Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010

VINERI, 27 august 2010
Parcarile raman gratuite in centrul Devei
Claudiu Sav, Glasul Hunedoarei
Problema gratuitatii parcarilor din Deva, ridicata intr-una dintre sedintele anterioare de catre consilierul liberal Sandu Borbeanu si imbratisata apoi de catre alti sase consilieri, a iscat dispute aprige de-a lungul intalnirii desfasurate joi, la sediul CL. Dupa dialogurile aprinse dintre sustinatorii hotararii si contestatarii acesteia, devenii vor parca, cel putin pana la urmatoarea sedinta de consiliu, gratis, pe unul dintre cele aproape 850 de locuri aduse in discutie.

Votarea hotararii, aflata pe ordinea de zi a CL, a dus la nenumarate pareri, pro si contra, in ceea ce priveste plata unei taxe pentru parcarea in zonele centrale ale municipiului. Astfel, viceprimarul Cosmin Costa a tinut, inca de la inceputul discutiei, sa precizeze ca se va abtine de la votarea hotararii, de teama creerii unui precedent.

“Imi este frica sa votez pentru parcari gratuite, tocmai pentru ca s-ar putea crea un precedent. Daca devenii nu vor plati o taxa pentru parcare, exista riscul ca mai tarziu sa ne trezim si ca nu vor mai vrea sa plateasca intrarea la Aqualand sau biletul la telecabina care duce spre cetate. Tocmai de aceea ma voi abtine la acest vot”, a mentionat liberalul. Si celalalt viceprimar, Marcel Morar, a tinut sa exprime cateva argumente privind initiativa colegului sau de partid. Acesta a mentionat ca, inainte de a propune acest proiect, Sandu Borbeanu “a uitat” faptul ca parcarile au fost construite de administratie si aceasta nu mai are acum fondurile necesare pentru intretinerea lor, existand riscul ca, odata cu neplata unei taxe, locurile de parcare sa intre in paragina. Mai mult, acesta a punctat ca hotararea “populista” a neplatii locului de parcare poate face o discriminare intre persoanele care platesc locuri in fata blocului si cele care vor parca masinile gratuit in zonele importante din oras. Argumentul de baza, pe care viceprimarul Morar l-a exprimat, a fost acela ca Deva risca sa fie una dintre singurele resedinte de judet in care nu se plateste taxa pentru stationare. “Atata timp cat noi, cand mergem la Alba, Sibiu ori Timisoara, platim pentru locul de parcare, nu inteleg de ce nu ar plati si cei care vin la noi in oras”, declara viceprimarul. De asemenea, o serie de consilieri din cadrul PDL au imbratisat argumentul viceprimarului, motivand ca si in tarile vestice, in fiecare oras, in zona centrala, nu exista spatii in care parcarea sa fie gratuita. In replica, initiatorul hotararii a sustinut in continuare ideea ca si asa devenii platesc suficiente taxe si impozite, adaugand ca o eventuala plata a parcarilor ar crea o “debandada” de nedescris in privinta alegerii unei societati care sa se ocupe de administrarea locurilor de parcare, iar trecerea ei in atributiile Consiliului Local nu ar face decat sa ingreuneze si mai mult situatia, avand in vedere bugetul si personalul restranse ale Primariei. In consecinta, hotararea privind gratuitatea utilizarii parcarilor publice a fost respinsa, urmand ca la proxima intalnire a CL sa se decida soarta acestor locuri de parcare. Pana atunci, devenii pot parca linistiti fara a plati vreo taxa petru stationarea in zonele centrale ale orasului.

VINERI, 27 august 2010
Abecedarul se poate “buchisi” si dupa gratii
Amarildo Szekely, Servus Hunedoara

Dorinta de completare a studiilor este fireasca, pana la urma, pentru oricine. Si aceasta dorinta se manifesta destul de pregnant in randul celor care isi executa pedepsele in inchisoarea la Penitenciarul Barcea Mare. Pentru anul scolar 2010 - 2011, un numar de 78 persoane private de libertate, care isi executa pedeapsa in unitatea de detentie mai sus mentionata, au depus solicitari scrise pentru frecventarea cursurilor scolare obligatorii, urmand sa se verifice daca indeplinesc si celelalte criterii stabilite de actele normative in vigoare. Conform subcomisarului Gabriel Vesa, purtatorul de cuvant de la Penitenciarul Barcea Mare, raportat la anii precedenti, nu se constata cresteri sau scaderi ale numarului de persoane private de libertate participante la cursurile de scolarizare. Si pentru acest an scolar exista cereri de inscriere, de la clasa I , cu sase “pretendenti”, la a VIII-a, cu 11 doritori de a-si completa studiile. Cea mai ceruta este clasa a VII-a, 17 persoane private de libertate exprimandu-si dorinta de a o urma. “Personalul didactic necesar bunei desfasurari a programelor de pregatire este asigurat de catre Colegiul Tehnic “Transilvania” din Deva. Diploma de studii, adeverinta, certificatul de absolvire precum si foaia matricola se elibereaza de catre unitatea de invatamant care asigura cu personal didactic buna desfasurare a cursurilor scolare”, a declarat Gabriel Vesa. Persoanele condamnate care urmeaza sa frecventeze cursurile scolare obligatorii au savarsit, in principal, fapte care aduc atingere patrimoniului (furt), si au varste cuprinse intre 21 si 44 de ani. Aproximativ 20 la suta dintre persoanele private de libertate care doresc sa frecventeze cursurile scolare obligatorii in anul scolar 2010 - 2011, au fost inmatriculati si au fost “elevi” si in anul scolar 2009 - 2010. Aceasta sete de cunoastere pare a fi starnita si de faptul ca, prin urmarea cursurilor, se reduce durata pedepsei efective. Astfel, in urma frecventarii cursurilor scolare, persoanele private de libertate beneficiaza de 30 zile castig / an scolar, care se acorda numai in cazul absolvirii anului scolar. Zilele castig reprezinta perioada considerata ca fiind executata din pedeapsa aplicata si care se scade din aceasta.

MIERCURI, 25 august 2010
Spitalele, verificate de pompieri
Livia Botici, Mesagerul Hunedorean

Timp de 10 zile, fiecare unitate sanitara din judetul Hunedoara va fi verificata de o comisie mixta, formata din reprezentanti ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Hunedoara si ai Directiei de Sanatate Publica Hunedoara, pentru a se stabili daca spitalele respecta normele de protectie impotriva incendiilor. Controalele, efectuate de echipele mixte formate din pompieri si reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica Hunedoara, au inceput inca de ieri dimineata. Primele unitati sanitare luate la puricat au fost Spitalul Judetean de Urgenta Deva, Spitalul Municipal “Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenta Petrosani si Spitalul Orasenesc din Hateg. “Deocamdata, nu se cunosc rezultatele verificarilor de astazi, intrucat echipa nu a terminat cercetarea, iar actiunea in aceste unitati sanitare va continua si maine (n.red. astazi). Abia la sfarsitul celor 10 zile destinate acestor verificari in spitale, vom putea sa spunem care au fost neregulile descoperite. Actiunea se desfasoara in perioada 24-30 august, in urma unui ordin al prefectului judetului Hunedoara, si reprezinta un control amplu privind respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor, cu accent deosebit pe examinarea cailor de acces si evacuare din unitati”, a declarat Anemona Doda, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta. In cursul controalelor, vor fi verificate toate instalatiile electrice, sistemele de aer conditionat si toate aparatele medicale, pentru asigurarea ca niciunul dintre ele nu reprezinta un pericol de incendiu. De asemenea, vor fi verificati si hidrantii. Tot in cadrul acestei actiuni, specialistii vor cerceta daca este posibil ca in interiorul fiecarui spital sa fie instalate aparate speciale pentru detectarea, semnalizarea si stingerea incendiilor.

MIERCURI, 25 august 2010
Germanii sunt interesati de judetul nostru
Marcel Bot, Ziarul Hunedoreanului

Consulul general al Germaniei la Sibiu, Excelenta Sa Thomas Gerlach, si-a anuntat intentia de a face lobby judetului Hunedoara in mediul de afaceri german. Declaratia a fost facuta, ieri, cu prilejul primei vizite oficiale a diplomatului neamt in judet.”Noi toti speram intr-o revenire a Romaniei dupa criza economico-financiara mondiala. Vreau doar sa punctez ca exista un interes crescut al investitorilor germani pentru Romania”. Cu aceste cuvinte si-a inceput declaratia de presa Thomas Gerlach, Consulul general al Germaniei. Diplomatul german a declarat ca Hunedoara este un judet atractiv pentru investitorii germani, in special pentru cei care activeaza in industria automobilistica si metalurgie. “Ma intorc la biroul meu din Sibiu cu dorinta de a face reclama judetului Hunedoara. In judetul dumneavoastra exista forta de munca bine pregatita profesional, care - din pacate – se confrunta cu somajul. Nu pot sa fac promisiuni, desigur, dar in acest domeniu vad o sansa pe care voi incerca sa o valorific”, a declarat Thomas Gerlach. Diplomatul german a adaugat ca investitiile germane se preconizeaza a fi pe termen mediu, insa e putin probabil sa apara mai repede de sfarsitul anului viitor. Consulul general Thomas Gerlach a confirmat faptul ca statul german se implica financiar in sustinerea comunitatilor de nemti din Romania. Ministerul de Interne german ofera cam un milion si jumatate de euro pe an pentru scopuri diferite, mai mult de jumatate din fonduri fiind acordate pentru intretinerea caminelor de batrani. De asemenea, Ministerul de Externe ofera cam sase sute de mii de euro pentru activitati culturale ale etniei germane si pentru buna colaborare intre germani si populatia majoritara”, a mai spus Thomas Gerlach.

LUNI, 23 august 2010
Deputatul Ioan Timis a fost condus pe ultimul drum
Amarildo Szekely, Servus Hunedoara

Sute de locuitori ai orasului Hateg, dar nu numai, au dorit sa fie prezenti, la sfarsitul saptamanii trecute, la funeraliile deputatului Ioan Timis.
Parlamentarul hunedorean a decedat, in urma cu aproape zece zile, din cauza leucemiei, boala de care suferea de circa cinci ani, in vreme ce se afla internat intr-o clinica din Londra.La slujba de inmormantare, tinuta la o biserica din Hateg, au fost prezenti, alaturi de membrii familiei indoliate, printre altii, senatorii Dorin Paran si Cosmin Nicula, deputatul Bogdan Þampau, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, secretarul general al Camerei, Gheorghe Barbu, fost parlamentar, edilii - sefi din municipiile Deva si Hunedoara, Mircia Muntean si Ovidiu Hada, precum si numerosi primari din zona si alti oameni politici. Ceremonia a fost oficiata de catre un sobor de 14 preoti, in frunte cu PS Gurie Georgiu, Episcopul Devei si Hunedoarei. Dupa oficierea slujbei religioase, cortegiul funerar a pornit catre satul Reea, din comuna Totesti, localitatea natala a defunctului. Ioan Timis a fost inmormantat cu onoruri militare, la inhumarea sa executandu-se trei salve de focuri. In dupa amiaza zilei de vineri, sicriul cu corpul neinsufletit al fostului parlamentar a fost coborat in cimitirul din Reea, unde acesta isi va dormi somnul de veci alaturi de parintii sai. Hunedoreanul Ioan Timis ar fi implinit, luna viitoare, 59 de ani.

Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Probabil multi dintre dumneavoastra va intrebati adesea cum pot fi adaptate tehnicile moderne de pescuit stationar pe o apa atat de tentanta cum este Dunarea – locul unde gasim o varietate bogata de pesti si unde trebuie sa imbinam cunostintele tehnice moderne cu cele traditionale.

Campion national anul trecut, severineanul Eugen Baltac este in masura sa ne raspunda la diferitele intrebari pe care le avem atunci cand vine vorba despre un pescuit la Dunare. Vom detalia in cele ce urmeaza cateva dintre principalele elemente de care trebuie sa tinem cont atunci cand pescuim la feeder sau atunci cand dorim sa atragem pestii cu ajutorul pelletelor.

Echipament medium pentru pesti sanatosi
In general vom alege o lanseta care sa aiba intre 3,9 m si 4,9 m, pentru ca la aceste dimensiuni putem lansa undeva la 40-50 de metri distanta de mal, fara sa ne fortam prea mult. Varful lansetei trebuie sa fie subtire, asta insemnand 3-5 mm si sa fie capabila sa arunce 80-100 de grame. La un astfel de echipament, mai importanta decat lanseta este mulineta, care nu trebuie sa fie mica, ci una din clasa 3000-3500, cu un raport de recuperare de 5 la 1. “Firul principal este bine sa fie de 0,20 mm, un T Force de la Trabucco; folosind un fir mai gros vom pierde din suplete, deci din lungimea aruncarii. Ca struna vom folosi 0,14 – 0,16 mm, un Super Elitte tot de la Trabucco, cu lungimea de maxim 40 de cm. Pentru a nu flutura in curent este bine ca la jumatatea strunei sa punem un plumb mic nr. 1. Eu folosesc carlige Kamasan B 711, nr 13 si 11 pentru mreana si Kamasan 511 nr. 15 – 13 pentru platica si vaduvita”, spune Eugen Baltac. Þinand cont de curentul puternic din Dunare, trebuie folosite cosulete intre 60 si 80 de grame, evident existand riscul sa dam peste curenti foarte puternici in care aceste cosulete sa nu poata sa stea. Trebuie alese asadar cosulete deschise, care sa elibereze nada si momelile cat mai repede. De asemenea, este bine ca lamela de plumb de la partea inferioara, care da greutate cosuletului, sa fie prevazuta cu doua mustati de 4-5 cm pentru a se infige, sau care fac sa nu se rostogoleasca cosuletul in cazul in care curentul este foarte puternic. Aceste cosulete pot fi confectionate si acasa dintr-un bigudiu de plastic, la care se ataseaza lamela din plumb care poate fi turnata in functie de preferinte. Un cosulet foarte mic si foarte greu va traversa foarte repede suprafata apei si se va instala in pozitia de pescuit pe fundul apei.

Montajul si nada
“Din firul de 0,20 mm taiati o bucata de 50 de cm pe care o atasati pe langa capatul terminal al firului principal si incepeti de la partea de sus facand un nod cu ambele fire, apoi pe firul cu lungimea de 50 de cm inserati o agrafa antirasucitor de care va fi atasat cosuletul, apoi faceti o bucla cam de 7 cm, innodand din nou cele doua fire. Acum, pentru siguranta, pentru ca sub greutatea cosuletului la aruncare sa nu culiseze nodul, se mai fac doua bucle mai mici, de 5 si de 3 cm. Se taie diferenta care ramane de la firul de 50 cm, iar la firul principal se face o bucla de care vom prinde struna prin sistemul bucla in bucla”, precizeaza Eugen. Din cauza curentului, nada trebuie sa fie colanta si sa ramana pe fundul apei. Pe Dunare trebuie sa folosim nada cu granulatie mare. Aceasta trebuie sa fie foarte bine inmuiata si sitata pentru ca toate particulele sa se umezeasca, altfel, de indata ce vor fi eliberate din cosulet, vor fi luate de curent in loc sa ramana imobile pe substrat. Pentru o partida de 4-5 ore am avea nevoie de circa doua kilograme de nada uscata, un pumn de rame pe care le vom taia marunt, un pumn de viermi opariti, pentru a ramane inerti pe fundul apei si o cutie de boabe de porumb care sa atraga exemplarele mai rasarite. “Daca suntem in cautare de platica sau de vaduvita, va recomand sa folositi 2 kg nada Gold Pro Bream de la Van den Eynde, amestecata cu 1/2 kg Secret, care este foarte colanta, tot de la Van den Eynde. Pentru umezire folosim 1/2 litru de melasa diluata in 1/2 litru de apa de Dunare. Daca insa cautam mreana, va recomand sa folositi nada Cavedani e Savete (clean si scobar), cu miros puternic de branza, la care puteti adauga si niste branza tare, pe care o faramitati cu mana in particule de 3,5 mm. Apoi, umectata cu acelasi melanj de mai sus”, adauga Eugen.

Tactica de pescuit
Precizia nadirii este una dintre principalele chei ale succesului in cazul unui pescuit pe Dunare. Platicile si vaduvitele se instaleaza pe locul in care aruncam cosuletul, pentru ca gasesc un pat de nada si momeli lasate de aruncarile repetate ale cosuletului. Trebuie mentinut un ritm sustinut al nadirii. Cand ne pregatim de lansare este indicat ca distanta de la varful lansetei pana la cosulet sa fie de 1 m, altfel, daca este mai mica, se pierde din distanta de aruncare. La pescuitul pe Dunare, pentru ca este un curent puternic, varful lansetei trebuie indreptat cat mai in sus, catre cer, pentru ca baniera sa stea cat mai putin in curent, astfel cosuletul este deplasat mai putin. Cand avem semnal pe varful lansetei ca pestele trage, trebuie intepat in lateral si catre spate si se va lucra cu lanseta pozitionata cu varful in jos si paralel cu suprafata apei, altfel, vom scoate pestele prea repede la suprafata apei, acesta se va agita si are toate sansele sa se elibereze. Ramele, viermii se pun in cantitati mici in nada, doar atunci cand intentionam sa incarcam cosuletul pentru o noua aruncare, altfel riscam sa modificam caracteristicile mecanice ale nadei. Daca taiem toate ramele odata, isi pierd continutul si devin neinteresante pentru pesti. Pentru o precizie cat mai mare in aruncarea cosuletului, luati-va un reper pe malul opus, iar pe firul principal formati o bucla pe care o treceti prin clipul mulinetei, aceasta va va ajuta sa nu pierdeti tot montajul la o aruncare mai puternica, de exemplu daca ati fi folosit firul pus intr-una prin clip, reiese din spusele campionului. (va urma)

Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Am descris si cu alte ocazii cat de importanta este o nadire silentioasa, mai cu seama atunci cand pescuim la rubeziana. Zgomotul produs de aruncarea bulgarilor de nada ar putea deranja pestii si i-ar putea indeparta cu usurinta de vadul nadit, chiar daca nada este foarte buna si foarte atractiva.

In cazul in care pescuim pe balti salbatice, unde pestele nu este obisnuit cu nadiri in forta sau chiar si atunci cand dorim sa atragem mult mai repede pestele pe vad, este indicata o nadire silentioasa, iar atunci vom folosi cu precadere urmatoarele accesorii:

Back dropper – acesta este un dispozitiv format dintr-un locas metalic prevazut cu gauri si o tija metalica ce declanseaza capacul locasului prin intermediul unui resort. Se foloseste indeosebi la pescuitul pe rauri atunci cand dorim sa nadim cu pellete, seminte sau viermi, la punct fix pe substrat fara ca nada sa fie spalata de curenti. Dispozitivul se leaga de struna rubezienei si este transportata deasupra vadului. In momentul in care tija metalica din capatul locasului va atinge substratul, atunci cutiuta cu bunatati se va deschide si va elibera nada. Singurul dezavantaj al acestui accesoriu este ca nu se desface in cazul in care substratul este malos. Desi poate transporta o cantitate impresionanta de nada exact pe fundul apei, mecanismul nu este indicat pentru pescuitul in concursuri din cauza faptului ca necesita prea mult timp pentru folosire si o deosebita acuratete.

Cupa textila – ca si omoloaga sa din plastic, cupa pentru nadit din material textil, este versiunea mult mai utila mai ales atunci cand bate vantul. Se intampla adesea atunci cand folosim cupa clasica pentru nadit, ca in cazul in care bate vantul sa scapam nada undeva pe la mijlocul cursei. Cu ajutorul cupei din material textil vom duce de fiecare data nada exact pe vadul pe care intentionam sa plasam bunatatile pentru pesti.

Cupa gaurita – este de fapt o minicupa pentru nadit dotata cu un capac gaurit prin care pot fi presarati cu acuratete viermisori deasupra vadului nadit. Este un accesoriu foarte des folosit de catre pescarii englezi, care pescuiesc pe balti unde nadirea grea este interzisa. O presarare periodica de viermi deasupra vadului va spori atractivitatea acestuia pentru pesti si ne va aduce pe vad tot mai multi pesti curiosi. Aceasta cupa poate fi folosita si pe varga sau pe bolognesa, de exemplu in cazul unui pescuit la scobar.

Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Tehnica din finala
Iata cum a pescuit hunedoreanul Adi Sebesten la finala nationala a campionatului FNPSR: la rubeziana – linii de 14 si de 12, plute de 0,75 si un gram, carlige de 14 si de 16, iar la sheffield – fir principal Tubertini 16, forfac Gamakatsu de 12, carlige Sensas de 14, plute Top Mix de 12-14 gr. Nada – Tubertini Carpa Gialla fara aditiv doar cu pellete verzi de la Sensas si o cutie de porumb.

Record mondial la crap
Noul record mondial la crap se numeste Scar – „cicatrice”, un crap oglinda de 44,905 kg prins de pescarul englez Ambrose Smith in lacul Le Grevier, Dijon, Franta. Numele crapului vine de la dunga asemanatoare unei cicatrice pe care o are pe o parte a corpului. Pestele a muscat la boilies cu aroma de peste si fructe, iar drilul a durat circa 20 de minute. Vechiul record mondial ce data din ianuarie 2010 cantarea cu 2,267 kg mai putin si apartinea tot unui englez, Martin „Lucky” Locke, care prinsese tot un crap oglinda, tot in Franta. Ceea ce a frapat insa la noul record a fost faptul ca pestele mai fusese prins cu cinci saptamani in urma, doar ca atunci cantarea cu 3,628 kg mai putin. Unii incearca sa slabeasca, altii se ingrasa in ritm accelerat!

Targul SuperPescar 2010
– Editia de toamna este locul in care trebuie neaparat sa fii prezent daca vrei sa afli noutatile de pe piata autohtona de scule de pescuit, de vanatoare, barci si alte accesorii, toate destinate activitatilor tale in aer liber. Deschis exact la inceputul sezonului de toamna, in perioada 9 – 12 septembrie, este probabil cea mai buna oportunitate de a-ti face ultimele provizii inainte de cea mai buna perioada din an de pescuit. Ca si la editia din primavara, acesta este amplasat in cadrul Complexului Romaero Baneasa.

Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010::Scris de Ion Badin

Chiar daca la intrarea in stadionul “Michael Klein” au fost intampinati cu bilete de “doi lei”, a caror contravaloare se pare ca va merge spre centrul de copii si juniori, circa 1000 de iubitori ai fotbalului de pe Cerna (din care vreau sa cred ca macar jumatate au si platit) au luat loc in tribune pentru a vedea la lucru “noua” echipa a celor de la FC Hunedoara. Si cand spun asta, ma refer fara indoiala la faptul ca fata de meciul de “baraj” in care s-a pierdut promovarea pe teren, in liga a treia, doar trei jucatori din “trupa” lui Nelu Mitrica au prins acum primul “11” din start, alti doi fiind trecuti pe foaia de joc.

In rest (ca sa folosesc un cuvant care isi are locul in “DEX”, pe care unul dintre investitori nu prea l-a inteles, dar care i se potriveste si lui), “mercenari”, unii veniti la Hunedoara sa isi mai rotunjeasca veniturile, altii incercand o eventuala “resuscitare” dupa ce fusesera dati uitarii, si doar cativa cu adevarat mai valorosi decat ceea ce era aici pana in vara. Dar asa cum este peste tot, cel care care da banul (sa speram ca nu imprumuta clubul asa cum se zvoneste pe la colturi), da si tonul la cantec, si acest lucru l-a facut si “investitorul” nostru venit de pe litoralul romanesc. A schimbat totul din temelii incepand cu partea administrativa, unde a adus pe post de “presedinte” si ca organizator de competitii indivizi tocmai de la Oradea, ca pe la noi nu se gaseau de-ai locului mult mai priceputi si mai putin costisitori. Si apropo de organizatorul de competitii, ii atragem respectuos atentia ca este pentru a doua oara cand ne da pe foaia de joc doi jucatori purtand acelasi numar pe tricou. La nivelul bancii, Nelu Mitrica a ramas sa-si prelungeasca “ucenicia” in liga a patra, fiind adusi cu mari eforturi, “consacratii” Eusebiu Suvagau (principal) si Sebastian Moga (secund), ale caror performante ca antrenori sunt cvasinecunoscute. Dar pentru ca trebuia facuta si o “cosmetizare”, care sa dea bine la “imagine” si la public, au fost prinse in aceasta stufoasa organigrama plina de directori si doua legende ale fotbalului corvinist, Nelu Petcu si mai nou, Romica Gabor, ale caror functii, cea de director sportiv si de director tehnic, sunt mai mult cu rol simbolic. Doua nume care ar fi meritat mult mai mult, mai ales ca au dovedit acest lucru. Si ca sa fiu si mai transant, mai ales ca sunt sigur ca am multi adversari care au cu totul alte pareri fata de mine (pareri pe care le respect), daca se dorera sa se aduca fotbalisti valorosi, care nu necesitau atatia bani, ii aveam aproape tot pe hunedoreni de-ai nostri asa cum isi doresc Lucescu si Andone. Sau poate i-am uitat pe Pascal, Pepenar, Mihai Dascalescu sau Robert Cristian, ca sa dau doar cateva nume. Sau vi se par mai valorosi decat ei, Moldovan, Hodor, ori Zelencz, jucatori care sunt pe aceleasi posturi? Dar nu s-a dorit acest lucru, pentru ca interesele sunt cu totul altele, nu neaparat fotbalistice.

Dubla lui Zelencz
Debutul in liga a treia a fost unul fara emotii pentru echipa gazda, intr-un fotbal romanesc in care domneste haosul, in special in ligile inferioare. Si cand spun acest lucru, ma refer la faptul ca nici la aceasta ora in liga a treia seriile nu sunt complete, in seria unde evolueaza Hunedoara si Simeria fiind inscrise doar 14 echipe in loc de 16. Din start, doua echipe stau in fiecare etapa, iar daca pe parcurs se vor mai retrage si alte cluburi, va dati seama ce se va intampla. Nici nu ne-am dumirit bine si dupa 70 de secunde se marca in premiera pentru FC Hunedoara in liga a treia. A fost un corner de pe partea stanga executat scurt pana la Corobea, care i-a pus mingea pe cap “masivului” Zelencz, balonul oprindu-se in coltul lung. In minutul 17 si-a incercat sansa si Doroi, dar el nu a avut norocul colegului sau, balonul trimis de la 17 metri fiind deviat in corner. A urmat o perioada de joc cind, vorba lui Gabor, arbitrul ar fi putut da “joc pasiv” ca la handbal, jocul trenand. Oaspetii nu au dat nici un fel de replica, fiind victime sigure pe acea caldura inabusitoare. Interesul ne-a fost trezit in minutul 35 cand Zelencz si-a trecut in cont dubla profitand de naivitatea baietilor din apararea bihoreana. Scorul putea lua proportii, dar Corobea (cap din 8 metri) si acelasi Zelencz (sut din 10 metri lateral stanga) l-au remarcat pe goalkepeer-ul Odobasianu.

Intr-un singur sens
La adapostul lui 2-0, Suvagau a tinut sa pluseze la capitolul emotional si i-a trimis in teren, dupa pauza, pe Trascan si pe Marcel Sandor, mult mai apropiati de sufletul hunedorenilor, lasandu-l la cabine sa se odihneasca pe autorul golurilor si pe Stanciu, a carui prezenta pe teren de-a lungul celor 45 de minute a trecut complet neobservata. Veteranul Sandor a fost la un pas de 3-0 in minutul 51, cand a fost servit excelent in careu de Costea, dar a ratat copilareste cu poarta in fata. Nu acelasi lucru avea sa-l faca insa cinci minute mai tarziu Paul Pacurar (si el fara realizari deosebite pana atunci), care avea sa prinda un voleu de generic, in urma centrarii venite de la Sandor. Festivalul golurilor a continuat pe teren in fata unui adversar incapabil de vreo replica, care era cu gandul mai mult la fluierul de final. In minutul 59, Hodor a sutat necrutator din afara careului de 16 metri pentru 4-0, pentru ca in minutu 80 sa asistam la o faza demna de cascadorii rasului. Portarul beiusan a scapat mingea din mana la limita careului mare, Sandor a interceptat si a inscris nestingherit un gol, care i-a dat posibilitatea sa-i transmita un mesaj de lui Florica Vaetus, unul din mentorii lui, fosta extrema hunedoreana aflandu-se in tribune. Abia in minutul 83, oaspetii au legat prima si ultima faza de atac, “latul” lui Higyed trecand pe langa.A fost pana una alta o victorie de moral, una destul de consistenta, care ii instaleaza pe hunedoreni in fotoliu de lider, acolo unde ar dori sa se afle si dupa etapa cu numarul 30.

Nr. 405:: 2 - 8 septembrie 2010::Scris de Ion Badin

Retrogradata de drept in liga a treia la sfarsitul campionatului, Muresul Deva s-a pregatit in consecinta pentru acest esalon, renuntand la o serie de jucatori cu pretentii si formand un lot tanar, de perspectiva, cu care sa revina in scurt timp pe scena a doua. Si cum la noi este ca la nimeni, cu putin timp inainte de demararea unei noi editii, Deva s-a vazut din nou in liga a doua.

Onorant, dar de unde un lot competitiv pentru asa ceva? Cu mari eforturi, conducatorii clubului au reusit sa transfere sapte fotbalisti, unii dintre ei nefacand nici macar un antrenament cu actuala echipa, intrand pur si simplu in joc in prima etapa din postura de titulari. Si au facut-o cum se putea mai bine, daca ne gandim la Garla (ex-Ramnicu-Valcea) , autorul unei duble. De partea cealalta, oaspetii de la Simleul Silvaniei erau siguri ca, la fel ca si anul trecut, sub Cetate este o paine de mancat, iar cele trei puncte le vor reveni fara nicio problema. Numai ca socoteala de acasa nu s-a mai potrivit cu cea de pe teren, iar consecintele s-au vazut, ei cedand la un scor de neprezentare in fata unei echipe care s-a autodepasit.

Inecati in “garla”
Debutul partidei i-a luat prin surprindere pe salajeni, care s-au vazut condusi pe tabela inca din minutul 4. A fost o actiune prelungita de atac pornita de la Melcea, care a trecut pe la Satmar, balonul a ajuns la Garla, care a trimis in diagonala de la 17 metri in coltul lung, lasandu-l fara replica pe portarul Miron. Forcingul devenilor a continuat si in minutul 8 Melcea a sutat in “blocaj”. Simleuanii au reusit sa treaca peste socul golului si au iesit la “rampa” pentru prima data in minutul 11, cand Militaru a trimis de la 25 de metri putin pe langa. Putea fi 1-1 in minutul 35, cand “torpila” lui Muntean de la 30 metri a fost scoasa in extremis in corner de Horvat, dar si 2-0 in minutul urmator cand Darvaru s-a aflat de doua ori in fata golului, prima data tragand in portar din 8 metri, iar apoi reluand intr-un aparator. Baietii lui Barbu vor marca totusi al doilea gol in chiar ultimul minut al reprizei, atunci cand acelasi Garla, scapat in careu, a trimis din 10 metri printre picioarele portarului.

Confirmarea din repriza secunda
Inceputul celui de-al doilea mitan a fost copia fidela a primei parti, golul trei venind doar dupa doua minute si tot in poarta nefericitului Miron. Melceas a centrat precis de pe dreapta pentru Dirvaru care a trimis cu capul in plasa portii. La 3-0 era greu de crezut ca se mai pot intampla minuni, mai ales ca oaspetii au acuzat vizibil aceasta diferenta la care nici nu se gandeau. Chiar daca meciul s-a mai echilibrat pe alocuri, tabela nu s-a mai modificat, cu toate ca am mai notat cateva oportunitati de fiecare parte. Elevii lui Anca le-au avut prin Sighiartau (min.64), care a trimis de la 25 de metri putin pe langa, Crisan (min.68) - cap peste din 8 metri, dar mai ales prin Trif (min.86), care singur cu Horvat a tras in el din 6 metri. De partea cealalta, Melcea si-a incercat si el norocul in doua randuri, dar fara rezultat. Fluierul de final avea sa consfinteasca o victorie pe deplin meritata a devenilor, care ne-au surprins prin atitudine, dar si prin diferenta de goluri la care s-au impus.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Cristina Ghenea

Pe langa capacele canalelor sau sinele de cale ferata si tasnitorile de apa din oras iau calea centrelor de fier vechi. Noile cismele din fonta au inceput sa dispara pana si din centrul Hunedoarei, la abia o luna dupa ce fusesera montate.

Nepasarea unora, paguba tuturor
La nicio luna de la montare, cismelele din Hunedoara sunt pe cale de disparitie. Multe sunt deteriorate, iar una a fost deja furata. In urma cu aproximativ doua luni, Primaria Municipiului Hunedoara a finantat si demarat actiunea de montare a 14 cismele stradale din fonta. Patru dintre acestea au fost instalate in zonele centrale ale orasului, iar celelalte 10 in alte cartiere. Asamblarea noilor modele s-a facut, cu prioritate, in vechile locatii cu tasnitori din oras si a durat o luna, timp in care s-a lucrat la racordarea la apa potabila, la montarea apometrelor si la pozitionarea efectiva. Din cele 14 tasnitori montate, in acest moment au ramas functionale doar sase, sapte avand robinetul cu clapeta furat, iar una fiind smulsa cu totul din beton.

“In felul asta nu ajungem niciunde”
Culmea este ca cea furata era amplasata in centrul orasului, mai precis in Parcul Tineretului, de langa Rusca, in timp ce cismeaua din Micro 7 este intacta, o parte a locuitorilor de aici carand zilnic galeti cu apa in apartamente. „Au fost achizitionate 15 cismele stradale noi, foarte frumoase. Sunt facute din fonta, cu robinet cu clapeta, un model nou si modern. Dintre acestea au fost montate 14, una ramanand rezerva si se pare ca ne-am gandit bine. Deja cismelele dispar sau sunt distruse. Lumea nu pretuieste deloc imaginea orasului”, spune Monica Rada, consilier al Primarului Hunedoarei. Intr-adevar, nemultumiri referitoare la spiritul civic al hunedorenilor vin atat din partea Primariei, cat si din partea cetatenilor care, sustinand deplin ideea de a locui intr-un oras ingrijit si modern, se asteapta la cat mai multe schimbari estetice pentru Hunedoara. Hotii de fier vechi, insa, vandalizeaza tot ce se poate vinde. “E o rusine faptul ca nu suntem in stare sa ne pastram bunurile. Trebuie lucrat la multe aspecte ale orasului, totul se face pe rand, dar in felul asta nu vom ajunge niciunde”, spune primarul orasului, Ovidiu Hada.

Centrele de fier vechi incurajeaza vandalizarea
Fenomenul furturilor de obiecte din fier de pe domeniul public are deja o vechime mai mare de un deceniu in Hunedoara si nu a putut fi temperat de nimeni. Usi de bloc, garduri si, mai ales, capace de canal, dispar aproape in fiecare noapte. Un aspect asupra caruia cad de acord atat cetatenii hunedoreni cat si primarul Hada este acela ca centrele de colectare nu ar mai trebui sa primeasca capace de canal, cismele, sau alte articole care reprezinta bunuri ale orasului. Aceasta ar fi o solutie, astfel hotii nemaiavand motive sa le fure. “Primind, insa, orice articol de fier, centrele nu fac decat sa sustina continuarea furturilor si a deteriorarilor in oras”, spune Ovidiu Hada. Astfel, canalele descoperite reprezinta un mare pericol, intalnit in ultima perioada, la tot pasul, iar tasnitorile furate sau stricate sunt o rusine intr-un oras care, si-asa, are destule neajunsuri.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Adrian Salagean

Doamna Romanica este in depresie severa. Duce umilita lanterna rosie a Europei. Nu e prima data. A mai facut-o si pe vremea lui Ceausescu, cand Moscova il urechea pe Nea Nicu pentru ca, la fabricat de bucse, nu poate tine ritmul cu RDG-ul, Ungaria si Cehoslovacia. Acum, iarasi. Pare incredibil, dar chiar si bulgarii s-au descurcat mai bine cu criza decat noi. E purul adevar.

Nu are rost sa ne mai masuram in standarde cu ei. Vecinii din sud sunt la toate capitolele peste noi la conditii de viata. Dar chiar, asta e viata? Traim in Romania ca un Borat printre Rockefelleri. Degeaba scrie pe vama romaneasca UE. E o reclama mincinoasa. Ce inseamna la urma urmei Uniunea Europeana pentru roman? Educatie mai buna? Pai, elevul roman se zbate si acum intre reforme idioate in scoli care nu si-au rezolvat inca problemele de igiena. Poate asistenta medicala mai buna? Pai ca acum, ca inainte si ca de cand stim nu a fost niciodata asa de rau in spitalele noastre. Romanul este singurul european transformat de tara lui in prostul care plateste asigurari de sanatate de doua ori. O data ca retinere pe salariu si a doua oara la spital sau ambulatoriu cand, cu boala in gat, are nevoie de un medicament sau de o analiza medicala pentru care nu exista compensare. Daca educatie si sanatate nu, poate UE-istul roman se bucura totusi de o infrastructura moderna. As! La suparare, autostrada a devenit deja subiect de haz de necaz. Romanii fac pariuri despre cine vor fi primii conationali care vor apuca sa mearga pe autostrada de la Nadlac la Bucuresti: nepotii sau stranepotii lor. Un singur lucru a primit romanul pana acum de la Mama Europa: mancarea si supermarketul. Fireste, totul platit aici si incasat dincolo. La noi ramane doar gaura mereu prea mare pe care cosul de alimente cumparat o lasa in bugetul celui mai prost platit salariat al Uniunii. Orice s-ar crede, nu e vina Europei ca noi suntem cei mai obiditi cetateni ai ei. Boala este in curtea noastra si se numeste administratie publica. Sunt deci suficiente motive pentru care Romania a ajuns pe culmile pesimismului. Este prima faza a unei evolutii periculoase. Nu mai credem in nimic si incepem sa nu mai facem nimic cu placere, cu sentimentul ca suntem utili, ca cineva are nevoie de noi. Ne-am incleiat intr-un borhot de sictir, suntem contra-activi si fara de speranta. Ca o masea din care s-a scos nervul, parca nu ne mai doare nimic. Scuipate printre seminte, Orbit fara zahar sau „premium pils”-uri nemtesti, vorbele strazii reiau din nou in crescendo vechile arii ale dezamagirii. Nemultumirea transcede toate leaturile. Vlaguiti de imbecilitatea guvernamentala, cei tineri bloguiesc in somaj despre emigrare, oportunitati, salarii babane in euro si trai mai bun. Mai varstnicii nu au optiuni decat dracuirea de Base, Boc, Guvern si deputati. O tara nu este insa o masea. Pusa la dospit, din drojdia disperarii incepe sa creasca din nou furia. Obiectul ei este clar delimitat. Pentru omul de pe strada liderii politici sunt cele mai indezirabile persoane in acest moment. Canalele de exprimare pasnica a nemultumirii s-au cam inchis odata cu miscarile de protest lesinate ale sindicatelor. In somaj, cu salariile diminuate, internati in spitale-lagar, spaguiti fara mila de sistem, romanii au ajuns din nou la un prag critic de rabdare. Iar linistea de acum suna prea tare a acalmia dinaintea furtunii. Oare, guvernantii o aud?

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010

Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010

O imagine care ne obliga sa ne intoarcem la o zicala deja veche si uzata: “Romania e o tara frumoasa. Pacat ca e locuita!”

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010

Se intampla aproape in fiecare zi, chiar in fata Tribunalului Hunedoara, ca soferii sa fie fortati sa incalce legea, semn clar ca, cel putin in ce priveste traficul rutier, lucrurile au scapat de sub control.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Andrei Moraru, Cristina Ghenea

Proiectul de restaurare a componentelor artistice din piatra de pe fatada vestica a castelului din Hunedoara va fi gata in 2015. Nicolae Ceriser, directorul Castelului Corvinilor, declara ca, in acest moment, se lucreaza la un nou proiect general de restaurare, consolidare, conservare si punere in valoare a castelului, dar acest lucru nu afecteaza cu nimic restaurarea componentelor din piatra.

De aproximativ un an de zile, Inspectoratul de Stat in Constructii a finantat dintr-un fond special ridicarea schelei ce imbraca fatada vestica a castelului. Proiectul propriu-zis de restaurare a componentelor din piatra, in valoare de trei milioane de euro, este finantat de Ministerul Culturii, institutie care lucreaza in acest moment si la un nou proiect general de restaurare, consolidare si conservare a castelului. Acest lucru, insa, nu impiedica cu nimic restaurarea componentelor din piatra, ce se va finaliza in 2015. Lucrarile sunt efectuate de grupul de firme Corint din Alba Iulia, care a castigat licitatia organizata de minister in 2008, dupa ce, in 2005, grupul amintit a prezentat si un studiu de fezabilitate a componentelor artistice din piatra. Lucrarile propriu-zise presupun, in principal, inlocuirea componentelor uzate ce sunt degradate iremediabil si aplicarea unui mortar de completare foarte costisitor care, in contact cu apa si cu aerul, se transforma in piatra. “O idee despre cum va arata fatada castelului o vom avea peste doua saptamani. Atunci, cele patru balcoane vor fi gata”, declara directorul Castelului Corvinilor, Nicolae Ceriser.

Lucrari cu ghinion
In 1997 a fost semnat primul contract general de reabilitare, consolidare, conservare si punere in valoare a Castelului Corvinilor din Hunedoara. Firma Castrum Tim din Timisoara a semnat atunci contractul cu Ministerul Culturii, iar lucrarile au demarat in forta, urmate de o curba descendenta, cauzata de sincopele repetate in alocarea banilor necesari. In luna ianuarie a acestui an, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice din Cadrul Ministerului Culturii a reziliat contractul incheiat cu firma din Timisoara, membrii comisiei motivand ca acesta continea numeroase vicii de procedura. Specialistii locali in domeniu spun ca, de fapt, intregul proces de restaurare a Castelului Corvinilor a fost elaborat mai mult din birou decat de la fata locului. In paralel, Primaria din Hunedoara a sustinut cu eforturi substantiale restaurarea acoperisului capelei, a palatului de nord, a turnului de vest si a palatului vestic. Tot cu sprijinul primariei s-a asigurat iluminatul arhitectural exterior, instalatiile electrice din aripa de nord, instalatiile de incalzire centrala, de apa si canalizare.

Mai putini vizitatori
O statistica recenta a conducerii Muzeului Castelul Corvinilor arata ca numarul turistilor a scazut anul acesta, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009. Circa 71.000 de vizitatori pana acum, fata de 72.000 cati au fost anul trecut, in perioada similara. Statistica se refera la acei vizitatori care platesc biletul de intrare.Dintre turstii straini care vin sa vada castelul de la Hunedoara, cei mai multi sunt din Ungaria, dar si cei din Polonia sau Serbia au o pondere insemnata in statistica finala. Romanii nu se prea inghesuie sa viziteze Castelul Corvinilor, de aceea bilantul recent al conducerii Castelului arata ca intre 2004 si 2008, numarul turistilor straini este aproape egal cu cel al turistilor romani, diferenta fiind de doar cateva procente. Castelul din Hunedoara este vizitat anual de circa 15.000 de persoane care nu platesc biletul de intrare. Este vorba in general despre copii institutionalizati, persoane cu dizabilitati sau copii ce provin din familii cu greutati materiale.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Laura Oana

Daca temperaturile extrem de calde ale lunii august va strica buna dispozitie, poftiti la munte. La 70 de kilometri de Deva, gasiti o oaza minunata care va va binedispune – mancare buna, preturi potrivite pe vremuri de criza, aer proaspat de munte, liniste si, in sfarsit, racoare!

Este una dintre cele mai calde zile ale anului si orasul da in clocot la propriu: tocurile se cufunda in trotuare, sirenele ambulantelor urla gonind pe strazi si peste tot oamenii sunt leoarca de transpiratie. Cica la mare, turistii se “racoresc” la 30 de grade! Este prea de tot! Intr-o asemenea zi, poti face un singur lucru – sa-ti iei bagajele si lumea in cap si sa urci la munte. Dupa aproape o ora de mers cu masina cu aerul conditionat fixat la maxim, ajungem in Salasu, satul virsilor si portilor de termopan, apoi la Nucsoara, de unde tinem drumul drept inainte catre culmile din zare. Pe masura ce trecem spre inaltimi, fanatele scapa incet de culoarea galben pai si inverzesc, un prim semn ca soarele mai slabeste din puteri. La un moment dat, intram pe un drum proaspat asfaltat, unde negrul ca de taciune al carosabilului contrasteaza frumos cu gardurile din tulpini albe de mesteacan. Ne coboram sa “tragem in chip” peisajul si constatam cu neplacere ca nu e prea mare diferenta fata de oras, pentru ca termometrul arata tot 36 de grade si soarele arde la fel ca in restul tarii. Cativa kilometri mai sus, e gata si asfaltul si intri cu masina pe un drum bolovanos spalat bine de ploile verii. Un Audi perfect, rosu si decapotabil, se catara icnind peste pietre cu soferul de la volan devenit brusc grijuliu. Se misca mai incet decat o furnica si micul jeep in care suntem il depaseste gandind probabil ca s-a facut dreptate si ca Dumnezeul masinilor intr-adevar exista. Cativa kilometri mai sus, parca intri in alta lume. Pajistile lasa loc alunilor si macesilor, pentru ca apoi sa dai peste fagi, foioase si, in sfarsit, cetina de brad. Drumul se desface si dai intr-o poiana plina de turisti. Pe stanga, cabane, la dreapta un camping, cateva capite de fan, corturi, o vatra de foc si cercuri de tineri care povestesc si se racoresc cu bere. Coboram si ne umplem plamanii. Sunt doar 22 de grade si, in sfarsit, aerul devine respirabil. Am ajuns la Carnic.

Alternativa la urban
“Ne aflam acum la Popasul Carnic, de aici avem traseu catre Cabana Pietrele, respectiv Gentiana spre Varful Bucura, aici se face un popas la urcarea sau la coborarea in munte. Pentru cei care nu pot urca mult pe munte, recomandam Cascada Lolaia care e aici, aproape, la 20 de minute distanta, si acum e si foarte frumos pentru ca este multa apa datorita ploilor abundente din acest an. Doua ore se face pana la complexul Pietrele, acolo se poate campa, sunt chiar si casute, se poate servi si masa si, de la Pietrele mai sunt inca doua ore jumatate pana la Lacul Bucura. Aici exista refugiu Salvamont si se poate monta cortul. Marea majoritate a turistilor prefera sa plece de aici la Bucura de unde fac trasee de creasta si fiecare, dupa puterile care le are, poate face trasee mai dificile. Va invitam cu drag in Retezat si sa stati cel putin o saptamana ca sa puteti vedea toate frumusetile acestei zone”, spune o femeie slabuta, toata numai un zambet, urmarind cu creion traseele de care vorbeste. Se numeste Doina Grigoras si are in grija campingul din Carnic, una dintre portile de intrare in Retezat. A trait la Bucuresti, dar a decis ca viata merita traita acolo unde iti place: „Poti face multe in Retezat, noi, care am trait in Bucuresti, ne-am refugiat aici datorita aerului curat. Daca iesi in natura si nu ai aer curat, parca e de prisos. Ne dorim sa fim si noi sprijiniti pentru infrastructura zonei. Va amintesc ca Retezatul a participat la un concurs si a ajuns pe locul 11 in topul celor mai frumoase minuni naturale ale lumii. Merita sustinut din plin de autoritati pentru ca este deosebit de frumos si, in primul rand, Retezatul trebuie vazut de toti iubitorii muntelui si abia apoi celelalte zone muntoase”, adauga femeia.

Obligatoriu, Retezat
Zeci de turisti au urcat din toate colturile tari prin Carnic, catre Retezat. Sub cetina unui brad, asezati pe busteni, doi oraseni admira in tacere peisajul. Se simte ca de-abia au ajuns si savureaza „la rece” primele impresii: “Asta a fost de la inceput intentia noastra, sa venim la munte, sa ne racorim, tinand cont de canicula din oras si de faptul ca suntem obisnuiti ai muntelui. Noua ne face mare placere sa venim sa vedem muntele, sa ne simtim bine alaturi de musafirii acestei zone, mai ales ca sunt zile frumoase, racoroase aici. Sunt aproximativ cu 10 grade mai putin decat in oras si este mediul perfect pentru o minivacanta la sfarsit de saptamana. Suntem mult mai castigati decat la mare, mai ales ca aici te poti plimba in liniste si gasesti adevarata relaxare. Este o zona a Carpatilor care ar merita sa beneficieze de reclama si peste hotare”, spune barbatul care se recomanda a fi profesor de geografia turismului. La cativa metri o alta pereche trage masina in parcare, se coboara si se echipeaza rapid cu bocanci, sar rucsacurile in spate si se pregatesc sa urce pe trasee. Au venit din Ungaria si o rup pe germana: „In orase nu se poate respira, aici e verde totul, e placut, e multa veselie, oamenii sunt relaxati si cred ca toata lumea care iubeste muntele, daca ar sti ce frumos e aici, ar urca la munte. Le-am vorbit tuturor prietenilor despre Retezat si i-am invitat cu drag pe toti sa vina”. Cei din camping obisnuiesc sa spuna ca, pentru unii, Retezatul e ca o condica pe care trebuie sa o semneze an de an si, daca nu fac macar trei - patru zile dintr-un concediu in Retezat, acela nu e concediu. Multi s-au obisnuit sa vina in fiecare an ca sa-si incarce bateriile. Pe langa romani, vin multi unguri, cehi, slovaci, cativa englezi… incet Europa afla de minunea salbatica a Carpatilor.

Retezat vs. Valea Prahovei
La Carnic, mai sunt locuri pentru turisti, dar numai in camping. O noapte aici costa doar 8 lei de persoana, 5 lei parcarea daca vii cu masina, iar sfaturile sunt oferite gratuit. Turistii ajung, stau noaptea si ziua pleaca pe trasee catre minunatiile muntelui: “Este foarte frumos si suntem bucurosi ca locuim aici, pentru ca vin cei mai simpatici turisti din toata Europa si chiar din toata lumea. Dorim ca aceasta zona sa se dezvolte, dar sa se dezvolte frumos, pentru ca e un rai de sanatate, de biodiversitate. Am dori, daca se poate, sa se ocupe cineva si de introducerea curentului electric pentru ca exista retea, dar nu e utilizata si noi suntem nevoiti sa stam cu generatoare. Bineinteles ca e mai racoare fata de oras, aici se sta bine, cum zic italienii. Se traieste bine pentru ca jos e canicula, aici e perfect”, spune Ioan Lasconi, proprietarul campingului. Campingul are punct de prim ajutor si un bazin de apa potabila de 18 metri cubi. Totul facut din eforturile proprii. La fel ca in restul tarii, autoritatile nu misca prea mult. In camping, ajunge o familie si fetita lor de sase ani, proaspat coborati de pe un traseu. Sunt din Bucuresti si sunt tristi pentru ca este ultima lor zi de concediu: „Ma simt excelent in Retezat, patru zile am fost la Lacul Bucura cu fetita mea Teodora, am urcat si pe Peleaga, la 2509 metri. E foarte bine, racoare, incomparabil cu caldura din restul tarii. Mai ales in sud este un iad. Ne simtim bine, este aer curat si suntem tare multumiti de drumetiile pe care le-am facut. Am fost si pe Custura Bucurei. E bine ca nu stam jos, la campie, sau cum stau ceilalti pe Valea Prahovei, la gratare. Una peste alta, ne-am simtit bine si sigur ca o sa revenim”. Mai sus, o alta familie iese dintr-o pensiune, gata de drum: „Venim din Bucuresti. Categoric, obligatoriu am fugit de canicula si avem de gand sa mai stam pana trece. In Retezat, e minunat, vreo 15 grade temperatura diferenta fata de Capitala, e mult mai civilizat, e bine”.

Putini, da’ buni
La Carnic, pe langa camping, turistii au la dispozitie peste 120 de locuri de cazare in pensiuni. Temperaturi mici – preturi mici: intre 25 si 40 de lei de persoana, totul e sa gasesti locuri libere: „Pe langa o cazare si o mancare buna le oferim informatii despre acest parc national minunat si ii indrumam catre cele mai racoroase trasee. Vin destul de multi turisti, in momentul de fata suntem la capacitate, sunt foarte multi straini si din ce in ce mai multi romani incep sa urce in aceasta zona. Multi ne spun ca fug de canicula din orase, dar cei mai avantajati sunt cei care si-au facut rezervarile cu mult timp inainte, restul nu prea mai gasesc locuri”, spune Ciprian Costa Traila, proprietarul Pensiunii Codrin, o cabana „eco”, singura din Romania acceptata in reteaua Prietenii Naturii: „Am fost introdusi in sistem acum doi ani, suntem membri si in PanParks. Avem o instalatie fotovoltaica, avem o morisca de vant si asa producem energia pentru functionarea cabanei. Apa pentru dusuri se incalzeste la soare. Noi am pus Romania pe harta NFI” (Nature Friend International - n. red.)”. Peste drum de cabana, un indicator hazliu din lemn interzice tocurile. Locul pare perfect si parca nu iti vine sa crezi ca in Romania mai exista si asemenea locuri, pentru ca toata lumea este bine dispusa, toti se ofera sa te ajute si speciile „cocalar” si „pitipoanca” nu sunt reprezentate. Cu totii speram sa ramana asam pentru ca si cabanierii se tem ca investitiile in infrastructura pe care si le doresc atat de mult ar aduce pe munte ascultatorii de manele si aruncatorii de deseuri.

Aer conditionat de Retezat
Zona turistica Carnic din masivul Retezat este considerata de cunoscatori principala poarta de acces catre traseele din Parcul National Retezat. De la Carnic, cel mai rapid ajungi la cascada Lolaia. Pe langa lacurile glaciare, Masivul Retezat este vestit si pentru cascadele deosebit de frumoase, care merita vizitate, Lolaia fiind una dintre ele. Pornim catre caderea de apa, trecem de cabane si pe stanga dam de panoul informativ cu harta parcului, unde doi turisti se sfatuiesc de zor cu privirea pe traseele marcate de rangeri: „Acum am venit din drumetie, am campat la Bucura si de acolo ne-am tot dus. De joi, de patru zile, tot mergem si e foarte frumos. Ce ne-a impresionat fata de muntii nostri, Fagaras, este faptul ca Retezatul este foarte curat. Sigur ne intoarcem si la anul!”, spune unul dintre turisti. Limita parcului indicata cu panouri mari, lucrate in lemn, inseamna ca turistii trebuie sa-si abandoneze masinile si sa o ia pe jos daca vor sa-si continue calatoria. Multi turisti coboara, si mai multi urca, toata lumea se saluta ca intr-o comunitate mica. Pe drum dam de “Baiatul cu muschi”, un pusti care si-a acoperit bratele cu muschi verde si ii pozeaza de zor mamei sale. Dupa nici jumatate de ora de mers, facem stanga catre cascada, pe sub bolta racoroasa a brazilor. Doua batranele urca de jos, de la baza caderii de apa si ne striga vizibil incantate: „Frumos, foarte frumos la munte! Sa vina toata lumea la racoare, la aer curat!”.Cascada Lolaia aduna apele de la peste 2000 de metri altitudine si s-a format pe raul Lolaia. Stancile rotunde, mari de cativa metri cubi, dau un farmec aparte pesajului salbatic. Multi le folosesc ca loc de popas, altii se intind cat sunt de lungi, iar noi luam temperatura apei: 11 grade ! Aici e probabil Raiul, sectorul cu racoare, la 1.100 de metri altitudine. O turista ne urmareste si spune zambind: „Aici poti sa spui ca apa e rece si ma surprinde ca vad la televizor turisti care se afla la mare si spun ca au mers acolo sa se racoreasca in mare, la 30 de grade. Daca vor sa se racoreasca intr-adevar ii invit la Cascada Lolaia sa se racoreasca la 10 grade. E atat de rece ca ti-e teama sa intri chiar si cu picioarele”.

Salasul zeilor de piatra
La Carnic, se poate ajunge cu masina pe ruta Deva - Petrosani, pana in localitatea Ohaba de sub Piatra, la sase kilometri dupa orasul Hateg. Din Ohaba de sub Piatra se urmeaza drumul pana in Nucsoara, cam zece kilometri si apoi pe drumul forestier alti sase kilometri pana in Popasul Carnic. Cativa turisti, cei mai in varsta sau cei veniti pentru o singura zi, isi opresc drumetia la Cascada Lolaia, restul urca catre Cabana Pietrele pe un traseu care dureaza mai bine de o ora. De aici se poate merge catre Lacul Stanisoara sau, mai bine, catre varful Retezat. Treci de Cabana Gentiana si urci incet pe ªaua Bucurei, un loc minunat pentru amatorii de fotografii bune, pentru ca se vede bine Lacul Bucura. Din Varful Bucura se urca catre Retezat, un varf de 2485 metri, un traseu mai greu de creasta nerecomandat celor “slabi de inger” pentru ca in dreapta ai stanca si la stanga, haul. De la Carnic, drept catre Gentiana este un traseu de aproape trei ore. Cel mai “dorit” traseu este insa cel catre Lacul Bucura, cel mai vestit ochi de apa al Retezatului, in schimb, curajosii se avanta pe Varful Peleaga, la 2509 metri, cel mai inalt din masiv. Acesta e Retezatul – culmi aruncate catre cer, ochi senini de apa rece precum gheata, paraie navalnice care se sparg in spume de bolovani imensi, hauri datatoare de ameteli, marmote curioase, capre negre sperioase, ursi care iti sutesc carnea pusa la pastrat in albii, acvile care taie preainaltul, oameni prietenosi, cetina verde, stani cu balmos si catei latosi, zmeura aromata, aer tare si curat, jnepeni asezonati cu zapada, creste impunatoare si vai nervoase, poteci de picior, respect. Retezatul se „degusta” pe deplin doar cu prieteni, bocanci si cort. Un taram de basm, plin de liniste, unde natura pozeaza pur si simplu in fata aparatului de fotografiat, mandra, salbatica, provocatoare. Turistii nu se mai dau dusi din inima racoroasa a muntelui. Cei care au fost o data, sigur se intorc, pentru ca Retezatul are o vraja aparte si este mult mai curat decat restul masivelor din tara, ceea ce atarna greu in preferintele iubitorilor de drumetii. De aici, toti plecam cu sufletul strans catre orasele care fierb sub soarele de august.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Monalise Hihn

Cel tarziu in luna aprilie a anului viitor in municipiile Deva si Hunedoara, precum si in orasul Simeria, populatia cu drept de vot va fi chemata la urne sa se pronunte asupra viitoarei conurbatii. Presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, spune ca in curand va fi demarata o campanie de popularizare a proiectului prin care in judetul Hunedoara ar aparea un oras de peste 150.000 de locuitori. Un astfel de demers este facilitat de modificarea legii amenajarii teritoriului adoptata de Parlament in luna mai. Astfel, Deva, Hunedoara, Simeria, carora li se va alatura ulterior si Calan-ul, ar putea deveni al doisprezecelea oras de rangul intai din Romania.

In 2005, Consiliul Judetean Hunedoara demara procedurile pentru realizarea conurbatiei, fixandu-si ca obiectiv definitivarea proiectului in doar trei ani, astfel incat chiar din 2008 locuitorii oraselor Deva, Simeria si Hunedoara sa isi fi ales un singur primar. Lacunele legislatiei au facut insa ca termenul sa nu poata fi respectat. In primavara lui 2007 s-a convenit si asupra unui nume provizoriu - „Corvina”. In 2008, Consiliul Judetean a prezentat un plan de amenajare a teritoriului viitoarei conurbatii, realizat de o echipa condusa de arhitectul timisorean Radu Radosav. In acelasi an s-a comandat un plan asemanator, dupa care in conurbatie sa fie inclus si orasul Calan. Fara modificarea legii privind amenajarea teritoriului, acest lucru nu putea fi pus in practica. In luna mai, Parlamentul si-a dat acceptul, astfel ca de acum infiintarea unui oras de rangul I in judetul Hunedoara a devenit posibila.

Campanie de popularizare
Presedintele Consiliului Judetean Hunedoara spune ca acum autoritatile locale vor incepe o campanie de popularizare a proiectului, astfel incat, initial, cetatenii din Deva, Hunedoara si Simeria sa fie informati cu privire la beneficiile pe care le vor avea devenind cetatenii unui oras mare. „Este foarte important sa realizam conurbatia pentru ca, la acest stadiu de dezvoltare a Romaniei, este nevoie de un nou oras mare intre Timisoara, Sibiu si Cluj – Napoca, iar daca nu facem noi conurbatia, o vor face cei din Alba Iulia, impreuna cu orasul Sebes. Nu am dorit sa organizam referendumuri pana cand nu vom avea intalniri cu locuitorii celor trei orase. Acestia trebuie sa stie exact pentru ce vor fi chemati la urne. De aceea, din luna octombrie, vom incepe aceasta campanie de popularizare. Aceasta se va intinde pe cateva luni, dupa care, pana in aprilie, cel tarziu, populatia sa fie chemata la urne sa se pronunte daca doreste ca Deva, Hunedoara si Simeria sa formeze un oras de rangul I”, declara Mircea Ioan Molot. Pentru ca un referendum sa fie validat, la vot trebuie sa se prezinte cel putin jumatate plus unu din numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente. In plus, dintre acestia trebuia ca jumatate plus unu sa raspunda favorabil la intrebarea inscrisa pe buletinele de vot. Referendumul se va organiza simultan in toate cele trei localitati.

Conditii de indeplinit
Presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot, sustine ca o astfel de entitate administrativa ar avea acces la finantari mult mai mari pentru proiecte de investitii. Mai mult, formarea noii aglomerari urbane s-ar putea constitui intr-un pol de dezvoltare urbana care va antrena investitii publice si private, dar va contribui si la cresterea conditiilor de trai pentru populatie: „Un astfel de oras presupune servicii de educatie de cel mai inalt nivel, universitate, institut de cercetare, teatre, muzee, centre de comert, burse de marfuri, sali de sport de talie nationala si altele. Cand proiectul va deveni realitate, toti cetatenii vor beneficia de aceste avantaje. In prezent, doar 11 municipii din tara sunt considerate de rangul I”, a declarat initiatorul proiectului, deputatul Bogdan Þimpau. Potrivit legii, un municipiu de rangul intai ar oferi conditii specifice acestui tip de aglomerare urbana. Printre acestea se numara accesul la canalizare si alimentare cu apa pentru 80 la suta din populatie, servicii de educatie, universitare, institutii de cercetare, spitale, clinici universitare, sali de cinema, teatru, opereta, centre de comert si afaceri, complexe sportive sau gari feroviare racordate la reteaua nationala, gradini botanice sau zoologice. Multe dintre aceste servicii nu exista inca in judetul Hunedoara sau sunt la un nivel inferior celui cerut de un municipiu de rangul intai.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Ciprian Iancu

Autoritatile nu reusesc nicicum sa rezolve odata si bine problema unui drum care periodic este rupt de apa. Azi se implineste exact un an de cand drumul din satul Fizesti a fost inghitit de o viitura. Astazi, reparatiile seamana mai mult cu improvizatiile, iar solutiile temeinice raman doar in dorintele localnicilor si planurile edililor comunei Pui, de care apartine localitatea.

Ultima data satul Fizesti a aparut pe harta localitatilor grav afectate de inundatii in urma cu exact un an. Nu a fost pentru prima data si nici pentru ultima, pentru ca, oricand, fenomenul se poate repeta, iar drumul pare ca e la fel de slab in fata unei alte viituri ca inainte. In 26 august 2009, intr-o singura noapte, sute de metri de drum au disparut, de parca raul transformat in torent l-ar fi mancat, pur si simplu. In unele locuri singurul mod prin care puteai merge mai departe spre sau dinspre capatul satului era sa sari cate un gard si sa treci prin gradinile unor localnici. Aproape de magazinul din sat, trecatorii erau fortati sa coboare in albia raului, care in varianta ei extra-largita facuse drumul sa dispara, si sa urci din nou pe un petec de drum ce scapase de furia apei.Asa s-au chinuit localnicii luni la rand. In plus, un pod de beton inaugurat nu cu multa vreme inainte, se inclinase si el serios dand impresia ca sta sa se rupa de-a binelea in orice moment.

Dupa un an...
La 26 august 2010, situatia de la Fizesti nu e cu mult mai buna decat la doua-trei zile dupa viitura ce a facut sa dispara portiuni din drum. Bucatile “mancate” de ape atunci au fost refacute, e drept, insa, mai sunt si acum portiuni prin care localnicii sunt nevoiti sa treaca prin apa, cu masina sau cu piciorul pentru ca nu au de ales. Pamantul de langa un podet s-a surpat din nou, asa ca drumul refacut nu e practicabil, se trece tot prin apa. Este vorba despre portiunea din dreptul caminului cultural al satului. Mai in sus, langa scoala ce da si ea impresia ca nu mai are mult de trait, podetul cel mare, care anul trecut era inclinat rau, pare refacut. Daca te uiti insa bine sub el, vezi cum apa continua sa sape la fundatia lui. Gambioanele cu bolovani deplasate anul trecut tot acolo au ramas, nu le-a mai pus nimeni la loc. Mai in sus de podul de la scoala, inca o data trebuie sa treci cu masina prin apa, pentru ca alta varianta nu exista.

Comparatii si reclamatii
“Sunt trei poduri facute de pe vremea lui Ceausescu. Cu alea n-au prea fost probleme. Cu podetele facute dupa Revolutie sunt insa probleme. Eu stiu ca podetul de langa scoala a fost facut in iarna 2008 – 2009, iar in august anul trecut aproape ca a fost distrus. Din cate mai stiu eu, s-au bagat aici doua sau trei miliarde de lei vechi, dar degeaba, pentru ca nu s-a facut lucrarea asa cum trebuia”, spune un localnic care nu a dorit sa se recomande decat ca “Miron si-atat”. “Pe valea asta tot timpu-i asa, de cand ma stiu eu. Eram tanara si cand venea cate-o ploaie mare, saraca soacra-mea trecea apa numai tinandu-se de coada vacii, atat se facea apa de mare. Tat vin ape mari, fereasca Dumnezeu pe altcineva de asa ceva ca la noi”, se plange Maria Barbu (73 de ani).Un alt localnic din Fizesti spune ca nici nu mai stie de cate ori a spart baia de ulei a masinii in denivelarile mereu surprinzatoare ale drumului. A numarat doar masinile care si le-a rupt pe drumul in cauza, sunt doua. Acum are un Logan nou, iar ginerele sau il necajeste spunandu-i ca nu-l mai tine inca un an nici masina asta. “Nu condamn pe nimeni, pentru ca stiu si eu ca nu sunt bani. Dar e cat se poate de clar ca problema cu cei trei kilometri de pe drumul asta care sunt cu mari probleme trebuie odata rezolvata”, spune Ioan Danica (48 de ani).

Buget mic, investitie mare
Primarul comunei Pui, Victor Stoica, spune ca bugetul primariei este prea mic pentru a putea suporta de unul singur o lucrare ampla pe cei 3 kilometri de drum cu probleme. Conform declaratiilor sale, veniturile proprii ale Primariei Pui pe un an sunt de circa 400.000 de lei, in timp ce asfaltarea si “indiguirea” drumului de la Galati pana in Fizesti si mai sus ar costa intre 2,5 si 3 milioane de lei. La fel ca anul trecut, Victor Stoica tine sa-i contrazica pe localnicii care spun ca podetul de langa scoala din Fizesti ar fi fost inaugurat abia in 2009: “Nu e adevarat, acel podet a fost facut in 2005 – 2006 si a costat doar vreo 50.000 de lei. Am lucrat si noi, a mai lucrat si o firma, am facut cum am putut. Si pentru repararea drumului dupa inundatiile de anul trecut, am primit de la Guvern tot 50.000 de lei. In ce priveste reabilitarea drumului si consolidarea malului, am facut vreo trei sau patru proiecte de hotarari de guvern, le-am trimis prin intermediul Prefecturii la Bucuresti, dar nu s-a intamplat nimic. Nu-mi ramane de ales decat sa incerc obtinerea de bani europeni, pentru ca, de 10 ani de cand sunt eu primar, acel drum s-a rupt de 10 – 12 ori. In comuna sunt 11 sate si sunt si alte drumuri de rezolvat, dar ce sa faci daca n-ai cu ce?”.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Monalise Hihn

Capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, si cea a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, sunt vizitate zilnic de zeci de persoane, semn ca, poate, romanii se intereseaza mai mult de propria istorie.

Pana la un punct pare ca intr-adevar chiar a inceput sa ne pese de unde ne tragem. Cel putin la Ulpia Traiana Sarmizegetusa cam asa stau lucrurile. In schimb, la Sarmizegetusa Regia a aparut si o specie de turisti ce vrea sa arate ca inchinatul la moaste incepe sa aiba concurenta serioasa. Ei sunt turistii care se inchina la zeii dacilor. Din pacate, acesti turisti nu respecta nicio urma de bun simt, urcandu-se pe monumente. Cu toate acestea, langa ele exista tablite pe care scrie clar ca nu au voie sa urce pe monumente.

Sa urci la Sarmizegetusa Regia nu mai este astazi o problema. Chiar si masinile normale te pot duce pana aproape de capitala Daciei, asa ca, in ultimii ani, capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, a devenit loc de pelerinaj pentru sute de turisti. In fiecare zi, aici urca adepti ai unor religii misterioase pentru muritorul de rand. Deja „devoratorii” de moaste au concurenta.

In inima Daciei
Am urcat la Sarmizegetusa Regia intr-o zi de sambata. Turisti multi si ziaristul Nunu Brilinsky, ce le explica tuturor despre daci. Lumea asculta fascinata. Intrebarile veneau ca la ora de istorie. Mai mult, oamenii erau mirati ca au putut ajunge atat de usor in inima Daciei. Aproape ca nu imi venea sa cred ca romanii sunt chiar fericiti sa isi redescopere tara. Poate ca de vina o fi criza, cine stie! Poate ca toata valva din jurul bratarilor dacice i-o fi facut curiosi. Nici macar nu conteaza. Cu siguranta, nu brandul acela cu „Explore the Carpathian garden” si nici cositele blonde ale madamei Udrea i-au determinat sa ajunga la Sarmizegetusa Regia. Acestia erau turistii indragostiti de tara lor.

Rugi catre zei
Cat am stat si l-am ascultat pe Nunu Brilinsky vorbind cu pasiune despre daci si cetati, a aparut „specia” de turisti. Fara macar sa se uite la tablitele ce le indicau faptul ca e interzis sa se urce pe monumente, cateva cucoane s-au asezat confortabil la plaja. Doar vocea aproape sugrumata de furie a lui Nunu le-a facut sa coboare. Cu miscari lente si priviri enervate. „Asa fac mereu. Se aseaza la plaja. Au fost momente in care
i-am gasit facand nudism, iar unele femei topless. Am avut si mai multe incidente cu ei”, povesteste Nunu. Din pacate, el nu poate sta non-stop la Sarmizegetusa Regia. ªi vorba poeziei „si abia pleca”… Nunu, „Ce mai freamat, ce mai zbucium”. ªi atunci sa te tii. Cateva cucoane s-au prins de maini, s-au scuturat bine, s-au aplecat si apoi si-au ridicat ochii spre cer. O alta statea mai retrasa, semn ca nu avea chef sa isi amestece rugile si trairile cu celelalte. Mai incolo, un nene imbracat in galben, avand in dotare o ulcica, pe care si-o tot aranja in fata, statea in pozitia „lotus”. Nici el nu emitea niciun sunet. Linistea a fost sparta insa de un grup numeros, condus de o tanti ce se recomanda ca e Luana sau Ioana, n-am inteles prea bine, din Deva. Alta viata. Cu miscari ciudate, cu palmele ridicate catre cer sau tinandu-se de maini, vreo 20 de persoane au inceput sa inalte catre cer asa-zisele rugi, dand ochii peste cap si mormaind ceva. Tabloul este greu de descris in cuvinte. S-au potolit apoi brusc si au stat nemiscati cateva minute. N-am mai rezistat si am plecat. In prealabil, Nunu povestea ca sunt zile in care la Sarmizegetusa Regia vin adeptii lui Gebeleizis, o organizatie care declara ca isi consacra timpul si energia in serviciul comunitatii dacice si a marilor zeiSi asta nu e tot. Isi mai fac aparitia si fel de fel de vindecatori, ce asculta muzica la laptop, alaturi de cei pe care vor sa-i scape de boli. Ascultand „Bolero”-ul lui Maurice Ravel, ei pretind ca intra in organele genitale ale celor prezenti, le ard si le vindeca. Mai pragmatici, alti turisti simt nevoia sa isi scrijeleasca numele pe pietrele ce amintesc ca acolo a fost candva capitala Daciei.

La Ulpia Traiana, mai civilizati
In schimb, la ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, toti turistii intalniti pareau chiar ca isi doresc sa vada crampeie de istorie. Pacat doar ca nu toate ruinele au panouri ce sa explice cu exactitate ce se afla acolo. Totusi, daca ai o harta si esti atent la panotajul existent, poti intelege unde te afli. Zeci de turisti se aflau in zona duminica. Lume de tot felul, din multe zone ale tarii, curioasa sa inteleaga, sa priveasca si sa fotografieze. In mod curios, nimeni nu se urca pe ziduri, nu inalta rugi si nici nu striga. Doi tineri italieni erau cei mai entuziasmati dintre toti, probabil mandri ca au ajuns sa vada locurile pe care candva stramosii lor le-au cucerit si apoi stapanit. Pacat doar ca inca se pare ca nu a fost rezolvata problema terenurilor ce apartin unor persoane fizice, in zona.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Adrian Slagean

De ce unele afaceri pur si simplu nu merg? O intrebare la care raspunsul este greu de gasit. Desi produce valoare, calitate, are expertiza, intreprinderea isi taraie zilele cu greu printre neimplinirile financiare.

Este si cazul micului atelier Porteli, specializat in producerea de obiecte unicat de portelan. Alina Hedesiu este un om de afaceri care poseda un talent deosebit: este unica hunedoreanca ce stie sa produca si sa decoreze portelanul. Produsele sale “hand-made” pot face fata oricarei evaluari de calitate. Concurenta pe acest tronson este ca si inexistenta. Preturile practicate sunt aproape de dumping. Si, totusi, afacerea nu decoleaza spre profit.

Patron si muncitor simultan
Alina Hedesiu fabrica un portelan care rezista pana la 1250 de grade Celsius. Deveanca creaza din acesta modele originale de obiecte de lux, materiale promotionale, decoratiuni pentru nunti, sau suveniruri pentru turisti. Pentru ca nu are resurse financiare care sa-i permita plata unor salarii, intreprinzatoarea face singura totul. Alina Hedesiu: “Sunt turnator ceramic, ma ocup de glazurarea materialului si de decorarea sa”. Practic, talentul primordial al femeii se releva in aceasta faza de decorare. Toate obiectele de portelan create de Alina Hedesiu sunt pictate manual. “Nu folosesc niciodata copierea imaginilor. Daca e nevoie, redau acelasi desen pe sute de obiecte pornind de fiecare data de la zero. Am aptitudinea de a putea picta orice. Sunt insa adepta a modelelor provenite din folclorul nostru si a celor de factura religioasa”, spune omul de afaceri. Vaze, cani, servicii de cafea, cupe, talere personalizate de Alina Hedesiu au ajuns sub forma unor obiecte promotionale in curtea unor cluburi sportive ca Steaua si Rapid, iar o vaza cu chipul lui Isus Cristos pictat pe ea a ajuns in proprietatea unui prelat de la Vatican. Cea mai mare parte din clientela insa sunt cativa comisionari straini care iau marfa de la Alina Hedesiu la preturi romanesti pentru a o revinde in castig in Germania, Spania, Anglia sau Germania.

Talent rasplatit cu marunti?
Principala problema a atelierului care produce bibelouri de portelan realizate manual este lipsa unei piete consistente pentru acest produs. Alina Hedesiu: “De cand a inceput criza, am tot mai putine comenzi. Si cand primesc incep un fel de goana pe cont propriu. Ca sa va faceti o idee, imaginati-va ce inseamna pentru un singur om sa fabrice 175 de piese de portelan, farfurii, ploscute, decorate in doar patru zile. A fost comanda pe care am onorat-o zilele trecute pentru o primarie. Doar pasiunea pentru aceasta meserie ma face sa nu renunt”. Lunar, veniturile obtinute de atelier se ridica la aproximativ 2500 de lei, din care intreprinzatorul plateste 2000 chiria si materialele pe care le foloseste. Pentru consum ii raman 500 de lei. Alina Hedesiu: “Pretul nu-l pot creste pentru ca nu pot vinde, iar sa castig din rulaj nu poate fi vorba pe piata romaneasca acum. Asa ca, desi sunt patron si detin aproape un monopol in experienta fabricarii portelanului, castig aproape minimul pe economie”.

Go WEST !
Singura solutie pe care intreprinzatorul hunedorean o vede este gasirea unui partener de afaceri care sa poata promova acest tip de produse aflate la granita dintre utilitate si arta pe pietele occidentale. Alina Hedesiu: “Am observat ca occidentalii sunt mult mai sensibili la acest tip de obiecte facute manual.
Cred ca o investitie in aceasta activitate a mea pentru a promova mai puternic pe pietele vestice mi-ar aduce si satisfactii financiare, pe langa cele pe care mi le da munca mea de a crea frumos prin intermediul portelanului”.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Adrian Slagean

IMPOZITARE
Obligatiile firmelor privind impozitul pe profit totalizeaza pentru primul semestru 997,2 milioane lei, din care s-au incasat 649,6 milioane lei, reprezentand un grad de conformare la plata de 65,1%, a anuntat Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

CRIZA. SECOND PART
Europa ar putea sa cada inapoi in recesiune din cauza masurilor de austeritate. Asta sustine un important economist, laureat al premiului Nobel. Joseph Stiglitz este de parere ca economia europeana va intra din nou in recesiune, din cauza reducerilor de cheltuieli aplicate de guverne pentru taierea deficitelor bugetare.

ULTIMUL AN
Bancile din Romania rezista la inca un an de scadere a economiei. Bancile locale nu vor avea nevoie de capital suplimentar chiar daca economia va ramane in declin si in 2011, arata rezultatele unui test de stres realizat de BNR in cadrul unui demers concertat al supraveghetorilor la nivel european. Potrivit rezultatelor testului, indicatorul de solvabilitate agregat la nivelul sistemului bancar ar inregistra o scadere cu un punct procentual pana la sfarsitul lui 2011, plasandu-se la 13,5%. Nivelul este insa semnificativ mai ridicat decat pragul minim reglementat de BNR de 8%.

PRETURI RECORD
Pentru cele mai scumpe zece site-uri din lume s-au platit in total aproximativ 88 de milioane de dolari, informeaza Business Magazin.

TOT AL ZECELEA ROMAN ESTE RAU-PLATNIC LA BANCA
Numarul debitorilor la banci, persoane fizice, care au credite neperformante, a crescut cu 80% in intervalul decembrie 2008 – iunie 2010: unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile. Cele mai multe credite neperformante sunt cele de valori mici (sub 5.000 de lei), iar cea mai riscanta categorie sunt cei ce s-au imprumutat si la banci, si la institutii financiare nebancare (IFN) - in total peste 500.000 de oameni, cu o datorie totala de 13,8 miliarde de lei. “Aceste persoane au in general trei credite (doua la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de 13,4 la suta”, releva BNR, in cel mai recent Raport asupra stabilitatii financiare, lansat pe piata marti. La nivelul populatiei, rata creditelor neperformante a crescut de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar ea este de asteptat sa creasca, pe masura ce efectul concedierilor masive va ajunge sa fie simtit si in conditiile in care asteptarile familiilor privind situatia lor financiara viitoare sunt negative. Pentru creditele in lei, rata neperformantei este de 8,5%, iar pentru cele in valuta de 6,1%. Volumul total al finantarii populatiei prin banci este de circa 104 miliarde lei, iar in cazul IFN de circa 6 miliarde.Conform raportului BNR, capacitatea populatiei de a-si plati datoriile la banci este in scadere.

CIFRA SAPTAMANII: 18 miliarde de euro
este datoria pe care Germania o are fata de Romania. Criza readuce in discutie datorii vechi dintre state, ce pareau uitate. 18 miliarde de euro, atat ar datora Germania Romaniei din relatii comerciale de acum 70 de ani. In 1939 Romania si Germania au semnat un contract economic. Desi tara noastra a efectuat numeroase exporturi, Germania nu si-a achitat facturile catre BNR. In 1944, totalul facturilor pe care Germania trebuia sa le plateasca Romaniei se ridicau la aproape 1,3 miliarde marci imperiale germane. Datoria nu a mai fost achitata. Conform unor calcule efectuate de membrii Comisiei Bergier, din Elvetia, BNR ar avea de recuperat de la nemti aproximativ 18,8 miliarde de Euro. Specialistii precizeaza insa ca tratatul invocat nu se refera la contractele si obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Monalise Hihn

Decesul deputatului Ioan Timis a lasat vacant postul de deputat in Colegiul nr. 3, unde in luna noiembrie vor avea loc alegeri partiale. Acestea se vor desfasura intr-un singur tur de scrutin, iar la ele pot participa doar membri ai partidelor parlamentare. Candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi va fi declarat castigator. Astfel, in cateva saptamani, PDL, PNL si PSD isi vor desemna candidatii ce vor intra in batalia electorala.

Colegiul al treilea pentru deputati, in judetul Hunedoara, este format din: Lelese, Ghelari, Lunca Cernii, Toplita, Bunila, Bosorod, Rachitova, Salasu de Sus, Calan, Hateg, Totesti, Densus, Sarmizegetusa, General Berthelot, Santamaria Orlea, Pui, Baru, Rau de Mori, Cerbal, Bretea Romana, Teliucu Inferior, Pestisu Mic si Banita. La alegerile din noiembrie 2008, Ioan Timis, candidat din partea PNL, a castigat detasat postul de deputat, cu aproximativ 47 la suta din numarul de voturi valabil exprimate. Pentru ca acesta a decedat cu mai mult de sase luni inainte de incheierea mandatului, in colegiul in care a fost ales trebuie organizate alegeri in cel mult 90 de zile de la vacantarea postului. Astfel, pana in jurul datei de 1 octombrie, va fi stabilita data scrutinului, printr-o hotarare de Guvern. De aceea, partidele vor incepe in curand sa isi caute candidatii pe care ii vor inscrie in cursa electorala.

PDL, analiza si sondaj
Membrii Comitetului de Organizare si Desfasurare a Alegerilor (CODA) de la PDL se vor intruni zilele acestea ca sa stabileasca un portofoliu cu numele posibililor candidati. Senatorul Dorin Paran, membru al CODA, spune ca apoi se va face o analiza si dupa ce pe lista vor ramane doi sau trei candidati se va face si un sondaj de opinie: „Ne vom intruni fie la sfarsitul acestei saptamani, fie la inceputul urmatoarei si vom stabili o lista cu cateva propuneri. Dupa aceea, vom analiza fiecare candidatura in parte, dupa care ne vom opri, probabil, asupra a doua sau trei persoane, care ar putea intra in cursa electorala. Este posibil si sa facem un sondaj de opinie in localitatile care compun colegiul. Persoana care va avea cel mai mare numar de voturi va deveni candidatul nostru pentru alegerile partiale din Colegiul nr. 3”. Surse neoficiale spun ca e posibil ca in cursa electorala sa se inscrie si fostul presedinte al PDL Hunedoara, Gheorghe Barbu, in prezent secretar general al Camerei Deputatilor. Barbu a candidat in noiembrie 2008 pentru postul de senator in Colegiul nr. 1, unde a fost invins de catre Cosmin Nicula cu o diferenta de aproximativ 3.500 de voturi.

PSD, dupa 19 septembrie
Desemnarea candidatului Partidului Social Democrat se va face dupa 19 septembrie, data la care se alege conducerea Organizatiei Judetene a PSD Hunedoara. Vicepresedintele acestei filiale, senatorul Cosmin Nicula, declara ca doar noile foruri de conducere vor putea sa hotarasca cine va fi candidatul pentru Colegiul nr. 3: „Nu se pune problema sa fie desemnat un candidat pana dupa alegerile interne. Nimeni nu risca acest lucru. Totul va fi decis de catre noul comitet executiv si Biroul Politic Judetean al PSD. Abia dupa ce va fi instalata noua echipa de conducere la nivelul judetului vor fi stabilite toate detaliile privind depunerea candidaturilor”. Surse neoficiale din PSD spun ca printre cei care doresc sa isi depuna candidatura se numara consilierul judetean si presedinte al Organizatiei Judetene de Femei a PSD, Liliana Tolas.

La PNL, prin vot
La PNL procedura de alegere urmeaza mai multi pasi. Intai, potentialii candidati isi vor exprima intentia sa intre in cursa electorala in cadrul unei sedinte a Biroului Politic Judetean. Presedintele PNL Hunedoara, Mircea Ioan Molot, declara ca dupa ce vor fi cunoscute numele candidatilor, va urma o procedura de vot: „Dupa ce vom cunoaste numele candidatilor, va avea loc o intalnire cu toti primarii localitatilor din colegiu si cu presedintii organizatiilor. Acestia vor vota, iar candidatul care va obtine cele mai multe voturi va fi propus spre validare Biroului Politic Judetean. Acesta, la randul sau, va inainta propunerea Delegatiei Permanente”. In atari conditii, PNL si PSD + PC nu vor mai prezenta un candidat comun pentru alegeri, asa cum s-a intamplat in cazul in care a fost vacant un post de deputat sau senator. In cazul liberalilor se vorbeste ca printre candidati s-ar numara Ben-Oni Ardelean, care a intrat in cursa electorala in 2008 in Colegiul nr. 2 la Senat, terminand pe locul al doilea, in urma lui Adrian Paunescu.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Chioru’ Corectoru’

Poate ni se pare noua, dar greselile din ultima saptamana au fost mai putine. Ori noi
n-am avut nervi sa le cautam cu rabdare de pescar, ori colegii nostri au fost mai odihniti, mai relaxati si mai atenti dupa ce s-au intors de prin concedii. Important este insa ca eu si ochiul meu (ochiul cel bun, nu cel chior) avem de lucru indiferent de sezon.

Nu ne tinem deloc mai frumosi si mai destepti decat colegii nostri de la celelalte ziare, doar ca, de ce sa nu recunoastem, dupa ce le citim pe ale lor, ne e cam lene sa-l mai citim si pe al nostru. Din cand in cand mustrarile de constiinta deontologica sunt insa mai pronuntate decat lenea, asa ca, dupa ce iese din tipar, mai aruncam ochiul bun si pe ziarul nostru si, uneori (mai rar, e drept), gasim si greseli.

De exemplu, in ultimul numar al saptamanalului REPLICA, in pagina cinci, virgula din titlu a fost dusa acasa, rezultand: „Hunedorenii fortati de criza sa lucreze in rate”, in loc de varianta corecta: „Hunedorenii, fortati de criza sa lucreze in rate”. Sa nu mai vorbim ca suprasolicitatul nostru tehnoredactor (sau detepist, cum vreti sa-i spuneti) nu a mai sesizat ca aranjarea titlului este deficitara, rezultand spatii goale “imense” pe randul al doilea. Dar el si-a primit deja “sapuneala”, credeti-ma. Si noi avem un redactor sef care face crize! Corectorul mai are un pic si urmeaza si el la rand! Problema este cum scap eu de apostrofarile colegilor aflati in culpa?!

In Mesagerul hunedorean citim despre faptul ca multe persoane din Hunedoara au obtinut permisul de port-arma. Aflam si de ce: „... au obtinut permise de port-arma, si-au cumparat cate un pistol, iar acum, stau linistite, pentru ca, indiferent daca vor fi sau nu atacate, se pot apara si singure.” Eu stiam ca pentru actiunea de aparare este nevoie de o provocare, sa fii atacat, intr-un mod sau altul, de cineva. Ma intreb de ce trebuie sa se apere „si singure”, niste persoane care nu sunt atacate. Dar e bine ca stau linistite...

In Ziarul hunedoreanului un titlu, cu litere mari, ne anunta: „Pimariile judetului Hunedoara „produc” someri”. Sincer, chiar suna simpatic cuvantul „pimariile”, dar tot nu e corect.

De cateva numere le tot atrag atentia colegilor de la Ziarul hunedoreanului ca au o problema cu „t”-urile, care nu se mai vad in unele cuvinte – in locul lor, spatii albe: „FÃRÃ PULAN. Cei mai multi bugetari pusi pe liber de primarii sunt fosti poli isti comunitari si paznici”, sau „Devenii au la dispozi ie containere speciale pentru deseurile reciclabile”.

In Ziarul Hunedoreanului citim: „Absolventii care nu au absolvit examenul de bacalaureat in vara vor putea sustine a doua sesiune de examene care incep saptamana viitoare.” Nu pot sa nu recunosc ca este chiar o formulare „reusita”: „absolventii care nu au absolvit”, doar ca nu e prea corecta. Cred ca, totusi, limba romana este destul de bogata in cuvinte, pentru a nu ajunge la astfel de exprimari.

Pe prima pagina a cotidianului Servus Hunedoara se spune: „Intre 11 si 15 august, orasul Navodari, din judetul Constanta, a gazduit campionatele nationale de viteza viteza pentru juniori, cat si competitia republicana scolara in aceeasi disciplina.” ªtiu ca repetitia este un procedeu stilistic utilizat pentru a sublinia o idee, dar nu cred ca era cazul aici. Totusi, nu ne aflam in fata unei creatii literare, deci era suficient daca se scria astfel: „campionatele nationale de viteza”.

In Servus Hunedoara, Alin Onu scrie despre comuna Densus: „Pe teritoriul comunei pot fi vizitate mai multe monumente istorice si turistice, care atrag atentia vizitatorilor.” Mai intai, am o mare curiozitate: oare ce intelege autorul prin „monumente turistice”? Oricum pentru mine formularea este inedita. Apoi, daca la inceputul frazei s-a spus ca „pot fi vizitate mai multe monumente”, parca nu mai era necesar ca la final sa se mentioneze „care atrag atentia vizitatorilor”.

Oana Bimbirica, in Servus Hunedoara, il citeaza pe Florin Cazacu, dar a uitat sa aseze toate diacriticele la locul lor: „Multumesc pe aceasta cale celor ce au sprijinit aceasta actiune...”

Probabil luata de valul revolutionar al Consiliului Local din Hateg, Nicolle Ebner, in Mesagerul hunedorean, scrie in felul urmator: „Ne asteptam la o astfeld em masura. Vom repune pe tapet noua organigrama, dar nu sunt convins ca va fi aprobata.” Noi nu ne asteptam la acest aranjament al literelor.

In Servus Hunedoara, Iulian Stroia scrie, plin de revolta tovaraseasca, despre masura de taiere a unor arbori, luata de Primaria Deva: „Consilierul local PNL Sandu Borbeanu a spus, in sedinta legialativului de ieri, ca, daca Primaria Deva va continua sa taie cu lejeritate copacii care au o vechime de peste 50 de an, resedinta judetului risca sa devina un oras fara repere istorice.” Probabil datorita revoltei pe care o simtea in fata unei asemenea „demente”, redactorul nu a mai putut scrie corect. As mai face doua comentarii legate de continut. Suna cam aiurea sa spui despre niste copaci ca au „o vechime de peste 50 de ani”, oricat doresc unii sa lase de inteles, nu sunt vestigii istorice. Imi displace ideea ca unii copaci sa fie taiati, dar este o exagerare a afirma ca acesti copaci in varsta de peste 50 de ani sunt „reperele istorice” ale orasului. Este chiar trist. Orasul are monumente care merita protejate, as vrea ca atunci cand se discuta despre starea lor sa aud vocile ingrijorate in legatura cu „reperele istorice” ale Devei.

In Servus Hunedoara, citim despre problemele din CFR: „... se pare ca „tavalugul” concedierilor nu se opreste aici...”. Cred ca Iulian Stroia a vrut sa scrie „tavalugul”.

Nu putea lipsi nici virgula dintre subiect si predicat, astfel, in Servus Hunedoara, gasim: „Astfel, acestia il acuza pe Adriean Videanu de faptul ca fiica sa care detine o firma, vrea sa preia compania CFR”.

Cei de la Glasul Hunedoarei trebuie sa pregateasca un miel si sa il ofere Anemonei Doda, daca tot au botezat-o, pe prima pagina a ziarului: „... a declarat purtatorul de cuvant al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Hunedoara, locotenentul Anemonda Doda.”

Miercuri, 18 august, in toate ziarele locale s-a relatat despre faptul ca doi barbati au fost talhariti pe malul Jiului de Est. Difereau insa detaliile. In Mesagerul hunedorean scrie: „Doi barbati din Petrosani, care isi spalau hainele in apele raului Jiul de Est, au fost tintele unor talhari, care i-au batut crunt si le-au furat banii”. In Glasul Hunedoarei citim: „Doi barbati, care se aflau pe malul Jiului de Est, la plimbare, au fost talhariti de doi tineri”.

In Servus Huendoara exista o pagina intitulata „Reportaj”. Nu stiu cum sunt altii, dar eu cand aud de reportaj gandul ma duce la un material de dimensiuni destul de mari, in care sunt expuse informatii asupra unor situatii, realitati geografice, etnografice, culturale, ca urmare a unei documentari la fata locului. In doua numere din cotidianul in discutie, textul de pe aceasta pagina s-ar potrivi la rubrica de stiri, ca dimensiuni si continut, in mod sigur nu l-as defini ca reportaj.

Cei de la Mesagerul hunedorean, din nou, verifica cat de bine vad cititorii lor si aseaza pe prima pagina un text aproape imposibil de citit.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010

LUNI 23 AUGUST 2010
Detectoare de fum si gaze in spitalele din judet
Livia Botici Mesagerul hunedorean
In urma tragediei de la Maternitatea Giulesti, din Capitala, autoritatile statului au decis ca toate sectiile de Terapie Intensiva din spitalele din tara sa fie dotate cu echipamente antiincediu. Astfel, pentru judetul Hunedoara, Ministerul Sanatatii va achizitiona 60 de asemenea echipamente, care vor fi montate in sectiile de Terapie Intensiva a fiecarui spital.A fost nevoie de tragedia de la Maternitatea Giulesti, pentru ca institutiile statului roman sa reactioneze la proasta dotare a unitatilor medicale.

La cinci zile de la nenorocire, ministrul Sanatatii a anuntat achizitionarea de aparatura
antiincendiu. „Am primit de la minister o adresa, prin care ni se cerea sa transmitem necesarul de detectoare de gaz, de fum si avertizoare de care avem nevoie.

Astfel, in urma calculelor facute de fiecare manager de spital, avem nevoie, pe judet, de 60 de echipamente antiincendiu, pentru toate sectiile de Terapie Intensiva. Aparatura va fi cumparata de Ministerul Sanatatii si nicio administratie locala sau judeteana nu va trebui sa le plateasca”, a declarat Adriana Marculescu, directorul interimar al Directiei de Sanatate Publica Hunedoara.Cele mai multe detectoare de gaz, de fum si avertizoare, si anume 21, vor merge catre Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, 20 la Spitalul Municipial Petrosani si 12 la Spitalul Judetean din Deva.

Luni, 23 august 2010
Fiica primarului din Hateg si alte 28 de persoane au primit ordonante de retinere pentru trafic si consum de stupefiante
Daniel Guta Adevarul de Seara

Tinerii cercetati pentru infractiuni legate de traficul si consumul de droguri au fost adusi astazi, incepand cu orele 7.00, la Deva, pentru a fi audiati de procurori, la sediul Serviciului Teritorial Hunedoara al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Printre persoanele cercetate se afla si Oana Timis, in varsta de 21 de ani, fiica primarului Hategului, Nicolae Timis. Oana Timis si alte 28 de persoane, suspectate de trafic si consum de droguri de risc, au primit in aceasta seara ordonante de retinere pentru 24 de ore. Masura a fost luata de Parchetul Hunedoara, in urma audierilor maraton desfasurate astazi la sediul DIICOT - Serviciul Teritorial Hunedoara, din municipiul Deva. In dosarul instrumentat de DIICOT, 54 de persoane sunt cercetate pentru trafic si consum de ketamina, un drog de risc ce creeaza dependeta fizica si psihica.“In cursul zilei de marti, suspectii retinuti vor fi prezentati instantei Tribunalului Hunedoara, cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile”, a precizat procurorul DIICOT, Victorita Povarna. Dupa ce au fost audiati mai bine de 12 ore, cei 29 de membri ai grupului acuzat de infractiuni legate de traficul si consumul de stupefiante care au primit ordonante de retinere au fost trimisi in arest la Deva si la Alba Iulia. Potrivit Victoritei Povarna, fiica primarului din Hateg este cercetata pentru consum de stupefiante. Oana Timis (21 de ani) a declarat, in momentul in care a fost ridicata de politisti pentru a se prezenta la audieri, ca nu comenteaza situatia, intrucat nu stie ce i se intampla, dar, in acelasi timp, a precizat ca nu a consumat niciodata ketamina. Persoanele cercetate pentru consum vor primi, cel mai probabil in cazul in care li se va dovedi vinovatia, amenzi penale, in timp ce pentru traficantii de ketamina, legea prevede pedepse cu inchisoarea intre trei si 15 ani, a mai adaugat reprezentantul Parchetului.Comisarul sef Traian Berbeceanu, de la Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate Alba, sustine ca politistii, jandarmii si ofiterii de la “Crima Organizata” au descins in aproximativ 70 de locatii, pentru destructurarea retelei de traficanti si consumatori de droguri. “Unii dintre cei care au fost adusi la audieri sunt cercetati pentru consum, dar si pentru trafic de droguri.Ketamina este un anestezic folosit de medicii veterinari, al carui consum de catre oameni este in afara legii.Creaza dependenta atat fizica, dar si psihica. Consumatorii, care il procurau ilegal, si-l injectau sau, in unele cazuri, il prizau. Efectele ketaminei sunt in functie de individ si de cantitatea consumata, in special fiind vorba de halucinatii”, a precizat comisarul sef de la BCCO Alba, coordonatorul actiunii in forta.Pana la orele amiezii, peste 30 de persoane din judetele Hunedoara, Olt si din municipiul Drobeta Turnu Severin, au fost aduse la sediul DIICOT din Deva, pentru a fi audiate in dosarul DIICOT, privind traficul si consumul de droguri. Ulterior numarul lor a crescut, dupa ce un alt autobuz cu care au fost transportati ceilalti suspecti a ajuns la sediul DIICOT. Primul lot a fost adus la orele 7.00, din Hateg, dupa ce in cursul diminetii, simultan, in Petrosani si Hateg, au avut loc mai multe descinderi ale ofiterilor DIICOT.Potrivit DIICOT, un numar de 54 de persoane sunt cercetate in acest dosar. “Drogurile erau procurate de catre liderii grupului infractional, invinuitii Ianchi Puiu –Mircea, Podina Claudiu – Nicolae, Nitescu Cristina si Farda Paul, pe baza de comanda, de la invinuitii Jilcu Ilie, Pacioaga Marian care, in calitate de medici veterinari, procurau din circuitul licit cantitati importante de droguri, intocmind documente false pentru justificarea consumului de ketamina in cadrul activitatii profesionale desfasurate.Ketamina era depozitata la locuinta invinuitului Robert Florin Risipitu, bodyguard la un cazino din Petrosani, si intr-o garsoniera inchiriata, de unde era preluata si distribuita de catre dealeri, in forma lichida, contra sumei de 10 lei pentru un miligram si, respectiv 200 lei pentru un flacon de 25 mililitri. Unul dintre suspecti este politist comunitar la Primaria Petrosani, se arata intr-un comunicat al DIICOT.Valoarea drogurilor traficate depaseste suma de 130.000 de lei.

LUNI 23 AUGUST 2010
Ne-au sosit tiganii din Franta
Livia Botici Mesagerul Hunedorean

Sapte persoane de etnie roma, din judetul Hunedoara, care au fost descoperite pe teritoriul Frantei, fara a avea o casa si un loc de munca, au fost repatriate la sfarsitul saptamanii trecute. Romii, care s-au intors cu cateva sute de euro in buzunar, primiti din partea statului francez, au fost trimisi in municipiul Petrosani, adica, localitatea de domiciliu din actul de identitate.Prima serie de 100 de tigani romani expulzati din Franta a ajuns in data de 19 august pe Aeroportul Baneasa din Capitala. Dintre acestia, sapte au fost trimisi cu un microbuz, inspre judetul Hunedoara, in municipiul Petrosani, locul din care romii respectivi au plecat in urma cu mai mult timp, in Franta.„Vreau sa mentionez ca nu este vorba despre o repatriere fortata. Dimpotriva, din actele pe care le-am primit de la Ministerul Muncii, acesti cetateni au fost repatriati voluntar. Fiecare a primit cate 300 de euro de la statul francez, care le-a mai platit si zborul inspre Romania. Cursa aeriana, cu care au fost adusi in tara, a plecat din Lyon si a aterizat in Bucuresti. Urmeaza ca in viitor, din Franta sa mai fie repatriate si alte persoane si atunci vom sti cati romi hunedoreni ne-au fost trimisi inapoi”, a declarat Dorin Gligor, subprefectul judetului Hunedoara.

MARTI 24 AUGUST 2010
Criza ii obliga pe hunedoreni sa renunte la asigurarile de viata
Andreea Samoila Ziarul hunedoreanului

Hunedorenii isi anuleaza politele de viata din cauza veniturilor mai mici si a nesigurantei in ziua de maine. Expertii spun ca aceasta abordare este gresita si ca fiecare cetatean ar trebui sa se gandeasca la protectia familiei sale si la situatia financiara pe termen lung. Companiile prezente in industria asigurarilor de viata se confrunta cu doua probleme: fenomenul rezilierilor, din cauza scaderii veniturilor populatiei sau a nevoii urgente de bani, si vanzarile noi mai scazute comparativ cu anii precedenti. ZHD a stat de vorba cu doi experti in materie, care au explicat fenomenul rezilierilor masive in contextul economic actual.Asigurarea de viata e un contract pe termen lung. Piata asigurarilor de viata din Romania este o piata inca in dezvoltare, imatura, in opinia expertilor.„Exista acest raport intre risc (decesul) si beneficiile pe care le presupune o asigurare. Acum, multe contracte se reziliaza. E o mare greseala, denota o lipsa de maturitate a persoanelor care iau astfel de decizii”, e de parere Cristian Juncan, director Agentia Groupama Asigurari Deva. Potrivit lui Dumitru Jurca, director Generali Asigurari Deva, fenomenul rezilierilor este pe un trend descendent si se asteapta ca o parte din clientii care au fost nevoiti sa rezilieze contractele ca urmare a nevoii urgente de bani sau a scaderii veniturilor sa reconsidere asigurarile de viata intrucat nevoile lor legate de viitor au ramas valabile, indiferent ca este vorba de protectia familiei sau de economisire.„Daca punem pe o scala de la 1 la 10 prioritatile fiecarui om (viata, casa, masina, concedii), 99% dintre hunedoreni vor alege viata. Fata de acum doi ani, piata este mult mai grea. E vorba de contextul economic. E un val de rezilieri masive. Nu e de vina lipsa increderii in asigurari, ci lipsa increderii in ziua de maine”, afirma Cristian Jucan.Potrivit lui Dumitru Jurca, in primul trimestru din 2010 sumele aferente rascumpararilor totale si partiale platite de companiile de asigurari de viata au scazut cu 21,2% fata de primul trimestru din 2009, de la o valoare de 116,5 milioane de lei inregistrata la 31 martie 2009, la 91,80 milioane de lei, la aceeasi data din 2010. Apoi, „o evolutie superioara” a asigurarilor de viata comparativ cu cele generale este o situatie normala pe care ar trebui sa o vedem de indata ce va creste gradul de constientizare a importantei acestor produse.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Week-end-ul trecut a avut loc la Aurel Vlaicu cea de-a patra mansa de calificari pentru CN de Crap organizat de Clubul Sportiv de Pescuit la crap „Free Carp” din Deva. Dupa cinci etape se vor califica pentru participarea la Campionatul National de Crap de anul viitor, patru echipe plus un capitan de lot, a patra echipa fiind de rezerva pentru ca regulamentul CN de crap prevede ca in cazul in care o echipa are probleme si nu poate concura atunci nu se schimba un component ci intreaga echipa.

De aceasta data variatiile de temperatura le-au dat batai de cap concurentilor care insa au avut suficiente prezentari la minciog. Au punctat crapii si amurii de peste 1,5 kg, iar in total s-au prins 158 de pesti cu o medie de greutate de cinci kilograme – balta de la Aurel Vlaicu exceland prin peste de talie medie si mare existand si multi crapi de peste 10 kg.

Atentie la temperatura apei
„Fata de mansa trecuta pestele a raspuns mai rau la nada si momeli. Unul dintre factorii care a determinat acest comportament a fost temperatura apei, care a scazut in ultimele trei zile inainte de etapa cu 8 grade. In timpul etapei, de la o zi la alta temperatura apei a scazut cu cate un grad. In plus, pe toata durata etapei, am avut un vant puternic pe balta, ceea ce nu a lasat sa se stratifice apa in straturi reci si calde. Prin vantul puternic apa s-a omogenizat ca temperatura, ceea ce a facut ca pestele sa simta diferenta de temperatura si implicit sa-si schimbe modul de hranire. Daca nu era vant, pestele ar fi mancat foarte bine pe apa mai putin adanca, unde temperatura s-ar fi mentinut constanta. Asa in schimb i-a dat putin peste cap si pe ei si pe noi care eram pregatiti pentru rezultate mult mai bune”, spune Eusebiu Ploscariu, presedintele CSP „Free Carp” Deva. Fata de etapa precedenta, cand cantitatea totala de peste capturat a sarit de 900 de kg, de aceasta data concurentii nu au reusit sa prinda decat 840 de kg, insa din estimarile lor au ajuns la concluzia ca data trecuta au scapat circa 900 de kg, iar la aceasta editie nu au scapat decat vreo 200. „Una peste alta a fost o partida reusita, care nu a facut decat sa puna participantii si mai mult la lucru in a cauta locurile unde era cantonat pestele, cum sa-l determine sa se hraneasca si sa execute monturi mai fine care sa ii avantajeze. Ca nada s-a folosit foarte mult ground (sub forma de bulgari), boillesuri, pellete si porumb. Amurul a raspuns cel mai bine la porumb si ground bait aromat, in schimb, romanescul a raspuns mai rar dar mai bine la boilles”, precizeaza Seby.

Probleme cu agataturile
Din nou ratarea mai multor pesti a fost posibila din cauza numeroaselor agataturi din apa, a papurei si a stufului submers. „La sfarsitul lui septembrie sau inceputul lui octombrie, balta mare de 50 de hectare va fi golita pentru a se recolta stiuca si novacul, iar cu aceasta ocazie administratorii fermei ne-au invitat sa ne curatam zonele de concurs dupa bunul plac, asa incat la anul sa nu mai intampinam greutati in ceea ce priveste agataturile. Avem cu administratorii de la Aurel Vlaicu o relatie de colaborare foarte buna. In aceasta toamna am reusit sa facem pe Vlaicu 14 pontoane din 50 in 50 de metri, din fonduri proprii, iar la anul avem in vedere sa continuam actiunea de pontonare pe toata suprafata baltii si sa facem o filigorie unde sa ne tinem sedintele tehnice sau mesele festive”, spune Seby. Dupa curatarea baltii de agataturi va fi posibila organizarea unor concursuri de stationar. Daca anul acesta membrii clubului au fost preocupati de organizarea etapelor de calificare pe diverse locatii, de formare a echipelor, de rodare a lor si de realizarea pontoanelor pe Vlaicu, incepand cu anul viitor, programul competitional va fi mult mai lejer si mai interesant, astfel incat se intentioneaza atragerea la club a amatorilor de stationar, dar si organizarea unor competitii la care sa fie atrasi si pescari din afara clubului. „Desi avem o activitate de doar opt luni de zile, consider ca am realizat foarte multe lucruri frumoase si cu siguranta vor mai urma si altele. Vrem sa dezvoltam cat putem de mult imaginea acestui sport in judetul Hunedoara. A fost un an de tatonare si de formare a noastra ca si club, un an in care fiecare a invatat cate ceva. In intervalul 9-12 septembrie va avea loc ultima etapa de calificari pentru nationale, care se va desfasura tot pe Aurel Vlaicu, iar daca timpul ne va permite vom avea si o intalnire de inchidere a acestui sezon competitional”, incheie Seby.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Timisoreanul Cosmin Barbu este noul campion national in cadrul Campionatului National de Pescuit Stationar organizat de Federatia Romana de Pescuit Sportiv din Romania (FNPSR).

Ghinion mare insa pentru hunedoreanul Adi Sebesten care era cat pe ce sa devina campion national daca nu scapa un crap cu doar cateva minute inainte de fluierul final. In acelasi timp, timisoreanul a prins un ciortan de cateva sute de grame pe ultima suta de metri, fapt care l-a propulsat direct pe locul intai al clasamentului.

Peste putin la Sacel
Ghinioanele s-au tinut lant de hunedoreanul Adi Sebesten, care a fost la 120 de grame distanta de locul intai. “In prima mansa am pescuit exclusiv la rubeziana si am prins caras si ciortan. In cea de-a doua mansa am pescuit la sheffield si cu 17 minute inainte de fluierul final eram pe zero. Am luat doi carasi si am facut doua puncte. Am scapat in ultimele minute un crap frumos de circa 700 de grame care m-ar fi putut plasa pe locul intai, in timp ce Cosmin Barbu a prins un ciortan care i-a adus victoria, m-a batut la balotaj la 120 de grame”, spune Adi Sebesten. Una a promis si alta a facut patronul amenajarii de la Sacel – locul unde s-a desfasurat finala FNPSR de anul acesta. “In primele trei ore si jumatate eram pe zero. Foarte mult fitofag care nu puncteaza, iar in rest peste foarte putin, caras si ciortan. Cea mai mare captura a editiei a fost un ciortan de 1,5 kg prins in ultimele minute de concurs. A fost un concurs foarte bine organizat de catre cei de la FNPSR insa foarte slab din punct de vedere al pistei de concurs care a fost plina de buruieni. In plus, s-a prins foarte putin peste, ridicol pentru o finala nationala”, precizeaza Adi Sebesten.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Bogdan Leu

Bodocan – campion national
Finala Campionatului National de Pescuit Stationar din Romania, desfasurata pe lacul Taut din judetul Arad, a desemnat un nou campion national in persoana clujeanului Tudor Bodocan (AVPS Turda).

Acesta a fost urmat in clasament de vranceanul Toni Stanciu si de bihoreanul Octavian Tudor. A fost ultima editie la care a fost prezent aradeanul Adi Petrisor care a ocupat locul 5 in clasamentul general. De asemenea, campionul de anul trecut, severineanul Eugen Baltac nu a reusit sa ocupe decat pozitia a 18-a a clasamentului.

Cupa FNPSR - Baracuda
Sub egida Baracuda, Federatia Nationala de Pescuit Sportiv din Romania organizeaza in intervalul 24-26 septembrie la complexul Doripesco din judetul Brasov un concurs de pescuit stationar la care vor participa nu mai putin de 60 de concurenti. Competitia va presupune doua concursuri separate pentru membrii celor doua divizii din campionatul FNPSR si pentru unii membri ai AGVPS. Mai multe detalii puteti afla de pe site-ul www.pescuitstationar.ro

Finala pe echipe
La finala pe echipe de anul acesta, care se va desfasura in intervalul 3-5 septembrie la Varsolt, si-au anuntat pana acum participarea urmatoarele echipe: Sensas Team Ajvps Arad – echipa din care face parte si singurul hunedorean prezent la aceasta editie, Radu Prisecariu; Trabucco Team Ajvps Alba, Team Top Mix Vrancea, Energofish, Ajvps Sibiu, Avat Team Potaissa Turda, Ajvps Mehedinti , Ajvps Cluj si Ajvps Maramures.

Nr. 404:: 26 august - 1 septembrie 2010::Scris de Nicolae Stanciu

Incontestabil, Gica Hagi este, cel putin in presa actuala, destul de exaltata si inexplicabil de servila, cel mai stralucitor fotbalist pe care l-am avut! Ma gandesc, insa, ca, daca jurnalistii de azi l-ar fi vazut jucand pe Titus Ozon, nu mai eram atat de asediati cu stiri despre cluburile care-l doresc antrenor, dar nu-l cheama, despre ce face si ce zice “regele”, dar de fapt nu prea zice, fiindca nu prea are cuvinte...

Asez, insa, in aceasta constelatie a “vrajitorilor balonului”, intr-o ordine intamplatoare si subiectiva, ca primul pe Gicu Dobrin, din punctul meu de vedere el fiind cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor la noi, si numai pentru simplul motiv ca, atunci cand era nevoie, castiga de unul singur un meci, cum a fost acela cu Dinamo, la Bucuresti, decisiv pentru titlu, cu un gol de la 2-3 metri de linia de centru, lateral stanga, de s-a auzit si la televizor “nici asta nu e gol, domn arbitru?!”... Ceea ce, Hagi n-a... executat pentru vreo echipa romana, iar daca exegetii sai ma vor executa cu finala europeana Steaua - Dinamo Kiev, din 1987, le amintesc ca golul victoriei s-a inscris din umarul unui... sovietic. De aici putem continua cu Florea Dumitrache, Ilie Balaci, Dumitriu II, Sorin Cartu, Zoli Ivansuc, Zoli Crisan, Gigi Multescu, Lita Dumitru, Danut Lupu, Bubu Achim, de la Jiul, talent mare, a invins singur odata pe Steaua, cu trei goluri marcate, cand antrenorul stelist Titi Ardeleanu, un Mare Domn al fotbalului nostru, a spus ca rar se vede un asemenea fotbalist, dar Bubu al meu n-a avut sansa afirmarii, consacrarii nationale si internationale, desigur datorita si siesi... Si tot aici ii asez si pe Nelu Petcu, Romica Gabor, Dorin Mateut, Florica Vaetus, dar nu i-as omite pe Bogdan Rados si, mai ales, Ovidiu Hanganu, mari deceptii ale fotbalului hunedorean, nascuti talente si ramasi sperante...

Personal, insa, nu i-am pretuit atat de mult pe acesti... magicieni, cat i-am apreciat pe... jucatorii care nu se vad! Iar lista acestora o deschid cu Radu Nunweiller, si nu numai pentru ca era favoritul lui Angelo Niculescu, care isi construia echipa Nationala pentru Mexic 1970 incepand cu dinamovistul, ajuns si el candva la Hunedoara... Dar Nunweiller VI facea jocul la Dinamo, nu era vizibil ca Dumitrache, dar fara el si fara Lucescu, Mopsul n-ar fi fost asa mare, cum a fost si nici nu mai este, iarta-l, Doamne!... Jucatorii care nu se vad, dar fara de care nu se poate cladi o echipa mare, sunt si repede uitati, din pacate. Totusi, ii amintesc pe nea Ion Alexandrescu, la CCA, conducatorul atat de deceptionat al Stelei la acel istoric Corvinul - Steaua 3 -1, dar atat de fericit dupa doua luni, la Sevilla... Apoi Emerich Jenei, la Steaua, Octavian Popescu si Petru Emil, la U Cluj, Petre Libardi, Alexandru Naghi, Sandu (Zula), la Jiul, Economu, la Corvinul din vremea lui Ilie Savu, iar peste toti se ridica, evident subiectiv, Michael Klein, care l-a contrariat pe nea Vanea - Ioan Chirila: ”Cine-i, mai, Klein asta, despre care Mircea Lucescu are tupeul sa spuna ca echipei sale i-a lipsit doar jucatorul Klein?” (Era vorba despre meciul Romania - Cipru, de la Hunedoara, la care noul antrenor nu chemase jucatori bucuresteni).
Aici, intre jucatorii care nu se vad, dar fara de care nu exista echipe mari, si care dau stralucire altor jucatori, un fotoliu de onoare il ocupa Laszlo Boloni, primul profesionist sadea de dupa... 23 august 1944, la care a ucenicit si Mircea Rednic, si cam toata Nationala lui Lucescu al batran...
Apropo. M. Lucescu, Parcalab, Piti Varga, carora li se vedeau viteza, cursele pe extreme si centrarile, dar care erau invatate, nu innascute, fac parte tot din categoria acelora care dau luciu altora... Fara Lucescu, nici Dumitrache nu era golgeter, si nici Dudu Georgescu - “ Gheata de aur”.