta). Diferenta este ca parcul nu este deloc intretinut, ce sa mai vorbim de placute explicative pentru fiecare planta ori copac in parte.

Mai in jos, pe dreapta aleii, dupa niste tufe inalte, se mai vad urmele unul “labirint” din gard viu. Localnicii spun ca aici “se chefuiau boierii pana nu mai puteau, ii lua trasura de pe aleea de dincolo de labirint, si-i ducea pana-n fata conacului, ori mai departe”. Imediat dupa tufisurile ce ascund fostul labirint, se gaseste un arbore - lalea. Oamenii din Gurasada spun ca-n acest an, prin mai – iunie, a inflorit tot, fiind mai frumos ca niciodata. Ceva mai in jos un teren de fotbal isi asteapta-n orice clipa prichindeii dornici sa-i imite pe Hagi, Mutu ori Zidane. Terenul este marginit pe-o parte a lungimii sale de o alee incadrata de artari, care se termina in patru brazi cu tulpina groasa de un metru, locul din care incepe cimitirul familiei nobiliare ce a stapanit locul candva. Pe cealalta parte a terenului, sta o scena folosita destul de rar, la sarbatorile importante ale satului, iar dincolo de ea se afla un drum in toata regula, care margineste parcul si duce inapoi la poarta ce sta sa se prabuseasca.

Planul Primariei
Conacul a fost ridicat in secolul al XVlll-lea de catre familia nobiliara Klobosinsky. Tot atunci a inceput si amenajarea micului arboretum care se intinde acum pe 2,5 hectare. Batranii din Gurasada spun ca resedinta nobiliara avea toate cele necesare unei locuinte de un asemenea rang. Gradina numita de localnici “parc” avea, pe langa alei, labirint si banci si terenuri de tenis. Ultimul proprietar privat al conacului a fost Benedek Lajos. Se pare ca acesta si-a dezmostenit ambii copii, un baiat si o fata. In timpul razboiului, cea mai mare parte a membrilor familiei nobiliare ar fi parasit Romania si s-ar fi stabilit in Ungaria. Conacul a fost transformat de comunisti in IAS, apoi in centru de cercetare agricola. Centrul a functionat in edificiul nobiliar pana-n urma cu doi-trei ani, dupa cum spune primarul comunei, Silviu Nan (foto). Dupa Revolutie, conform primarului, nu a fost prezentata absolut nicio cerere de retrocedare a obiectivului. Acum gradina conacului a devenit, practic, parcul localnicilor, loc in care pe langa meciurile de fotbal, in fiecare ultima duminica din iulie, este sarbatorita si ziua comunei. Intreaga arie (conac-dependinte, arboretum) are un potential turistic considerabil, lucru sesizat si de edilii comunei. “Am inceput formalitatile pentru a trece conacul si parcul de la Ministerul Agriculturii in proprietatea Primariei Gurasada. Numai asa putem apoi incerca sa-l punem in valoare. Starea conacului este inca destul de buna asa ca nu ar fi foarte greu sa-l transformam intr-un mini-hotel. Cat despre parc, lucrurile pot merge si mai usor, pentru ca este splendid, dar are nevoie de ingrijire. In parc putem amenaja un intreg complex pentru agrement. Avem nevoie de o hotarare de guvern prin care intregul obiectiv sa fie trecut in proprietatea comunitatii locale, dupa care, daca am avea doar un milion de euro, l-am transforma intr-un loc cu totul special”, adauga Silviu Nan, primarul comunei Gurasada.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2229 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Opinii:: Romania, the land of unbelievable

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

In acceptiunea firmelor de consultanta, PR, branding, advertising si marketing de tara, angajate pe bani grei, cu sau fara licitatie, de doamna blonda de la Ministerul Turismului, sloganul “Romania, the land of choice” este cel mai bun care se putea gasi vreodata.

[... detaliat]

Din fericire pentru noi, cu vreo cinci ani in urma, aceeasi doamna alegea sa “candideze” in fata comisiilor parlamentare desemnate cu examinarea membrilor primului Cabinet Tariceanu, la postul de ministru de externe. A picat examenul. Probabil va mai aduceti aminte de formularea “As lua legatura cu presedintele Norvegiei”, din timpul audierii sale la Parlament, din urma cu cinci ani si mai bine. Þari cu litoral mult mai curat, munti mult mai spectaculosi si pensiuni agro-turistice mult mai primitoare care nu te lasa cu portofelul gol sunt cu zecile in Europa. Asa ca turistii straini ce sa “aleaga” din Romania? Daca sloganul ar fi fost “Romania, the land of unbelievable” (Romania, taramul incredibilului), impactul ar fi fost mult mai puternic. Nu pot spune ca, garantat, turistii ar fi dat navala in minunata noastra tarisoara, dar pot spune ca ne-am fi putut axa pe amatorii de “turism extrem”, ce sunt prea neantrenati ca sa se mai oboseasca sa urce in Himalaya, prea plictisiti de turismul sexual din Thailanda si saturati de turismul cultural din Franta, Spania ori Italia. Am fi avut asadar o “nisa” pe care am fi putut ocupa o pozitie dominatoare, cea a turistilor amatori de senzatii extreme. Þara este gata pregatita atat fizic cat si mental pentru a-i primi. Inca de la Nadlac peisajul se schimba brusc, pentru cei care coboara de pe autostrada ungurilor direct pe un DN 7 sangeros, un drum pe care adevaratii stapani sunt tiristii sadici, soferii de autocare inconstienti si tractoristii indiferenti. Orice calatorie de la Arad la Deva iti ofera cel putin o situatie de maxima tensiune. E de ajuns sa vezi un TIR ce depaseste alt TIR scotand “la pascut” micul autoturism ce-i iese-n cale. Daca ti se mai spune ca limita maxima de viteza a TIR-urilor este de 90 de km pe ora, iar ambii “cascadori” de la volanul mastodontilor circulau cu peste 100.... Turistul strain n-ar trebui sa se oboseasca sa puna intrebari pentru a avea parte de o calatorie “extrema” in Romania. Ar dura prea mult sa i se explice de ce nu exista autostrazi, de ce lumea nu mai merge la vot in tara asta, de ce toata lumea arunca hartia pe unde apuca sau de ce pacientii unui spital trebuie sa coboare din salon, sa iasa in halat pe strada si sa-si cumpere singuri Aspirina. In mai toate situatiile ar dura prea mult sa i se descrie intreaga “retea” care tolereaza fiecare nesimtire incredibila existenta in minunata Romanie. N-ar putea intelege nici cum un simplu functionaras (mai ales cei veniti pe pile la vreo organizatie profesionala, care ia cotizatii de la toti membrii breslei fara sa faca nimic, absolut nimic pentru ei) te trateaza ca pe un cersetor, cu scarba snobului care sta la terasa insensibil la al cincilea cersetor care-l deranjeaza-n mai putin de o jumatate de ceas. Imposibil de inteles i-ar fi turistului strain de ce o cursa de trei kilometri cu taxiul in Timisoara, Cluj si, mai ales, Bucuresti, costa mai mult decat daca ai traversa toata Londra, sau jumatate din statul Ohio. Probabil ca ar intelege situatia cainilor vagabonzi daca i s-ar spune “La noi, cainii sunt animale sfinte, ca si vacile in India”. Sunt insa absolut sigur ca nu ar intelege de ce i se cer 100 de euro pe noapte pentru o camera in care colcaie goange. La fel de sigur sunt ca nu ar intelege de ce insista parlamentarii sa “munceasca” in imensitatea energofaga a Casei Poporu(lui). Pentru “fraierul” de turist strain ar fi de necrezut sa afle ca numai curentul in Casa Poporu(lui) costa cat bugetul pe un an al unui spital universtitar ce salveaza sute de vieti in fiecare saptamana. Seria exemplelor poate continua. Fiecare dintre Dumneavoastra are cel putin unul de adaugat.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1929 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Realitatea Hunedoreana:: Autostrada, la Sfantu’ Asteapta!

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Monalise Hihn

Licitatia pentru desemnarea constructorului tronsonului de autostrada Deva – Orastie a fost anulata. Aceasta trebuia sa fie organizata in data de 1 septembrie. Pe site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania anuntul suna sec: Procedura de licitatie deschisa (…) se anuleaza (…) ca urmare a abaterilor grave de la prevederile legislative ce afecteaza procedura de atribuire sau fac imposibila incheierea contractului”. Asa ca, la aproape doi ani de cand trebuiau sa inceapa lucrarile la tronsonul Deva – Orastie, in judet nu exista nici macar un centimetru de autostrada si sperantele ca aceasta sa fie construita tind spre zero.

[... detaliat]

Marti, 1 septembrie, la sediul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania trebuia sa aiba loc licitatia internationala pentru construirea acestei bucati de autostrada. Acum, nimeni nu stie cand va fi organizata. O prima tentativa de organizare a licitatiei pentru acest tronson a mai avut loc prin 2006, asa ca e posibil ca autoritatile sa se gandeasca peste cativa ani sa incerce o reia. Nu conteaza ca Romania are in prezent aproximativ 200 de kilometri de autostrada si se situeaza pe unul dintre ultimele locuri in Europa la capitolul „Infrastructura”.

Bucata de autostrada Deva - Orastie are o lungime de 32,8 km. Pentru construirea acesteia s-a presupus ca e nevoie de 350 de milioane de euro. Desi s-a etimat ca lucrarile incepeau in septembrie – octombrie 2007 si se finalizau pana in data de 31 decembrie 2010, data la care toate programele ISPA in Romania trebuie incheiate, pana acum autoritatile nu au fost capabile decat de promisiuni. In data de 1 septembrie trebuia organizata licitatia. Initial, pentru construirea tronsonului Deva – Orastie erau alocate 185 de milioane de euro, dintr-o finantare nerambursabila in proportie de 75 la suta, prin programul ISPA, iar restul de 25 la suta sunt asigurati de Guvernul Romaniei, prin Ministerul Transporturilor. Banii exista inca, dar nimeni nu a fost in stare sa-i cheltuiasca, astfel ca in doi ani valoarea lucrarilor aproape s-a dublat, fiind estimata la 350 de milioane de euro. Directorul adjunct al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara, Horatiu Simion, declara ca banii exista inca si ar putea fi folositi pana in data de 31 decembrie 2010: „Fondurile exista si ar putea fi cheltuite in intregime daca sunt renegociate conditiile bancare printr-un memorandum sau, partial, daca lucrarile vor incepe, urmand ca banii pentru ceea ce s-a executat pana in data de 31 decembrie 2010 sa fie decontati”. Simion spune ca intarzierea a fost cauzata de o firma olandeza care nu a executat la timp proiectul. Statul roman a apelat la instanta pentru a recupera daune in valoare de 150 de milioane de euro de la consortiul format din DHV Consultants si Athens Development Office din Olanda, consultantii pentru constructia variantei de ocolire Deva – Orastie. Acestea au fost inregistrate din cauza intarzierii proiectului cu peste un an si depasirea costurilor cu 150 de milioane de euro. Consortiul a castigat contractul de revizuire a proiectului tehnic si supervizarea lucrarilor de constructie, a carui documentatie trebuia depusa in martie 2007, dar nu a fost in stare sa termine lucrarea la timp si a tot cerut amanarea termenelor de predare. Astfel, Departamentul de Proiectare al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara a fost nevoit sa refaca toata documentatia. Cand toata lumea rasufla usurata ca la 1 septembrie ar urma sa fie organizata licitatia si cu putin noroc lucrarile ar fi putut incepe chiar si in acest an, a venit anuntul de anulare. Directorul adjunct al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara declara ca licitatia s-a amanat in ultimul moment: „S-au primit niste scrisori si licitatia a fost anulata. Deocamdata nu stim pana cand. ªtim doar ca s-a trecut la anularea procedurii”. Horatiu Simion adauga ca daca licitatia ar fi avut loc, atunci in 30 de zile ar fi putut incepe lucrarile, cu conditia sa nu fi existat contestatii.

Pe hartie, arata bine
Pe hartie, traseul tronsonului Deva – Orastie arata foarte bine. Drumul porneste din ªoimus, urmeaza cursul raului Mures, unde va avea doua supratraversari pana in zona Aurel Vlaicu, iar in rest pastreaza malurile Muresului. Bypass-ul traverseaza suprafata comunelor ªoimus, Harau, Rapolt, Turdas si a oraselor Simeria, Orastie si Geoagiu. De asemenea, drumul va avea doua descarcari (adica urcarile pe autostrada): una la Soimus si o alta la Simeria Veche, unde este nevoie de un pod peste calea ferata. Oricum, nici inainte de anularea licitatiei nu se stia in cat timp ar putea fi construit acest tronson.

Coridorul IV
Tronsonul Deva – Orastie este parte a coridorului IV pan-european, care are o lungime de aproximativ 3.200 de kilometri si se numara printre cele zece coridoare de transport din Europa. Coridorul IV porneste din Germania, avand ca ramificatie trei orase importante din aceasta tara: Berlin, Dresda si Nurenberg. Apoi, traverseaza Cehia, prin Praga si Brno, Austria, prin Viena (pe cale ferata), Slovacia, prin Bratislava, Ungaria, prin Gyor si Budapesta, dupa care, de la Szeged, intra pe teritoriul romanesc pe la Nadlac, si urmeaza traseul Arad – Timisoara – Lugoj – Deva – Orastie – Sebes – Sibiu – Pitesti – Bucuresti – Fetesti – Constanta. In Bulgaria, acesta trece prin Sofia si Plovdiv, in Grecia, pe la Salonic, si in Turcia, prin Omenio si Istanbul. Coridorul IV pan-european leaga Europa de Vest de cea de Est.

Crunta realitate
Pe DN 7, in zona Deva – Orastie, circula zilnic in jur 30.000 de masini. Numarul accidentelor a crescut cu peste 60 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pe de alta parte, traficul se desfasoara prin cele doua localitati, ceea ce face ca zonele respective sa fie poluate. Resedinta judetului Hunedoara, Deva, nu are centura ocolitoare, asa ca toate masinile ce ar trebui sa circule in afara orasului strabat localitatea. Praful se ridica in voie in urma masinilor care chiar nu au pe unde sa treaca, iar zona este foarte poluata cu noxe provenite din trafic, in special pulberi si poluanti gazosi, care produc diverse boli respiratorii si de piele. Mai mult, pentru ca circulatia se desfasoara prin oras, acest lucru creeaza disconfort locuitorilor care stau in zonele cu trafic intens. De altfel, locuitorii din municipiul Orastie au si protestat anii trecuti ca DN 7, in portiunea care traversa orasul, nu era reabilitat, plus ca unele case fusesera afectate din cauza masinilor mari care tranzitau zona. Peste 200 de case din municipiul Orastie situate in vecinatatea DN 7 au fost afectate anii trecuti de starea proasta in care se afla aceasta artera de circulatie europeana, in peretii unor imobile aparand fisuri din cauza trepidatiilor produse de traficul greu. Intre timp, acea portiune a fost reabilitata, dar traficul se desfasoara in continuare prin oras.

Obiectivele proiectului
Pe site-ul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania se vorbeste foarte frumos despre obiectivele proiectului, mai ales ca cele doua localitati sunt afectate de blocajele de trafic rutier. Mai mult, CNADNR considera ca exista doar avantaje daca va fi construit tronsonul Deva – Orastie: “va creste capacitatea traficului in zona, se va reduce timpul de tranzit, se va imbunatati siguranta traficului si se va reduce numarul de accidente rutiere, se va imbunatati calitatea mediului si a vietii in orasele Orastie si Deva, prin devierea traficului rutier pe centurile celor doua localitati”.

Trei tronsoane pentru judetul Hunedoara
Potrivit documentelor oficiale din 2005, judetul Hunedoara urma sa fie strabatut de trei tronsoane ale coridorului IV paneuropean. Asa aratau atunci datele:
1. Lugoj - Deva (91 km) / circa 664 milioane de euro
Propunere: fonduri de coeziune si Guvernul Romaniei/Lucrarile ar urma sa fie executate in perioada 2008-2010
2. Deva - Orastie (32,8 km) / 170 de milioane de euro
Finantare: ISPA (75 la suta) si Guvernul Romaniei (25 la suta) / Se estimeaza ca lucrarile sa inceapa in septembrie – octombrie 2007 si sa fie finalizate pana in data de 31 decembrie 2010
3. Orastie - Sibiu (70,42 km) / circa 668,23 de milioane de euro
Propunere: fonduri ISPA si Guvernul Romaniei / Lucrarile de constructie vor incepe in 2009 si se vor finaliza in anul 2012.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 3563 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Ardeu, locul unde dacii se masoara cu uriesii

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Laiura Oana

O vale ingusta duce drumul serpuit al Ardeului catre camarile de aur ale Apusenilor. Undeva la stanga, un deal sumetit deasupra cararii are varful taiat in calcarul tare al locului si platouri indreptate ca-n palma, semn ca aici stramosii si-au durat ziduri din spatele carora aparau carele incarcate de pretiosul minereu sau spintecau indrazneala celor cu pofta de inavutire. Din cetate, dacii priveau la vale catre culmile Sureanului sau isi odihneau sufletele admirand coltii albi ai stancilor carora si astazi taranii le spun “Raiu”. ªi, altundeva, intr-un ungher al terasei de la mijlocul dealului, mormantul unui uries asteapta sa vada inca o data lumina descoperirii.

[... detaliat]

Ardeu este locul unde numele magice ale locului fac deliciul arheologilor, incantati de bogatia si diversitatea pieselor descoperite de-a lungul micii asezari de munte. Partial distrusa de nestiinta, lacomia sau nesimtirea secolelor recente, cand drumarii au avut stralucita idee de a musca situl prin exploatarea calcarului, cetatea dacica isi deschide acum cararile in fata cercetatorilor care au prins deja firul rosu al povestii dealului numit “Cetatuia”.

Dacii au inaltat fortificatia de la Ardeu impinsi de nevoia de a controla drumul de acces catre exploatarile de aur pana dincolo de Zlatna. La fel cum cetatea de la Piatra Craivii, amplasata pe Valea Ampoiului, apara una din cele mai importante cai de patrundere spre inima de aur a Apusenilor, cetatea Ardeu si-a gasit locul pe o vale destul de ingusta pentru a face viata grea intrusilor, dar destul de larga pentru a fi accesibila tot timpul anului. Dacii au stiut ce fac cand au taiat calcarul dur pentru a-si construi aici cetatea, explica actualul sef de santier arheologic, Iosif Vasile Ferencz. Ardeu a ramas acum doar un sat mic de munte unde batranii stiu povesti din minele de aur, cunosc fostele guri ale bailor si au strans din copilarie lucruri gasite in brazda, in urma plugului. Legendele lor cu uriesi, comori fabuloase si locuri pentru ingerii cerului se alatura peisajului demn de o gura de rai, unde dealuri domoale se reped in creste violente si cad apoi in vai mangaiate de ape reci de munte. Bogatia pamantului intinde si acum minereul rosu peste bolovanii grasi ai albiilor, ori, de atatea mii de ani, izvoarele nu au reusit sa stearga sangele celor ucisi de navalitorii inghesuiti sa prade aurul Apusenilor, celebru inca din lumea antica.

Cetatea zidita altfel
Fortificatia bara practic accesul in zona, iar totul facea parte din sistemul pus la punct de regii daci. La fel ca restul cetatilor, si Ardeul se subordona regelui care domnea din Muntii Orastiei. Cetatea are ziduri diferite de cele ale semenelor ei pentru ca dacii au folosit aici nu blocuri masive, ci o tehnica diferita de aceea a monumentelor din zona capitalei: piatra locala foarte dura, fasonata sumar, completata cu o structura lemnoasa, din care au rezultat ziduri groase de circa doi metri si inalte probabil de 6 - 7 metri. Interiorul fortificatiei are o forma elipsoidala si o suprafata de mai putin de 1900 de metri patrati, unde cea mai importanta cladire era “turnul locuinta”, adica o constructie realizata la nord-vest, folosita de nobilul care administra cetatea. Cladirea domina pe vremuri intreg platoul cetatii: turnul avea parter si etaj, podeaua era pavata cu lespezi de travertin adus de la Geoagiu.

Etajul era probabil din lemn, iar acoperisul din sindrila. Intre cei doi pereti interiori distanta este de 8 metri, iar arheologii cred ca inaltimea turnului era apreciabila, din moment ce materialele din care a fost construit au cazut pe o lungime de 16 metri dupa ce turnul s-a prabusit in urma incendierii de catre soldatii romani, dupa caderea Sarmizegetusei Regia. Cercetatorii spun ca numarul mare si diversitatea obiectelor descoperit in sit, unele dintre ele realizate in atelierele romane, stau dovada pentru bogatia celor care locuiau in cetatea dacica. In cetate, arheologii au gasit si atelierul unui mester care prelucra in principal fierul, dar si bronzul sau oasele. Sub creasta de calcar a dealului, cercetarile au descoperit locul in care au fost ridicate locuintele celor care lucrau sau aparau locul. Locuintele dacice aveau o baza joasa de piatra, iar talpa, construita din grinzi podita probabil cu scanduri din lemn, in timp ce peretii erau realizati din impletituri de nuiele lipite cu pamant, precum vechile case taranesti. “Aveau probabil 10 pana la 15 metri patrati, iar noi banuim ca o familie care locuia aici avea in mod normal cam cinci membri. Nu exista sursa de apa in cetate si, din cauza inclinatiei, locuitorii o puteau aduce doar pietonal sau cu burduful in spatele animalelor. Exista probabil si o cisterna unde se strangea si credem ca dacii strangeau si apa de ploaie in vase mari asezate sub stresini. Acoperisurile sunt din sindrila pentru ca am descoperit cenusa specifica mai consistenta, in timp ce paiele lasa o cenusa fina care se imprastie repede”, spune cercetatorul stiintific Iosif Vasile Ferencz. In sit, arheologii au descoperit carlige de pescuit, bratari de bronz, o multime de ceramica, piese din armament si unelte.

O cetate cat istoria neamului
Dupa ce sistemul de fortificatii din Muntii Orastiei a cazut, o parte a soldatilor au distrus si cetatea de la Ardeu. “ªi aici am gasit destule urme ale furiei romanilor. Turnul locuinta a fost incendiat si probabil ajutat sa cada. Am gasit la sapaturi pamantul ars in jur, dar am gasit si o parte din usa turnului cu feroneria si patru chei de fier. Dupa ce am gasit, este clar ca dacii de aici au opus rezistenta romanilor chiar daca cetatile din Muntii Orastiei erau cucerite”, povesteste seful de santier. Descoperirile arata ca zidurile s-au pastrat si au adapostit soldatii romani care aparau si ei drumul catre minele de aur, mai ales ca “Cetatuia” este la zeci de kilometri de castrul de la Cigmau. Parasirea Daciei de catre administratia romana, la inceputul ultimului sfert al veacului al III-lea, a insemnat inceputul unei lungi etape de pierdere a unor abilitati de a construi. Piesele descoperite arata ca cetatea este din nou locuita in secolul 4 cand, cel mai probabil, aici se retrag o parte din locuitorii Germisarei fugiti din calea popoarelor migratoare. Nici in acea vreme cetatea nu a avut parte de prea multa pace. Un cavaler germanic din centrul Europei isi conduce luptatorii catre Ardeu in cautarea aurului si ataca cetatea. Arheologii i-au gasit, prins intre doi colti de piatra, pintenul de la cizma. Cei care au locuit cetatea in Evul Mediu fac modificari in structura locului, sapa in podeaua de piatra si arunca o parte din pamantul terasei superioare la vale. Arheologii nu stiu cine a condus cetatea si nici care este motivul care a determinat parasirea ei si mutarea centrului asezarii definitiv pe vale. Cert este ca, la inceputul secolului 20, taranii renunta la casele de lemn si incep sa-si inalte case din piatra cu… blocuri extrase din zidurile cetatii dacice. Si “jaful” nu se opreste aici. De sute de ani, majoritatea pieselor descoperite de localnici sunt distruse: “Aveam vreo 13 ani, eram cu oile sus, pe deal, cand am auzit un clincanit ciudat, altfel de cum fac bolovanii. M-am uitat sa vad ce-or fi calcat oile si am vazut ceva sclipind. Era o secure de arama faina. Am luat-o si-am dus-o acasa, da’ tata o dat-o la un tigan care o folosit-o sa astupe fundu de la caldarea de arama”, povesteste un batran din Ardeu. Altii, precum Viorel Boldor sau artificierul Todorescu, au predat muzeului din Orastie niste artefacte gasite in pamant. Toate piesele descoperite sunt stranse alaturi de povesti si legende de cei de pe santierul arheologic, care vor sa arate ca o cetate se poate cerceta, promova si valorifica mult mai bine decat s-a intamplat pana acum. Si pentru ca nu mai asteapta sprijin din partea statului, si-au infiintat un ONG prin care vor sa stranga fonduri pentru punerea in valoare a Cetatii Ardeu. “Avem mare nevoie de ajutor. Ne trebuie mai multi oameni la sapaturi, practic, ne ajuta si un capat de unghie”, sustine cercetatorul Cristi Roman de la Hunedoara. Acum, stau la cort si isi adapostesc piesele descoperite, uneltele, hartile intr-o sura parasita, printre butoaie si schelete de care de lemn.

Munca voluntara pentru Cetatea Ardeu
La sfarsitul secolului al XIX-lea, apar la Ardeu descoperiri care atrag atentia arheologilor, iar in anul anul 1888, cercetatorul transilvan, Gabriel Téglás, care a vizitat dealul, a observat ziduri de piatra, “realizate in tehnica in care sunt construite zidurile cetatilor dacice din Muntii Orastiei”. Primele cercetari sistematice au demarat doar la inceputul anilor ’70, iar specialistii Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, impreuna cu Universitatea “1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, lucreaza aici din 2001. Acestia reusesc in cativa ani de munca sa descopere o parte din secretele “Cetatuii“ si sa opreasca exploatarea calcarului in cariera de la baza dealului, cariera amplasata chiar in mijlocul sitului pe care risca sa-l distruga. Interesul al autoritatilor pentru punerea in valoare a sitului a scazut de la an la an: “Asemenea lucrari se finanteaza cu bani de la Ministerul Culturii sau cel al Educatiei. Acum, in 2009, noi lucram voluntari, in sensul ca primim diurna de la institutia la care lucram, adica muzeul din Deva, dar cu restul am venit de acasa”, spune Iosif Vasile Ferencz, actualul sef de santier arheologic. Primele descoperiri din cetate apartin culturii Cotofeni, adica sunt cu 2.500 de ani mai “batrane” decat perioada clasica a civilizatiei dacice. Apar apoi piese din epoca de bronz, cultura Wietenberg si prima epoca a fierului, cultura Gava. Epocii dacice ii urmeaza descoperirile din vremea cuceririi romane si altele din secolul IV, dupa retragerea armatelor imperiului. Arheologii au investigat si urmele de locuire de Ev Mediu din cetate cu cele doua perioade din secolele 11-12 si secolul 15.

500 de ani de atestare
Ardeu este o mica localitate de munte unde locuitorii s-au ocupat de mii de ani cu cresterea animalelor si agricultura, atat cat permite terenul accidentat din zona, cu moraritul sau arderea pietrei locale de calcar pentru var, pe care il vindeau apoi in localitatile din jur. Asezarea sta pe drumul cel mai scurt dintre valea Muresului si zona bogata aurifera a Muntilor Apuseni, intre doua “praguri”. Satul este inconjurat de culmi calcaroase pe unde apele au taiat drumuri precum cel de la iesirea din sat, spre sud, cunoscut ca si “Cheile Ardeului”. Satul Ardeu apare in documente incepand cu anul 1509, intr-un document in care se mentiona o danie catre sat. Parca pentru a intari datele, in campania din acest an, arheologii au dat peste un banut de argint datat din secolul XVl cu inscriptie, in limba latina in timp ce sapau vatra de foc in tabara de corturi din sat. Din 1930, din situl arheologic incepe sa fie exploatat calcarul pentru var si piatra pentru pavat drumurile si 600 de metri patrati ai platoului superior al cetatii se pierd definitiv. Distrugerile provocate de exploatarea carierei se alatura celor cauzate de cautatorii de comori care foarte probabil sa fi scos toate tezaurele din sit, sapand inclusiv langa coltul de piatra pe care se sprijinea turnul locuinta. Braconierii au sapat chiar o pestera adanca de aproape 15 metri, in incercarea de a smulge sitului si ultimele obiecte din metal pretios. Adevarata valoare a cetatii de la Ardeu apare in 1999, cand sapaturile arheologilor descopera fortificatia medievala. Alaturi de Piatra Craivii din judetul Alba, cetatea de la Ardeu este singura fortificatie dacica situata la nord de Mures, ambele fiind ridicate pentru a apara accesul spre zonele aurifere din Apuseni. In sat exista un muzeu mic, amenajat de autoritatile locale intr-o veche gospodarie traditionala: “Am strans acolo tot felul de obiecte donate de oameni, un hobarlau, adica un vechi pat taranesc, piese pentru tesut… dar, din pacate, nu avem personal pentru a-l tine tot timpul deschis pentru turisti”, spune primarul comunei Balsa, Simion Metesan. Pentru atragerea de turisti in zona, arheologii din colectiv, de la muzeul din Deva sau Castelul din Hunedoara, vor sa reconstituie o parte a monumentului, sa realizeze pliante si un site pe Internet dedicat Ardeului.

Uriasii, paznicii comorilor
Putinii turisti ajunsi aici savureaza legendele despre “carul cu boii de aur” sau despre “uriesii” care au trait pe vremuri prin aceste parti. Legende care isi pot descoperi cat de curand samburele de adevar. La 76 de ani, Aurel a lui Iosiv isi aminteste cum prin anii ‘70, cand trebuiau sa monteze un stalp pentru reteaua electrica de la cariera, a dat peste un craniu imens: “Era o gavalie de cap de om de doua ori cat unul obisnuit, era cat o cosarca. Cred ca o fi fost acolo si restul de oase, da nu ne-am uitat, l-am ingropat la loc dupa ce am pus stalpul. Nu stiu daca l-or cauta ce-or mai gasi din el, ca si atunci era putrezit de arata ca o coaja de dovleac. De speriat nu ne-am speriat ca oase am mai vazut noi, da or venit tati din cariera sa-l vada ca era pogan capu’”. Locul unde omul a dat peste capul de uries se numeste “Dealul Judelui” si este tocmai platoul de la mijlocul sitului. Daca putini mai traiesc din cei ce au vazut craniul urias, aproape toti locuitorii Ardeului stiu povesti cu uriesi. Iesiti de la slujba de duminica, oamenii spun ca uriasii de aici fugeau peste deal, la neamurile din Muntii Orastiei, sa ceara sita de cernut cand isi faceau paine. “Sa zice ca faceau numai tri pasi pana la Orastie si is trizaci de kilometri pana acolo, bag sama ca erau lungi rau in picioare”. Altii, inclusiv primarul Simion Metesan, stiu ca uriesii erau pusi de regi sa pazeasca comorile, iar cei de la Ardeu pazeau intrarea intr-o pestera zidita unde sunt ascunse carele cu boi de aur. Ba, mai mult, povestile satenilor sustin ca acum cateva sute de ani, uriesii inca puteau fi vazuti prin aceste locuri. “Bunica lu nevasta-mea i-o povestit ca la masa, cand era mica si era la plug cu parintii ei, o vinit o fata de uries si i-o luat pe tati in poala si dupa aia o strigat-o pe ma-sa, adica mama uriesilor, sa vina sa vada ce-o gasit. Si aia i-ar fi zis: “Lasa-i jos, sa nu-i smintesti cumva. Ãstia, mama, is viermii pamantului”. Pe langa legendele imprastiate prin toata Valea Muresului, chiar si Biblia face referire la existenta uriasilor. Astfel, in Geneza (6:4) se scrie: “Uriasii erau pe pamant in vremea aceea, si chiar si dupa ce s-au impreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor”. Se pare ca in Romania ar fi fost descoperite asemenea schelete masive, unele la Argedava - Popesti-Novaci, de unde cercetatorii au prezentat la un congres si o caseta video cu descoperirea, la Polovragi, in mai multe etape de sapaturi si chiar in zona manastirii Negru Voda. Asemenea schelete mari de mai bine de cinci metri au fost descoperite in Statele Unite, America de Sud si India. Daca gasesc fonduri suficiente, arheologii vor ca, in campania din anul urmator, sa sape in locul unde satenii sustin ca au vazut uriasul, pentru ca orice legenda are samburele ei de adevar, la fel cum balaurii din basme s-au confirmat in descoperirile scheletelor de dinozauri.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 3672 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Saptamana nebuna:: Pamflet

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009

Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare

[... detaliat]
03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2122 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator:: 354

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009

Propunere de modificare a programei scolare: orele de educatie civica trebuie sa cuprinda si explicatii despre cum arata WC-urile traditionale romanesti,
asa incat fiecare tanar care ajunge pe langa unul sa nu-l mai confunde cu afumatoarea de carne si sa-i fie teama sa intre in el.

[... detaliat]
03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1966 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator:: "Politicosii" strazilor

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009

In Deva, soferii joaca un fel de ruleta ruseasca de fiecare data cand isi parcheaza masina. “Glontul” este inlocuit de dispozitivul de blocare a rotilor, sau de masina de ridicare a autoturismelor. Unii pierd, altii castiga, fiecare, dupa cat noroc are. Nefericitul proprietar al masinii din imagine a pierdut.

[... detaliat]
03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1989 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Administratie:: Spitalele asteapta o resuscitare prin rectificare (de buget)

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

Cateva spitale din judet mai au putin si intra in faliment. Nici chiar spitalele mari din Deva sau Hunedoara nu se simt deloc bine. In cazul spitalelor mici, precum cel de la Hateg, managerii taie din salarii si ridica neputinciosi din umeri. Superiorii din sistem asteapta solutii de la directorii de spitale, insa acestia asteapta, la randul lor, salvarea de la o eventuala rectificare pozitiva de buget, despre care insa Ministerul Sanatatii nu da nici acum vreo veste.

[... detaliat]

Spitalul din Hateg are 150 de paturi si deserveste intreaga populatie a Þarii Hategului (orasul, plus 11 comune din zona), adica 35.000 de oameni. In cazul in care spitalul ar disparea (asa cum au inceput sa se teama din ce in ce mai multi localnici si chiar angajati ai unitatii), 35.000 de oameni ar fi nevoiti sa parcurga 30 de kilometri pana la Hunedoara, ori 50 pana la Deva, pentru a ajunge la un medic specialist. Problemele spitalului au inceput inca de anul trecut. Cresterea cheltuielilor cu personalul a fost de 35 la suta, in timp ce veniturile obtinute in plus fata de anul anterior au fost cu doar 5 la suta mai mari. Mai mult, in aprilie 2009, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a alocat spitalului din Hateg sume doar pentru 65 la suta din totalul serviciilor pe care ar trebui sa le presteze pentru a se mentine pe linia de plutire. La alcatuirea bugetului pe acest an
s-a constatat un deficit de 5,2 milioane de lei. Consiliul Director al spitalului a purces la masuri drastice: taierea tuturor sporurilor, a tichetelor de masa si a altor drepturi prevazute in contractul colectiv de munca si in cele individuale. Cheltuielile cu personalul s-au redus astfel cu 3,3 milioane de lei. Chiar si-n aceste conditii ramane un deficit de 2 milioane de lei care, la ora actuala, nu se stie foarte clar cum anume va fi acoperit.


Amenintari sindicaliste

“Daca ar fi existat un pic de bunavointa din partea celor de care depinde soarta acestui spital nu s-ar fi ajuns aici si s-ar trece mai usor peste aceasta perioada dificila. Nu se poate ca toata povara sa fie aruncata pe umerii salariatilor. Nu este corect sa fii chemat sa muncesti noaptea, sambata si duminica si sa nu ti se acorde niciun spor. Si pe noi ne-a prins criza cu rate la banci si cu alte probleme, asa ca orice diminuare de salariu se repercuteaza grav in bugetul fiecarei familii. La spitalul din Hateg s-au redus retributiile lunare cu procentaje cuprinse intre 30 si 50 la suta si, mai grav, de luna aceasta incolo nu stim daca vom mai primi bani sau nu”, spune Alexandru Bulacu, liderul sindicatului “Sanitas” din cadrul spitalului. De aceeasi parte a baricadei se situeaza si medicul chirurg Dan Melincenco: “Cel mai deranjant este ca pe fluturasii de plata a salariilor nu s-a specificat "Atat primiti luna asta si atat ramane rest de plata". Subfinantarea sistemului sanitar era cronica inainte de criza, iar acum s-a ajuns aproape de un dezastru. Un alt detaliu deranjant: nu stim cum anume au calculat cei de la Ministerul Sanatatii de s-a ajuns ca spitalul din Hateg sa primeasca cei mai putini bani (dintre spitalele din judet – n.red.) pe foaia de observatie, in ciuda faptului ca anul trecut s-a clasat pe locul trei din punct de vedere al complexitatii cazurilor medicale. Cred ca reducerea de costuri trebuie facuta altfel, printr-o reorganizare care sa afecteze cat mai putin drepturile salariale ale personalului”.

“Atat ni s-a dat”
Managerul Spitalului Orasenesc Hateg, doctorul Mircea Marian, spune ca mai multi factori au provocat agravarea situatiei financiare a spitalului, dar situatia se poate rezuma intr-o singura fraza: „Atati bani ni s-au dat, atati bani putem cheltui. Am aplicat masuri de redresare financiara si ati vazut ce s-a intamplat (n.red. - pe 29 iulie, aproximativ 70 de salariati ai spitalului au protestat spontan in fata institutiei nemultumiti de diminuarea retributiilor). Sunt foarte multi factori care ne-au adus in aceasta situatie. Cat despre zvonurile referitoare la o eventuala inchidere a spitalului, acestea sunt doar chestiuni de folclor”.

Proasta obisnuinta
La inceputul anului, CJAS Hunedoara a incheiat contracte cu spitalele din judet in care se specificau finantari ferme pana la 1 septembrie, pentru unele unitati, respectiv pana la15 septembrie pentru celelalte spitale. Pentru ultimele trei-patru luni ale anului, sunt prevazute sume de 10 – 15 ori mai mici decat minimul necesar. La Hateg, de exemplu, suma lunara prevazuta este de 70.000 de lei, in vreme ce minimul necesar pentru functionarea spitalului este de 700.000 de lei. Directorul Directiei de Sanatate Publica Hunedoara, Ioan Demeter, spune ca starea de soc in care se afla acum mai ales spitalele mici din Hunedoara si din tara pleaca de la o proasta obisnuinta a sistemului: “In anii trecuti, toate spitalele aveau buget intocmit pana prin septembrie, in septembrie venea rectificarea de buget care, tot timpul, era una pozitiva si se mergea mai departe. Acum, Ministerul nu da niciun semn clar si favorabil legat de o viitoare rectificare de buget. Probabil ca unii manageri au sperat ca si-n acest an se va intampla la fel ca-n anii trecuti. In plus, si inainte de criza, spitalele mici erau la limita cu banii. Situatia lor este acum si mai grava pentru ca toata lumea este tensionata. Nimeni nu mai asteapta linistit o rectificare pozitiva, cum era in anii trecuti. Eu sper totusi ca se va rezolva. In zilele urmatoare vom avea si o discutie cu conducerea CJAS pentru a vedea solutii concrete de a depasi situatia.”

Propunerea CJAS
Directorul economic al CJAS Hunedoara, Ecaterina Cumpanasu, spune ca in urma sesizarilor facute de spitalele hunedorene a inaintat Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate o propunere de rectificare pozitiva de buget. “Spitalele din judet sunt prinse in propunerea de rectificare inaintata de noi la CNAS. Pentru fiecare spital am cerut ca in lunile sfarsitului de an sa fie alocata lunar o suma echivalenta cu media valorii serviciilor medicale prestate lunar de acel spital pe parcursul acestui an. La ora la care discutam nu avem insa niciun raspuns oficial la solicitarea noastra. Experienta imi spune insa ca, in ciuda crizei economice, nu se va ajunge la situatii disperate si ca vom reusi sa trecem peste aceasta perioada dificila. Realmente este nevoie de o rectificare bugetara pozitiva pentru spitale, pentru ca Guvernul, cred eu, este constient de faptul ca o relansare economica nu se poate face cu o populatie care nu beneficiaza de un sistem sanitar functional”, adauga Ecaterina Cumpanasu.

Spitalele mari au emotii mai mici
Spitalul Municipal “Dr. Alexandru Simionescu” din Hunedoara pare ca va reusi sa ajunga cu bine la sfarsitul anului, daca propunerea CJAS Hunedoara va primi acceptul CNAS si al Guvernului la viitoarea rectificare bugetara. “Noi avem finantare asigurata pana pe 15 septembrie. Daca pe cele trei luni si jumatate ramase din 2009 vom primi lunar media serviciilor prestate luna de luna de catre spital, asa cum a propus CJAS, eu, ca manager de spital, ma pot declara multumit, date fiind si conditiile economice actuale”, declara Bende Barna Gavril, managerul spitalului din Hunedoara. Spitalul Judetean de Urgente Deva – Hunedoara nu-si face mari probleme privind cheltuielile de personal, dar trebuie sa-si amane planurile de modernizari. “In conditiile in care preturile la medicamente si materiale sanitare nu vor mai creste, ne vom descurca. Asta doar daca, de la Bucuresti, se va raspunde favorabil la propunerea facuta de catre CJAS Hunedoara. La inceputul anului noi am facut o oferta CJAS-ului de 27.000 de cazuri pe care le rezolvam in 2009. Ni s-au aprobat atunci 19.000 de cazuri. Deja avem inregistrate 16.000 si e abia inceput de septembrie. O sa ajungem, pana la urma, la 27.000 de cazuri pentru ca nu vom putea refuza pacientul. Neplacut este ca trebuie sa amanam o serie de modernizari pe care le aveam in plan si nici nu vom mai putea realiza acel studiu complex de fezabilitate privind functionarea spitalului, necesar pentru acreditarea din 2011. Oricum, cred ca prevederile legale privind procedura de acreditare a spitalelor nu vor fi mentinute pentru ca majoritatea spitalelor, din lipsa de bani, nu vor putea indeplini conditiile impuse”, declara managerul Spitalului Judetean, Dan Florea.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1906 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Special:: Concediu provocat de criza

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

Trei module SMURD din judetul Hunedoara nu vor functiona pe parcursul intregii luni septembrie. Presedintele Asociatiei Salvital, cea care coordoneaza activitatea SMURD Hunedoara, Petre Marginean, spune ca masura este provocata de obligatiile neachitate de primarii. Edilii in cauza pun pe seama crizei intarzierile la plata.

[... detaliat]

Modulele SMURD de la Ilia, Simeria si Lupeni (acesta din urma acoperind si zona orasului Uricani) isi suspenda activitatea pe parcursul lunii septembrie. Angajatii acestora au intrat deja in concediu legal de odihna. In perioada amintita zonele alocate celor trei module vor fi acoperite de unitatile SMURD apropiate din Deva, Hunedoara si Petrosani. Masura nu este provocata de personalul insuficient ci de lipsa banilor. SMURD Hunedoara are de incasat de la primariile care au intrat in asociatia Salvital aproximativ 650.000 de lei. Cel mai mare datornic este Primaria Lupeni, cu o restanta de aproximativ 100.000 de lei.

“In unele cazuri, e reavointa”
Presedintele Asociatiei Salvital Hunedoara, Petre Marginean, spune ca in momentul in care au intrat in componenta Asociatiei (creata special pentru sustinerea SMURD), primariile au avut libertatea de a-si stabili singure sumele cu care doresc sa contribuie la bugetul serviciului de urgente, pe langa cotizatia fixa platita lunar de fiecare membru. Totusi, in ultima perioada, restantele primariilor catre SMURD au crescut de la o luna la alta, in majoritatea cazurilor primarii invocand criza economica ce a diminuat considerabil incasarile la bugetele locale. “In unele cazuri nu e vorba de criza financiara, ci de rea-vointa. Parte din restantele Primariei Lupeni, de exemplu, dateaza din 2007, iar acum suntem in 2009. Nu se pune problema ca acele module sa ramana inchise. Este doar un semnal de alarma pe care am dorit sa-l tragem fata de situatia in care s-a ajuns. Mi se pare ciudat cum de o comuna precum Vorta reuseste sa-si resecte angajamentul luat fata de SMURD, iar alte primarii care stau, totusi, mai bine cu bugetul, nu o fac. Noi, in cadrul serviciului, am luat deja masuri pentru limitarea efectelor crizei: nu am mai acordat tichete de masa, nu am marit salariile, am incercat sa facem depozite din care sa castigam dobanzi, dar cand vezi ca din partea unor edili apare o reavointa nu poti sa nu reactionezi”, spune Petre Marginean. Primarul Lupeniului, Cornel Resmerita, sustine insa ca afirmatia sefului Salvital este nefondata: “Eu am avut o discutie cu domnul Marginean, discutie ce s-a purtat pe un ton cat se poate de civilizat, si i-am explicat ca atunci cand vom putea ne vom achita de obligatiile fata de asociatie si fata de SMURD. Nu vreau sa comentez afirmatia lui referitoare la Primaria Lupeni. Cert este ca trecem printr-o situatie extrem de dificila, avem datorii fata de agenti economici, firme care sunt nevoite sa concedieze oameni si este dureros sa vezi asa ceva. Pentru modulul SMURD din Lupeni am doar cuvinte de lauda. M-au ajutat chiar si intr-o problema personala si tin sa le multumesc. Situatia financiara a Primariei nu ne-a permis insa sa achitam la timp si obligatiile pentru acest serviciu”.

Nimic batut in cuie
Serviciul SMURD functioneaza in judet de patru ani, timp in care a devenit al doilea din tara, ca marime si nivel de dotari medicale, dupa cel din judetul Mures. SMURD Hunedoara are 80 de angajati si opt module in judet, fiecare cu cate o ambulanta. In cazul in care colaborarea dintre Salvital si primarii se deterioreaza, modulele pot fi relocate, dupa cum spune Petre Marginean: “Sunt mai multi primari care declarativ spun ca vor sa aiba modul SMURD, dar cand vine vorba de a trece la fapte lucrurile stau altfel. Nu vreau sa ma amestec deloc in felul in care fiecare primarie isi administreaza banii, dar trebuie precizat ca in momentul in care s-au angajat ca sustin SMURD-ul, primariile si-au stabilit singure sumele pe care s-au angajat sa le aloce acestei activitati. Oricand este posibila relocarea unora dintre module. De exemplu, cel de la Simeria poate fi mutat in comuna Bacia”.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1909 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Special:: Inaugurare pe vremuri grele

Nr. 354::3 - 9 septembrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

Mini-spitalul din orasul Calan are de saptamana aceasta un acoperis nou. Asta
multumita unei asociatii straine (MEDAF din Strasbourg) care a donat cei 23.000
de euro necesari si unei asociatii din Calan (Monique & Evelyne), care a reusit sa gestioneze suma corect.

[... detaliat]

Mai precis este vorba despre “Policlinica din Orasul Nou”, cum ii spun localnicii. Cladire ridicata cu decenii in urma, dar care avea mare nevoie de un acoperis pentru a se elimina toate situatiile neplacute ce pot sa apara, mai ales intr-o unitate sanitara dupa o ploaie abundenta, de exemplu. “Este meritul partenerilor nostri din Asociatia MEDAF. Este vorba despre oameni care ne-au ajutat mult si continua sa ne ajute, oameni care, la randul lor, o data-n viata, au trecut si ei prin situatii dificile, au reusit sa le depaseasca iar acum incearca sa-i ajute pe cei aflati la nevoie. De ani buni colaboram cu ei si cred ca acest lucru a fost posibil dupa ce s-au convins ca donatiile lor au ajuns acolo unde trebuiau sa ajunga, indiferent ca a fost vorba de bani, echipamente medicale ori mobilier scolar.

Transparenta de care au dat dovada institutii judetene dar si locale i-a facut sa continue sa ne ajute”, explica doctorul Lidia Dobrei, presedintele Asociatiei Monique & Evelyne. Lidia Dobrei adauga ca in aceasta perioada se fac demersuri pentru mutarea pacientilor din spitalul din Orasul Vechi, in saloane amenajate la parterul Policlinicii din Orasul Nou. Aici au fost deja aranjate saloane pentru sectia de reumatologie, mai fiind insa necesari bani pentru saloanele sectiei de medicina interna. “Am cerut deja sprijinul Consiliului Judetean si cred ca-l vom primi, mai ales ca este vorba de o suma mai mica de 100.000 de lei. Este o solutie mult mai eficienta atat din punct de vedere financiar cat si medical”, explica Lidia Dobrei.

Una calda, alta rece

La inceputul anului, Centrul de Sanatate Calan se numara pe lista unitatilor sanitare in pericol de a fi inchise, cu toate ca acesta deserveste un intreg oras, plus satele apartinatoare, in total, fiind vorba de aproximativ 13.000 de locuitori. Temerile persista si acum, mai ales dupa ce ministrul sanatatii, Ion Bazac, a anuntat inchiderea a 279 de unitati sanitare, la nivel national. Centrul de Sanatate din Calan mai are insa o sansa. “Daca, Doamne fereste, vom fi pe lista unitatilor pentru care Ministerul va decide inchiderea, lucrurile nu vor ramane asa. Vom apela la o solutie de salvare pe plan international. In zona a ramas o vasta patologie generata de functionarea combinatului siderurgic, iar acesti oameni au dreptul la viata! Nu concept sa-i lasam sa cerseasca la usa marilor spitale. Este dreptul lor la o viata mai buna”, spune hotarata Lidia Dobrei.

03-09-2009, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1837 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

<< Pagina anterioara :: Pagina urmatoare >>