Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Special:: Hunedoara, intre comunism si democratie

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Monalise Hihn
La aproape 19 ani de la Revolutie, judetul Hunedoara traverseaza inca perioada de tranzitie de la comunism la democratie. Localitatile arata inca precum in “Epoca de aur”, iar economia judetului, formata, candva, preponderent din siderurgie si minerit, este astazi una compusa din servicii si lohn. Cladirile pastreaza si ele stilul comunist, ca si multe dintre mentalitatile oamenilor.
[... detaliat]

In aproape 19 ani de la caderea regimului comunist, judetul Hunedoara pastreaza inca urmele trecutului. Strazile, cladirile, fostele firme comuniste, un mediu inconjurator poluat etc., dar si multe dintre mentalitatile din acele vremuri pastreaza vie o epoca ce se vroia “de aur”. Judetul ramane unul in care comunismul se impleteste cu democratia…

Siderurgia hunedoreana isi traieste “toamna” existentei sale. Blocurile comuniste mai au sanse de lunga supravietuire

Judet restructurat
Zona preponderent industrializata, Hunedoara a fost, imediat dupa 1989, judetul care a avut cel mai mult de suferit de pe urma restructurarilor haotice facute de guvernele care s-au perindat la conducerea Romaniei. Nici astazi, judetul nu pare sa isi fi revenit din criza, cu toate ca beneficiaza de resurse importante. Revolutia din Decembrie 1989 a prins judetul cu aproximativ 50.000 de mineri si in jur de 30.000 de siderurgisti. In plus, ca nivel de salarizare, judetul ocupa unul dintre primele cinci locuri din tara. In anul 1997 s-a dat stratul la disponibilizari in cele doua sectoare economice, lucru care a dus la scaderea dramatica a locurilor de munca. Timp de sase – sapte ani, zone precum Valea Jiului, Brad si Hunedoara – Calan au cazut din punct de vedere economic. La 11 ani dupa respectivele disponibilizari, cei mai multi dintre cei care si-au parasit locurile de munca s-au pensionat. Mineritul a mai ramas cu aproximativ 12.000 de angajati, dar acestia lucreaza in continuare cam in aceleasi conditii. In schimb, capitalismul s-a facut simtit in mineritul din Valea Jiului doar in buzunarele unor “baieti destepti”, care au reusit sa puna mana pe activitatile conexe ce au fost externalizate de la Compania Nationala a Huilei Petrosani. Mai rau arata situatia in orasul Calan, unde din fostul combinat mai functioneaza doar o singura sectie. Restul arata ca dupa un bombardament, iar zona este raiul hotilor de fier vechi. La Brad, mineritul si-a dat ultima suflare, iar la Hunedoara, numarul angajatilor in ceea ce a ramas din fostul combinat siderurgic a ajuns la 1.500 de persoane. In picioare au mai ramas si fostele fabrici de incaltaminte si tricotaje de la Hunedoara, dar si cladirile acestora arata la fel ca in “epoca de aur”, nimeni nu s-a obosit sa schimbe aspectul lor. Langa vechile cladiri au aparut si hale moderne, total diferite de cele cu care eram obisnuiti. Din pacate, pentru judetul Hunedoara, capitalismul a adus salarii infinit mai mici, de jumatatea clasamentului national, si locuri de munca in servicii si lohn.

Cozile de la “Alimentara” s-au mutat in supermarket-uri, iar constructiile incepute inainte de ‘89 au ramas la stadiul in care au fost surprinse de Revolutie

Supermaketurile, in locul fostelor “Alimentare”
Supermarketurile, care s-au construit in fiecare oras al judetului, incearca sa mai schimbe fata localitatilor urbane. Ele au luat locul fostelor “alimentare” din timpurile comunismului, insa, in multe situatii, naravurile acelor vremuri nu s-au schimbat cu mult: unele produse, mai ales cele din carne, sunt stricate, preturile afisate nu corespund cu cele de la casa, cantarirea se face dupa ce in prealabil a fost aplicat pe cantar un ambalaj de cel putin 10 grame, atitudinea unora dintre lucratorii comerciali este ireverentioasa etc. Mai rau stau lucrurile in magazinele mai mici, unde, adesea, vanzatoarele mananca in timp ce clientii astepta, cuminti, la rand. Spre deosebire de “epoca de aur”, ele au la dispozitie telefoanele mobile, cu ajutorul carora pot sa afle “ultimele noutati”, in vreme ce clientii stau buluc unul in altul, cu gurile cascate si ascultand cum copilul vecinei vanzatoarei a facut febra sau cum o prietena a respectivei a fost parasita de sot pentru una mai tanara. Practic, comertul socialist traieste in era capitalista a Hunedoarei.

Cladiri in paragina
In anii comunismului, in judet se construiau in jur 4.000 de locuinte anual. La inceputul anilor ‘90, cele mai multe dintre ele au fost vandute catre fostii chiriasi. In judet, 92 la suta dintre hunedoreni sunt proprietari de apartamente. Din nefericire, fatadele blocurilor sunt neingrijite, cu tencuiala scorojita, multe dintre imobile nefiind zugravite in exterior de cateva zeci de ani. Curios, in interior, cei mai multi dintre proprietari au executat astfel de lucrari. Doar putine dintre imobile au fatadele refacute in totalitate. Proprietarii dau vina pe lipsa banilor, dar multi dintre ei s-au apucat sa isi termoizoleze pe exterior doar propriul apartament, dupa care aplica si vopsea, iar cladirile arata si mai rau dupa astfel de lucrari. Nicio administratie locala nu a aplicat pana acum amenzi si nici nu i-a obligat pe toti proprietarii dintr-un imobil sa execute in acelasi timp asemenea reparatii, desi legislatia le permite sa intervina. Totusi, absolut toti candidatii la alegerile locale din acest an au vorbit despre necesitatea repararii fatadelor blocurilor. Si parca nu e destul ca multe dintre cladiri arata oribil, autorizatiile de constructii emise haotic au dat peste cap definitiv ceea ce purta numele de arhitectura oraselor: printre blocuri au aparut o multime de cladiri noi, construite fiecare dupa bunul chef al proprietarilor, fara sa se incadreze cumva in zona respectiva. Din nou, o impletire intre stilul comunist si cel asa-zis capitalist… O alta “plaga” pe fata oraselor o reprezinta cateva cladiri a caror constructie a inceput pe vremea comunistilor. Multe dintre aceste constructii au fost incepute la mijlocul anilor ‘80, iar astazi stau sa se prabuseasca, dupa ce poporul a furat tot ceea ce era de furat din ele. In foarte multe dintre situatii, administratiile locale sunt nepasatoare sau dau vina pe lipsa banilor. In alte cazuri, constructiile respective apartin unor firme private, care le lasa si ele de izbeliste. In municipiul Petrosani, in decembrie 1989, existau doua blocuri in constructie: pentru unul era ridicata fundatia, iar altul era construit doar pe jumatate. Situatia este aceeasi si astazi. Consiliile locale si primarii care s-au perindat pe la conducerea localitatii n-au gasit solutii si bani pentru ca aceste constructii sa fie finalizate. In tot acest timp, la primarie, cererile pentru acordarea unei locuinte, depuse in special de tineri, nu si-au prea gasit vreo rezolvare. In municipiul Orastie exista un singur bloc de locuinte a carui constructie a inceput la mijlocul anilor ‘80. Din pacate, acesta se afla intr-o stare foarte avansata de degradare, iar autoritatile locale spun ca acesta trebuie demolat. Situatia se complica, deoarece acest bloc are proprietari. Oamenii au platit constructia acestui bloc, iar dupa 1989 nu au fost despagubiti. Si in orasul Calan exista un bloc neterminat. Lipsa banilor face imposibila finalizarea constructiei. Pe strada Moldovei din Hunedoara sunt trei blocuri a caror constructie a inceput in anii ‘80. In cele trei imobile urmau sa primeasca repartitie angajati ai combinatului siderurgic. Dupa 1989, combinatul a devenit proprietarul celor trei blocuri neterminate. De acolo s-a furat tot ce le-a cazut in mana doritorilor. Legislatia complicata si lipsa de vointa din partea consiliilor locale care au condus Hunedoara au facut ca blocurile sa fie pana la urma instrainate, desi Siderurgica adunase datorii de zeci de miliarde de lei catre bugetul local. Imobilele au ajuns deja in posesia celui de-al doilea proprietar, dar continua sa ramana in paragina.

Tot la coada
Si hunedorenilor le place, parca, sa stea la cozi, exact ca in vremurile comuniste. La supermarketuri, cozile amintesc de vremea in care oamenii se trezeau cu noaptea in cap si se asezau frumos la rand pentru a procura “ce se dadea”, fie ca era vorba de lapte, carne, lamai sau branza. Coada nu le-a iesit din cap oamenilor nici cand vine vorba despre plata facturilor la cablu, curent electric, gaz, impozite, intretinere sau pentru a scoate bani de la bancomat. Chiar daca multe dintre aceste plati pot fi efectuate cu ajutorul cardului bancar, cei mai multi dintre hunedoreni prefera sa stea la coada, unde pierd timp pretios. La fel ca in timpul lui Ceausescu, oamenii se inghesuie unii in altii, fara sa isi lase loc sa respire, de parca ar ajunge mai repede la rand, daca stau astfel grupati. In acelasi timp, de exemplu, desi au la dispozitie opt ore pe zi sau, in alte situatii cum ar fi plata impozitelor, cateva luni ca sa achite unele facturi sau impozite, oamenii obisnuiesc sa mearga toti la aceleasi ore sa le plateasca, riscand sa piarda ore pretioase la cozi. Pe de alta parte, desi la unele institutii o serie de acte pot fi transmise online, legile concepute anapoda ii obliga pe cei care lucreaza la “contabilitate” sa stea ore in sir la coada pentru a obtine confirmarea ca documentele au ajuns la destinatar. In caz contrar, firmele risca sa fie amendate.

AVEM NEVOIE DE UN TATUC
O statistica efectuata la nivelul principalelor institutii publice arata ca 80 la suta dintre cererile pentru audiente sunt adresate conducatorului respectivei unitati administrative, cu toate ca, de cele mai multe ori, acesta nu are cum sa cunoasca situatia la fel de bine ca si un director sau sef de serviciu. Pentru petent insa, doar seful institutiei este capabil sa ii dea un raspuns corespunzator. In acelasi timp, hunedorenii au tendinta sa ceara primarului sa le rezolve toate problemele cu care se confrunta, desi multe dintre ele nu tin de competenta edilului – sef. Inca, primarii din judet primesc in audienta persoane care le cer locuri de munca sau care le solicita sa intervina in conflicte ce au rezolvare fie prin impacare, fie in instanta. De asemenea, si la birourile parlamentare ale celor opt deputati si trei senatori din judet se strang cereri pentru atribuirea unei locuinte sociale, pentru obtinerea unor documente de stare civila, de gasirea unui loc de munca etc. In plus, recentele alegeri locale au aratat ca hunedorenii au devenit refractari la nou, atunci cand vine vorba despre schimbarea primarilor. De altfel, 55 din cei 69 de primari si-au pastrat functiile in urma scrutinului din luna iunie. Adesea, hunedorenii au declarat in cadrul sondajelor efectuate pe strada, la telefon sau pe baza chestionarelor ca prefera sa ii voteze tot pe edilii sefi in functie pentru ca s-au obisnuit cu acestia si ca deja respectivii le cunosc problemele. In plus, neoficial, alegatorii au declarat, in proportie de 99 la suta, ca stiu ca “primarii fura, dar ca se tem sa ii inlocuiasca, pentru ca vor veni altii care vor baga mana si mai mult”. Surprinzator, desi au trecut aproape 19 ani de la Revolutie, multi dintre hunedoreni au o atitudine servila fata de alesi, cu toate ca in toate sondajele de opinie declara ca sunt nemultumiti de felul in care ii trateaza primarii, consilierii si parlamentarii. Mai mult, tot ei se duc si ii realeg pe cei carora le reproseaza ca sunt aroganti si fura. Sociologii spun ca romanii au inca nevoie de un tatuc, dar si de autoritati – proptea, care sa intervina chiar si in situatiile in care nu au competenta pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta. Practic, romanilor le-a ramas intiparit in cap faptul ca “Partidul” poate rezolva orice, lucru perfect adevarat, daca ne gandim ca multe dintre posturile “de la stat” sunt inca ocupate pe criterii politice, in ciuda declaratei impartialitati a concursurilor pentru ocuparea lor.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2748 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Politica:: Uninominal doar pe jumatate

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Monalise Hihn
In luna noiembrie vor avea loc alegeri generale, in urma carora vor fi desemnati deputatii si senatorii. Judetului Hunedoara ii revin zece parlamentari – trei senatori si sapte deputati. Partidele sunt inca in cautarea candidatilor ideali pentru cele zece colegii uninominale. Sistemul de vot prin care vor fi alesi parlamentarii este unul complicat, iar candidatul care va castiga colegiul nu va fi desemnat automat castigator, el trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa obtina jumatate plus unu din numarul de voturi valabil exprimate si partidul sau sa treaca, la nivel de tara, de pragul electoral de minimum cinci la suta.
[... detaliat]

La sfarsitul lunii noiembrie, in Romania vor avea loc alegeri generale. Pentru prima oara dupa 1989, romanii ii vor alege pe senatori si deputati pe baza unui nou sistem electoral, aprobat prin Legea nr. 35 din 2008. In premiera, buletinele de vot nu vor mai cuprinde liste de nume, iar candidatii se vor lupta in colegii uninominale.

Desi hunedorenilor le vine cam greu sa inteleaga “ce si cum” cu viitoarele colegii electorale din judet (reprezentate in aceasta imagine), politicienii stiu prea bine (doar partidele lor le-au trasat) si fiecare incearca sa devina candidat in colegiul in care are mai multe sanse

Repartizarea mandatelor
Conform Legii nr. 35/2008, in fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral va avea un singur candidat. Dupa ce se incheie votarea, se trece la numaratoarea voturilor in fiecare circumscriptie, iar numarul de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid sau alianta electorala se aduna la nivel de tara. Apoi, se constata cate partide sau aliante electorale au obtinut minimum cinci la suta, pragul electoral stabilit prin lege. Dupa ce au fost stabilite partidele sau aliantele electorale care au depasit acest prag, se trece la calcularea coeficientului electoral la nivel national, prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul de colegii uninominale pentru alegerea fiecarei camere a Parlamentului in parte. Aceste rezultate se transmit catre birourile de circumscriptie din judete. La nivel de judet se vor insuma toate voturile obtinute de candidatii fiecarui partid in parte. Birourile electorale de circumscriptie vor stabili apoi coeficientul electoral pentru fiecare camera in parte, impartind numarul de voturi valabil exprimate la nivel de judet obtinute de catre toti candidatii sai la numarul de mandate din judet, adica la trei pentru senatori si la sapte pentru deputati. Apoi, pentru fiecare competitor electoral se imparte numarul total de voturi valabil exprimate obtinut prin insumarea voturilor valabil exprimate in favoarea tuturor candidatilor sai din colegiile uninominale de pe raza circumscriptiei electorale la coeficientul electoral, retinandu-se partea intreaga, nerotunjita, a catului. Rezultatul obtinut reprezinta numarul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscriptie competitorului electoral la nivelul circumscriptiei electorale in prima etapa de repartizare a mandatelor. Candidatilor independenti li se atribuie cate un mandat de catre biroul electoral de circumscriptie daca au obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat, adica jumatate plus unu din voturi. La fel se procedeaza si cu candidatii partidelor sau aliantelor electorale, care au reusit sa adune jumatate plus unu din numarul total de voturi. Apoi, se trece la etapa a doua de repartizare a mandatelor, iar voturile ramase neutilizate, precum si mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscriptie, se comunica Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat in a doua etapa, la nivel national. Se imparte apoi numarul de voturi obtinute de fiecare partid politic, alianta politica sau electorala la unu, doi, trei, patru etc, facandu-se atatea operatii de impartire cate mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscriptiilor electorale; caturile rezultate din impartire, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifica in ordine descrescatoare, pana la concurenta numarului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste caturi constituie coeficientul electoral pe tara, pentru deputati si, separat, pentru senatori. Pentru fiecare circumscriptie electorala se iau in calcul primele partide politice, aliante politice sau aliante electorale, in limita mandatelor ce au ramas de repartizat. La final, daca mai raman mandate de atribuit, Biroul Electoral Central le stabileste pe baza acordului partidelor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale carora li se cuvin aceste mandate, iar in lipsa unui acord, prin tragere la sorti, in termen de 24 de ore de la incheierea operatiunilor anterioare.

Candidatii
In fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputatilor, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat sau de senator. In caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal, intr-un singur tur, iar cel mai bine clasat este declarat castigator. Pana acum, dintre cele trei mari formatiuni politice din Romania – PDL, PNL si PSD, doar Partidul Democrat – Liberal si-a stabilit candidatii pentru toate cele zece colegii uninominale din judet. Astfel, pentru Senat, in Colegiul intai format din Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Petrosani, Aninoasa va candida presedintele Organizatiei Judetene Hunedoara a PDL, Gheorghe Barbu, in Colegiul al doilea, compus din Brad, Blajeni, Baita, Luncoiu de Jos, Tomesti, Bucuresci, Lapugiu de Jos, Gurasada, Soimus, Batrana, Zam, Vorta, Branisca, Baia de Cris, Buces, Bulzestii de Sus, Criscior, Vata de Jos, Valisoara, Vetel, Ilia, Burjuc, Dobra, Geoagiu, Periu, Orastioara de Sus, Bacia, Simeria, Certeju de Sus, Balsa, Orastie, Harau, Rapoltu Mare, Romos, Turdas, Martinesti, va intra in lupta actualul consilier judetean, Dorin Paran, iar in Colegiul al treilea, din care fac parte Lelese, Ghelari, Lunca Cernii, Toplita, Bunila, Bosorod, Rachitova, Salasu de Sus, Calan, Hateg, Totesti, Densus, Sarmizegetusa, General Berthelot, Santamaria Orlea, Pui, Baru, Rau de Mori, Cerbal, Bretea Romana, Teliucu Inferior, Pestisu Mic, Banita, Deva, Carjiti si municipiul Hunedoara, se va bate fostul prefect de Hunedoara, Cristian Marius Vladu. In cele doua colegii de deputat din Valea Jiului vor candida actualul europarlamentar, Monica Iacob – Ridzi (Petrila, Petrosani, Aninoasa) si fostul viceprimar al municipiului Vulcan, Angela Stoica (Lupeni, Uricani, Vulcan). In colegiul Hunedoara, PDL va merge pe mana actualului senator Viorel Arion, in timp ce in colegiul Deva – Carjiti va candida fostul viceprimar Ioan Inisconi. In colegiul Brad, Blajeni, Baita, Luncoiu de Jos, Tomesti, Bucuresci, Lapugiu de Jos, Gurasada, Soimus, Batrana, Zam, Vorta, Branisca, Baia de Cris, Buces, Bulzestii de Sus, Criscior, Vata de Jos, Valisoara, Vetel, Ilia, Burjuc, Dobra va intra in cursa Dorin Gligor, iar in cel format din Geoagiu, Beriu, Orastioara de Sus, Bacia, Simeria, Certeju de Sus, Balsa, Orastie, Harau, Rapoltu Mare, Romos, Turdas, Martinesti va intra in batalie actualul primar al municipiului Orastie, Iosif Blaga, in timp ce la Lelese, Ghelari, Lunca Cernii, Toplita, Bunila, Bosorod, Rachitova, Salasu de Sus, Calan, Hateg, Totesti, Densus, Sarmizegetusa, General Berthelot, Santamaria Orlea, Pui, Baru, Rau de Mori, Cerbal, Bretea Romana, Teliucu Inferior, Pestisu Mic, Banita va candida Matei Oprita. Pe de alta parte, si PSD a stabilit candidatii pentru opt din cele zece colegii, ramanand sa decida pana la sfarsitul acestei luni si cele doua nominalizari. Astfel, deputatul Cosmin Nicula (Valea Jiului) si actualul senator, Adrian Paunescu (zona Brad - Orastie), vor candida la Senat. Consilierul judetean Liliana Tolas (Hunedoara), Radu Sorin (Petrila, Petrosani, Aninoasa), consilierul local Cristian Resmerita (Lupeni, Uricani, Vulcan), Agripina Cazan (Orastie - Simeria), primarul comunei Soimus, Laurentiu Nistor (Brad – Valea Muresului) vor lupta sa prinda cate un post de deputat. Surpriza cea mai mare o constituie candidatura pentru zona Hateg – Calan a fostului presedinte al Consiliului Judetean Hunedoara (2000 - 2004), Mihail Rudeanu. PSD nu are, deocamdata, candidati pentru colegiul de Senat ce cuprinde Hunedoara – Deva – Hateg si Calan si pentru cel care are in componenta Deva – Carjiti la deputati. Este posibil ca unul dintre aceste colegii sa fie oferit Partidului Conservator. La PNL vor candida cu siguranta actualii deputati Dan Radu Rusanu, Ioan Timis si Ioan Cristea, consilierii judeteni Alin Simota, Tiberiu Balint si Bogdan Timpau, Petru Dragoesc, directorul CNH, Daniel Surulescu. O decizie finala va fi luata insa in luna septembrie.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2509 utilizatori., 3 comentarii
<<< Pagina anterioara

Sanatate:: Cu medicii la microscop

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Cristi Avram
Noul proiect de modificare a legii malpraxisului propune ca toate cazurile de acest fel sa fie analizate la nivel national si nu judetean, cum se intampla pana acum. Proiectul este supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Sanatatii, pana la sfarsitul lunii. In Romania, sunt sesizate foarte putine cazuri de malpraxis au fost sesizate comparativ cu alte tari. Nici 1.000 de plangeri nu au fost inregistrate, desi nu gasesti roman sa nu se planga de prestatia cadrelor medicale, insa destui pacienti renunta din start la plangeri cu gandul la zicala “corb la corb nu-si scoate ochii“. In plus, experienta altor pacienti care s-au luptat cu doctorii au demonstrat ca sanctiunile Colegiilor Medicilor sunt mult prea usoare comparativ cu faptele, in timp ce pedepsele vin cu intarzieri de ani de zile.
[... detaliat]
Daca proiectul Ministerului Sanatatii va fi legiferat, medicii vor avea o grija mare in plus: acuzatia de malpraxis

Noul proiect are din start un plus: definieste notiunea de malpraxis, inexistenta in dictionarul limbii romane, ca o eroare medicala produsa din neglijenta, imprudenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiei. De asemenea, proiectul stipuleaza ca, pe toata perioada cercetarii cazului de malpraxis si pana la existenta unei sentinte definitive, activitatea medicilor sau a personalului medical reclamat sa fie suspendata. Potrivit actului propus de Ministerul Sanatatii, comisia constituita la nivel national poate fi sesizata de orice persoana sau de reprezentantul legal al acesteia, care se considera victima unui act de malpraxis savarsit in exercitarea unei activitati de preventie, diagnostic si tratament sau de succesorii persoanei decedate ca urmare a unui act de malpraxis. Printre cei care pot sesiza un caz de culpa medicala se afla si managerul spitalului in care s-a produs cazul sau chiar Ministerul Sanatatii. In functie de gravitatea situatiei, comisia va desemna prin tragere la sorti un grup de experti, care sa realizeze un raport asupra intregii situatii, insa cercetarea acesteia nu trebuie sa dureze mai mult de trei luni. Proiectul prevede infiintarea, in interiorul Colegiului Medicilor din Romania (CMR) a unei Comisii speciale de ancheta a cazurilor grave de malpraxis, comisie care va analiza si va dispune asupra cazurilor de culpa medicala pe baza normelor elaborate de Colegiul Medicilor din Romania si aprobate de ministrului Sanatatii. Comisia va fi formata din 11 membri, cinci reprezentanti ai MSP, iar restul vor fi nominalizati de CMR.

Din comisie in comisie
Daca, in termen de 90 de zile, Colegiul Medicilor nu isi exercita atributiile, MSP va emite un ordin fara a mai consulta Colegiul. Expertizele necesare solutionarii acestor cazuri se platesc anticipat de societatea de asigurari la care a fost incheiata polita de catre medicul cercetat si vor fi recuperate de la partea care a solicitat declansarea procedurilor daca ancheta nu stabile ste vinovatia medicului. Potrivit documentului, limitele maxime ale despagubirilor de asigurare se stabilesc de Ministerul Sanatatii Publice (MSP) si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), dupa consultarea asociatiilor profesionale: Colegiului Medicilor, al Farmacistilor, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, Ordinului Biologilor si Biochimistilor. La dezbaterile comisiei de malpraxis va fi invitat sa ia parte si un reprezentant al societatii de asigurari care a incheiat polita de asigurare cu medicul reclamat. Medicii reclamati nu au voie nici sa se transfere de la un spital la altul, de exemplu, ca sa-si continue activitatea pentru care sunt cercetati. In functie de deciziile comisiilor, respectiv de hotararea judecatoreasca definitiva, medicii acuzati de malpraxis isi vor putea relua activitatea sau impotriva lor se vor lua masuri legale.

Scapa nepedepsiti
Colegiul Medicilor din Romania a fost sesizat in ultima perioada cu peste o mie de cazuri de malpraxis, cea mai mare parte fiind confirmate in instanta, insa in Romania, pacientii nu-si cunosc pe deplin drepturile si nu stiu cui sa se planga atunci cand sunt victime ale unei greseli medicale. Legea malpraxisului va fi completata astfel incat greselile medicale pot fi sesizate si Autoritatii de Sanatate Publica. In prezent, pentru medicii vinovati de malpraxis nu exista decat sanctiunile prevazute in Codul Muncii, care pot merge de la o simpla mustrare pana la excluderea din profesie pentru o anumita perioada de timp. Proiectul propus de minister introduce si cadrul impacarii partilor, fara a mai fi nevoie de interventia instantelor de judecata.

Medicilor nu le cade bine
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, prof. dr. Vasile Astarastoae, a declarat agentiilor de presa ca prevederile din proiectul ministerului “sunt aberatii legislative”, in timp ce Colegiul Medicilor din Maramures a trimis un punct de vedere pe site-ul MSP unde se spune ca suspendarea din post a medicului acuzat de malpraxis pana la finalizarea anchetei in cazul respectiv este o “modificare care ar aduce grave atingeri in primul rand profesiei de medic si finalmente intregului sistem medical. (…) observam cu stupoare ca practic la orice plangere – fondata sau nefondata – urmeaza ca medicul reclamat sa fie suspendat de pe post pana la finalizarea cercetarii cazului, practic pana in momentul in care exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Suspendarea apare ca o masura sanctionatorie aplicata de Comisia prevazuta la art. 668 din proiectul de modificare fara absolut nicio cercetare prealabila, inducand astfel din start prezumtia de vinovatie pentru o categorie de cetateni a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina in Romania”. Medicii cred ca o asemenea prevedere deschide calea unor posibile abuzuri, pentru ca medicul este suspendat, adica pedepsit, la simpla sesizare a Comisiei, fara a fi judecat in mod echitabil asa cum prevede Conventia Europeana a Drepturilor Omului in art. 6 punctul 1.

Propunere incalcita
Prin urmare, o simpla plangere poate trimite medicul in concediu intre 1 si 3 ani. Cadrele medicale cred ca proiectul are grave deficiente, lasa loc la o serie de interpretari si contine dispozitii ce nu vor putea fi aplicate. Spre exemplu, la art. 642, alin. 2 se prevede ca personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii. Ori medicii se intreaba cine si cum va cuantifica suficienta sau insuficienta pregatirii profesionale a medicului trecut de examene. Mai mult, suspendarea medicului prevazuta de art. 671 care presteaza activitatea medicala in baza unui contract individual de munca vine in contradictie cu dispozitiile din Codul Muncii. In plus, in actuala formulare ar exista practic doua Comisii: una la Colegiul Medicilor si una la Autoritatea de Sanatate Publica, iar ambele vor analiza acelasi caz si se vor pronunta in aceeasi problema, daca medicul a gresit sau nu. Cadrele medicale se intreaba ce se va intampla in cazul in care cele doua Comisii vor avea concluzii diferite. “In conditiile actualului sistem sanitar din Romania si promovand proiecte legislative ca si cel mai sus analizat, nu mai trebuie sa ne miram ca in 2007, peste 4.000 de medici romani au solicitat documente pentru a lucra in tarile UE sau ca Romania este plasata pe locul 46 din cele 48 de tari monitorizate de OMS sub aspectul numarului de medici la mia de locuitori”, incheie scrisoarea medicii din Maramures.

Acum, pacientii nu au sanse reale
Actuala Lege a Malpraxisului a fost introdusa in 2005, in pachetul de legi numite “ale reformei“. Actul este considerat de speciali sti unul complicat si greu de pus in practica. Realitatea demonstreaza ca niciun pacient nu a primit daune in baza acestei legi care avantajeaza cel mai mult firmele de asigurari, care incaseaza bani de la medici si de la spitale pentru polite, dar nu platesc nimic victimelor. Cazul celebru al medicului Naum Ciomu este singurul, deocamdata, in care s-a ajuns la o decizie a instantei, dar si aceasta trebuie sa ramana definitiva inainte de a fi aplicata. Specialistii in drept cred ca legislatia este mult depasita, iar accentul cade inca pe aplicarea de sanctiuni penale, prin aplicarea Codului Penal din 1969, care se refera la vatamarea corporala din culpa, in timp ce in Romania si intr-un domeniu sensibil este greu sa stabilesti vinovatii penal, ori avocatii recomanda punerea accentului pe repararea prejudiciului.

RASPUNDEREA PERSONALULUI MEDICAL

Art. 1
(1) Personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, neglijenta sau cunostinte medicale insuficiente in exercitarea profesiunii, prin acte individuale in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic sau tratament.

(2) De asemenea, personalul medical este raspunzator pentru prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementarilor prezentei legi privind confidentialitatea, consimtamantul informat si obligativitatea acordarii asistentei medicale.

(3) Personalul medical este responsabil pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei atunci cand isi depaseste limitele competentei, cu exceptia cazurilor de urgenta in care nu este disponibil personal medical ce are competenta necesara.

(4) Raspunderea civila nu inlatura raspunderea penala, atunci cand fapta cauzatoare de prejudiciu s-a produs deliberat, cu rea-credinta.

Art. 2
Personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii:
a) cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuficiente cu echipament de diagnostic si tratament, infectiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicatiilor si riscurilor in general acceptate ale metodelor de investigatie si tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor si dispozitivelor medicale si substantelor medicale si sanitare folosite;

b) cand acestea sunt consecinta directa sau indirecta a indicatiilor scrise sau dovedite, ale sefului ierarhic superior. In acest caz, responsabilitatea revine persoanei care a formulat indicatia;

c) cand acestea sunt consecinta directa sau indirecta a aplicarii regulamentelor si reglementarilor legale in vigoare.

d) cand actioneaza cu buna-credinta in situatii de urgenta.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 7461 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: La scaldat in cariera

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
O fosta exploatare miniera de suprafata a devenit una dintre cele mai cautate zone de agrement din Valea Jiului. Cariera umpluta cu apa de la Campu lui Neag primeste, in fiecare zi calduroasa de week-end, aproximativ 2.000 de persoane dornice sa se racoreasca. Locul este departe de a se putea numi zona de agrement, insa edilii zonei incep sa-l numeasca drept “Litoralul Vaii Jiului”.
[... detaliat]
Mai ales copiii se bucura de distractia oferita de lacul aparut in locul fostei exploatari de huila.

Mai ales in iulie si august, in week-end, malurile lacului aparut la Campu lui Neag sunt arhipline. Masinile sunt aliniate frumos pe mal, iar proprietarii si pasagerii fiecarui vehicul se distreaza in apa, se relaxeaza la soare pe dalele cu care a fost consolidat malul lacului, ori pregatesc o friptura la gratar. Tipetele copiiilor reusesc destul de rar sa mai domine din cand in cand fondul sonor “ocupat” de o harmalaie generala provocata in principal de difuzoarele masinilor care se intrec in a amesteca fel si fel de melodii, majoritatea manele. Fiecare grup vine cu toate de-acasa, mai ales dupa ce chioscul de tabla situat in zona a fost desfiintat de Primaria Uricani (orasul de care apartine din punct de vedere administrativ satul Campu lui Neag). Uneori, pe linia dreapta a “drumului lui Basescu”, ce trece la 40 de metri de lac, mai au loc si intreceri spontane intre motocicli sti (pe cat de periculoase, pe atat de ilegale). De dimineata pana seara, scenele se succed pe malul lacului, oamenii dorind sa mai scape din “cutiile de chibrituri” in care au fost bagati de comuni sti, razbunandu-se printr-o distractie pe cinste cu baie, plaja, mancare si bere, chiar in locul in care unii dintre ei au muncit din greu cativa ani la rand.

LOC PENTRU CONCEDII
Pe parcursul saptamanii, langa lac domneste linistea. Doar cateva corturi ancorate in partea estica a lacului, pe zona mai bine inierbata, si doua-trei masini pe malul nisipos dintre drum si luciul de apa se mai zaresc. Cativa pusti de 14 – 15 ani se distreaza sarind in apa de pe un “mini - ponton” improvizat din dale de beton puse una peste cealalta fara niciun liant. Cativa metri mai incolo, un barbat isi invata pustiul de doar trei ani sa tina undita in mana. In lac au aparut si pesti, dar nimeni nu stie sa spuna exact cum de s-a produs “minunea”. Unii spun ca lacul ar fi fost populat cu peste. Altii spun ca Mama Natura a adus pestii “conectand” lacul la un parau mai mare care se varsa in acumularea de apa. Pe malul estic al lacului, sotii Iosif si Mariana Miclaus isi supravegheaza copiii care se scalda. Nu-i lasa sa se departeze prea mult, pentru ca inclinatia malului este mare, iar pericolul de inec e la tot pasul. Apa este mai limpede decat cea din lacul Cincis, de exemplu, asa ca oamenii nu au de ce sa-si faca griji in ce priveste bolile. Neplacerile vin insa de la ce se gaseste pe mal: “Vin sute, chiar mii de oameni aici si nu e amenajat niciun grup sanitar. Sa nu mai spun ca nici macar un cos de gunoi nu exista. E pacat, pentru ca noi, cand nu ajungem la mare, tot aici venim sa ne relaxam”, spune Mariana Miclaus. Aceleasi nemultumiri le are si Liviu Baragy, “liderul” unei familii de opt persoane, instalate in patru corturi, venita intr-o minivacanta “la cariera”, cum inca numesc localnicii locul, desi vechea cariera este demult transformata in lac. “Daca vrei sa fii civilizat si sa pui gunoiul la cos, nu prea ai unde. Din moment ce nu e niciun cos, mai ca esti tentat sa lasi mizerie dupa tine. Nu stiu ce pazesc oamenii responsabili cu zona asta”, spune barbatul.

HAUL UMPLUT CU APA
La finele anilor ’80, peste 50 de case din Campu lui Neag au disparut in urma presiunilor facute de regimul comunist. Nu au scapat nici vatra satului si nici biserica. Minerii s-au apucat apoi sa sape o groapa mare. Au exploatat mai intai un strat de huila aflat mai aproape de suprafata, iar dupa ce au coborat 80 de metri sub nivelul solului, s-au apucat si au intrat cu galerii in coasta muntelui. Exploatarea a mers pana in 1997, mina de la Campu lui Neag fiind prima inchisa in procesul amplelor disponibilizari si reduceri de activitate din mineritul Vaii Jiului. Inca de pe vremea-n care scoteau huila din acel loc, minerii aveau mari batai de cap din cauza apei care iesea in groapa imensa prin mai multe locuri. Rezolvau insa problema cu ajutorul unor pompe de mare capacitate.

REVANSA NATURII
Dupa ce mina a fost abandonata, in mai putin de un an, haul adanc de 92 de metri si cu o deschidere la nivelul solului de 7,5 hectare a fost umplut cu apa de catre Mama Natura, aceasta razbunandu- se parca astfel pentru ca excavatoarele au “muscat” milioane de metri cubi de pamant intr-o zona de o frumusete rara, cum este cea de la Campu lui Neag. Locul arata mai putin sinistru decat pe vremuri, insa nu poate fi declarat ca “zona de agrement”. Natura incearca sa-si faca datoria si, in ultimii ani a inceput sa inierbeze, incet – incet, malurile lacului. Langa lac, mai supravietuieste doar gospodaria modesta a familiei Miclaus, o familie de momarlani care nu s-a lasat expropriata si dusa-n blocurile din Uricani in 1989, cum s-a intamplat cu alte 50 de familii din Campu lui Neag, iar apoi a fost salvata de Revolutie. Zgomotul masinilor care coborau si urcau la gurile de mina deschise in fundul “carierei” este inlocuit astazi de cel facut de grupurile de “turisti”. Unii, in cautare de lemne pentru foc, se servesc din gospodaria amintita. “Unii vin si iau, pur si simplu. Altii macar mai au bunul simt sa ceara cate un lemn. N-ai ce sa le faci! Astia-s oamenii”, spune resemnata Ioana Miclaus.

Hunedorenii care frecventeaza lacul de la Campu lui Neag mai au de asteptat pana sa beneficieze de un grup sanitar si alte facilitati obisnuite pentru o zona de agrement

INCERCARI ESUATE
Primarul Uricaniului, Danut Buhaiescu (medalion), sustine ca el a incercat sa schimbe infatisarea pseudo-zonei de agrement de la Campu lui Neag, insa lucrurile sunt mult mai complicate decat par. Mai bine de 20 dintre fostii proprietari ai caselor expropriate de regimul comunist (sau urmasi ai acestora) au depus cereri de retrocedare a suprafetelor. Dupa cum spune Buhaiescu, unii si le-au si primit inapoi. Altii sunt inca in litigii cu statul, pentru ca aveau pamanturi pe suprafata acoperita astazi de luciul de apa si ar trebui ori sa fie despagubiti, ori sa primeasca terenuri in echivalent in alte parti. Asa se face ca doar dupa ce se va lamuri clar din punct de vedere juridic situatia intregii zone a lacului se va putea vorbi de vreun proiect de amenajare a acestuia. “Dupa ce se rezolva juridic problema terenurilor, vom convoca o serie de intalniri cu toti proprietarii de case si terenuri din zona lacului si vom incerca, impreuna cu ei, sa stabilim un plan de amenajare a lacului. Trebuie insa sa stim ce terenuri raman ale Primariei si ce terenuri se retrocedeaza. Mai avem o problema mare: vechea cariera se intinde pana la marginea soselei. Portiunea de “plaja” existenta acum, lunga de vreo 400 de metri si lata de aproape 100 de metri, este, de fapt, umplutura de pamant adus din Poiana Mare, locul in care a fost depozitat pamantul excavat pe vremuri din aceeasi exploatare miniera. In opinia primarului Buhaiescu, zona este inca instabila si mai are nevoie de lucrari sumplimentare de consolidare. In ce priveste felul in care se gestioneaza problema gunoiului, primarul da vina pe comportamentul unora dintre localnici: “Am pus mai multe containere pentru gunoi acolo, dar la cateva zile dupa ce le puneam, erau furate, pentru ca erau din metal. La fel s-a intamplat si cu zecile de tablite de avertizare asupra pericolului de inec instalate pe malul lacului. Din acest motiv, am decis ca, mai ales in lunile de vara, o echipa de oameni sa mearga acolo o data pe saptamana, sa stranga gunoiul in saci si sa-i incarce intr-un camion. Deocamdata asa procedam, insa va trebui sa gasim solutii mai bune, pentru ca lacul acela poate deveni un mic Litoral al Vaii Jiului”.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2727 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: DIN PUNCT DE VEDERE AL CIFREI DE AFACERI CUMULATE, Judetul Hunedoara, aproape la fel de tare in afaceri ca Aradul

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Sa ne imaginam judetele Romaniei ca afaceri de sine statatoare. Amatorii de statistici ar fi poate curiosi sa afle cat de prospera este “afacerea Hunedoara”, in comparatie cu celelalte 41 de entitati administrative. Prima surpriza este ca, spre deosebire de impresia generala, aflam ca judetul Hunedoara nu este nici pe departe atat de “defavorizat” cum se crede.
[... detaliat]

O statistica recenta, realizata in baza datelor existente la Ministerul Finantelor, releva diferentele care exista intre judetele Romaniei din punct de vedere al performantei economice in afaceri. Topul judetelor din Romania dupa cifra de afaceri a firmelor care au sediile in acele judete releva o situatie interesanta.

Aproape de Arad si mai tare ca Alba
Cu o cifra de afaceri cumulata de 7,68 miliarde lei in 2007, judetul Hunedoara ocupa locul 17 in topul national al judetelor dupa cifra de afaceri. Firmele hunedorene au pozitionat judetul pe un loc onorabil, tinand cont ca un judet cum e Aradul, plasat strategic la granita de vest, cu o reputatie de “business” consacrata si investitii straine masive, s-a pozitionat pe locul 16 in top, cu un rulaj cumulat de 8,65 miliarde de lei. Desi pare ca a recuperat si s-a lansat cu mult inaintea judetului Hunedoara din punct de vedere al promovarii afacerilor, judetul vecin Alba ocupa in top abia locul 25, cu o cifra de afaceri de 5,03 miliarde de lei.

Mai mic de 27 de ori
Cifra de afaceri cumulata a firmelor hunedorene este de 27 de ori mai mica decat rulajul realizat anul trecut de firmele bucurestene, 184,02 miliarde de lei. De altfel, Municipiul Bucuresti ocupa primul loc in acest clasament.

Penultimul loc in regiunea de Vest
Din punct de vedere al alocarilor si proiectelor care se fac pe fonduri structurale, judetul Hunedoara este o componenta a regiunii Vest a Romaniei, formata, pe langa judetul nostru, din judetele Timis, Arad si Caras-Severin. In aceasta regiune, motorul economic al Hunedoarei ne plaseaza doar pe locul trei, dupa Timis (17,71 miliarde lei), Arad si inaintea Caras Severinului (2,69 miliarde de lei).

Cel mai sarac judet
Cifra de afaceri cumulata a firmelor din judetul Teleorman (2,39 miliarde de lei), plaseaza acest judet pe ultimul loc al topului.

Cea mai tare firma hunedoreana
Compania cu cea mai mare cifra de afaceri din judetul Hunedoara este o companie de stat. Electrocentrale Deva SA a realizat in anul trecut un rulaj de 752,58 milioane de lei. Ea claseaza judetul Hunedoara tot pe locul 17 in clasamentul celor mai importante companii din fiecare judet. La nivel national, cea mai mare companie este Petrom SA, arondata Municipiului Bucuresti cu o cifra de afaceri de 13,078 miliarde de lei.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1842 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Realitatea Hunedoreana:: Iubitori ai mizeriei

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Anul acesta, mii de hunedoreni s-au inghesuit pe malurile Streiului, la plaja si baie. Dupa fiecare sfarsit de saptamana, in urma lor raman zeci de metri cubi de gunoaie. La fel se intampla si la Cincis. Edilii zonelor amintite spun ca incearca sa faca ceva pentru ca situatia sa fie tinuta sub control, insa eforturile gospodarilor sunt mereu zadarnicite de prea multele personaje lipsite de cei sapte ani de-acasa.
[... detaliat]
Toti turistii de week-end sustin ca nu suporta mizeria atunci cand ies la iarba verde, dar multi dintre ei sunt, de fapt, cei care o produc

Pe malurile Cincisului, mai ales pe cel nordic, cel mai populat, gunoaiele s-au adunat din ce in ce mai multe, pe masura ce-au trecut saptamanile de sezon estival. Sute de metri patrati din fostele fanete situate peste drum de Casa Alba, lasate neingradite la dispozitia amatorilor de soare, apa si gratare, sunt pline de PET-uri, cartoane si pungi.

Imagini sinistre
In unele locuri, este chiar contraindicat sa-ti instalezi cortul seara, de exemplu, pentru ca risti sa-ti dai seama dimineata ca l-ai pus intr-o zona dominata de bucati de hartie igienica folosita. Indiferent de cate ski-jet-uri si barci cu motor dintre cele mai scumpe s-ar perinda prin fata ochilor tai, pe lac, vreme de o zi intreaga nu prea ai cum sa ignori mizeria in care ai avut ghinionul sa gasesti un ultim loc liber. Situatia se mai schimba in fostul camping. Pe o jumatate a fostului camping, cea mai apropiata de Casa Alba, sunt amplasati saci de gunoi menajer. In cealalta jumatate a fostului camping, unii mai uita cate-o doza goala de bere, insa majoritatea isi aduna gunoiul in pungi si-l duc inapoi la oras, daca nu-l arunca la vreun container dintre cele mai nou instalate de Primaria Teliuc (comuna pe raza careia se afla lacul Cincis). Zona numita “la pruni” este insa din nou victima clara a indiferentei celor care o frecventeaza. Adesea, nici marginile drumului nu scapa de gunoaiele aruncate de turisti. La fiecare “invazie” estivala, Cincisul se da batut in fata “tenacitatii” celor care considera doar “o prostie” ideea de a pastra curatenia, marsand pe principiul “daca nu-i spatiul meu, nu ma intereseaza”. In cazul unor persoane de acest fel, orice discurs privind respectul pentru natura este sortit esecului, indiferent de cat de iscusit ar fi el intocmit.

Amenda care nu mai vine
Viceprimarul comunei Teliuc, Mircea Modarca, spune ca institutia pe care o reprezinta incearca sa puna intr-o ordine fireasca mersul lucrurilor la Cincis si-n ceea ce priveste gestiunea gunoaielor, insa fortele in “razboi” sunt total disproportionate. “Noi am amplasat in parcarile mari sase containere de gunoi. Colectam gunoiul din acele puncte si de doua ori pe saptamana, joia si lunea, dar... degeaba. Strangem si de pe marginea drumului. Fata de ce era mai demult, acum se vede o diferenta, insa mai e de lucru, mai ales in ce priveste terenurile de pe marginea lacului. Multe dintre ele au fost vandute de proprietari unor persoane care sunt plecate din tara, de exemplu, si nu prea avem cu cine sa colaboram”. Alti proprietari spun ca ei nu trebuie sa-si curete terenurile, pentru ca si-asa le lasa la dispozitia turistilor gratuit. In asemenea cazuri, viceprimarul Teliucului considera ca singura solutie ar putea fi amenzile aplicate de Garda de Mediu, o institutie cu un numar de personal total insuficient fata de problematica de mediu a unui intreg judet (doar 10 inspectori are Garda de Mediu Hunedoara).

Agrement cu iz de balega
Lucrurile nu se schimba cu nimic cand vine vorba de malurile raului Strei, ca zona de agrement. La Bacia, sau Bretea, unde oamenii mai merg pentru a se relaxa pe malul apei, sa zicem ca ar fi mai greu sa se amenajeze locuri de colectare a gunoaielor menajere, insa chiar la marginea Orasului Nou din Calan, problema gunoaielor produse de turisti este si ea in cautarea unei solutii. Anul acesta, calanenii au preferat sa se scalde in zona Streiului, situata aproape de podul de pe soseaua dintre Orasul Vechi si Orasul Noul. Terenul este, de fapt, o pasune. Mirosul de balega a fost aici un adversar puternic al bunei dispozitii. Cand s-a mai diminuat “dusmanul olfactiv”, a aparut cel vizual, alcatuit din PET-uri, sticle si hartii aruncate care-ncotro. Primarul Calanului, Adrian Iovanesc, spune ca singura solutie viabila o poate oferi doar schimbarea mentalitatilor: “Am trimis oamenii primariei de mai multe ori pe saptamana in acea zona, sa faca curat. Noi curatam vinerea, iar lunea gunoaiele sunt la loc si inca in cantitati si mai mari. Nici varianta cu amenzile nu a mers. E un viciu al sistemului legal care-i permite foarte usor celui amendat sa nu-si plateasca sanctiunea. Individul scapa nepedepsit, pana la urma, si isi reia vechile obiceiuri, de data asta, parca, fiind si mai “motivat” sa faca mizerie. Credeti-ma ca e greu, foarte greu sa constientizezi populatia ca e mult mai bine tot pentru comunitate, daca fiecare nu-si mai arunca gunoiul pe oriunde”.

TERMEN PENTRU FOSA CU PROBLEME
Zona de agrement Cincis s-a confruntat in aceasta vara cu o problema de mediu provocata tot de indiferenta, dar de indiferenta proprietarilor vechilor case de vacanta, cele aparute-n anii ‘70 inspre zona numita “coada lacului”. 28 de astfel de “vile”, cum le spun localnicii si nu numai ei, sunt toate conectate la aceeasi fosa septica. Anul acesta, fosa s-a fisurat serios, asa ca mai toata apa menajera a ajuns direct in lac: in acelasi lac in care proprietarii, prietenii lor veniti in vizita, dar si ceilalti hunedoreni care se balacesc la un kilometru mai in jos, se scalda. “Ieri (luni – n.red.) au venit in zona reprezentanti ai Regiei Apele Romane si ai Garzii de Mediu. S-a discutat cu proprietarii celor 28 de case de vacanta si li s-a pus in vedere foarte clar ca in cel mult o luna sa remedieze problema de la fosa septica. Oamenii s-au angajat ca se vor conforma. In caz contrar, mai ales reprezentantii Apelor Romane au amenintat ca-i vor pune sa-si cumpere si sa-si puna in functiune instalatii de epurare a apelor menajere, echipamente care costa mult mai mult decat reconditionarea unei fose septice. Eu unul nu as putea concepe ca nu se va rezolva problema, mai ales ca-n acea zona sunt oameni care nu se pot plange ca duc lipsa de bani pentru a strange destul de repede suma pentru reparatiile necesare”, adauga Mircea Modarca.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1956 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Reportaj:: Aurul dacic ll- povestea continua

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Recent, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia a dispus inceperea actiunii penale si trimiterea in judecata a inca zece inculpati din Romania, Anglia si Serbia acuzati ca au efectuat detectii si sapaturi in situri arheologice din zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Dosarul are toate sansele de a intra in “istorie” ca “Aurul Dacic II”: proaspetii inculpati sunt cercetati pentru delicte grave precum asociere in vederea savarsirii de infractiuni, efectuare neautorizata de detectii si sapaturi in siturile arheologice, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, furt calificat de bunuri culturale si santaj. La fel ca in primul dosar, totul se invarte in jurul cetatilor dacice din Muntii Orastiei.
[... detaliat]
Procurorii sustin ca o buna parte dintre cele 15 bratari dacice au fost scoase din tara prin “cartelul sarbesc” specializat in traficul cu bunuri de patrimoniu, cateva dintre persoanele presupuse ca implicate in astfel de operatiuni fiind inculpate in al doilea dosar referitor la aurul dacic

In dosar sunt inculpati: Radu Horia-Camil - cetatean roman si britanic, Ilic Ljubisa - cetatean sarb, Daniel Sorin Jurca, Calin Corhan, Ioan Bodea, Viorica Luncan, Ilie Luncan, Daniel Moc, Olah Laszlo Ovidiu - cetatean roman si francez si Remus Marian Popa. Dosarul instrumentat de procurorul Valentin Trif si procurorului general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazar, va ajunge in instanta in aceasta toamna si se va judeca la Judecatoria Deva. Potrivit procurorilor de dosar, in perioada 1998 - 2007, inculpatii s-ar fi constituit in asociatii infractionale, care au desfasurat o activitate sistematica de detectii si sapaturi neautorizate in situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, in urma carora au sustras si valorificat ilegal mai multe tezaure arheologice pe piata neagra a antichitatilor interna si internationala, bunuri pierdute pentru Patrimoniul Cultural National. Procurorii cred ca este vorba despre o retea internationala care are o legatura directa cu cei 13 inculpati trimisi in judecata, la sfarsitul anului 2005, la Tribunalul Hunedoara in dosarul 41/97/2005. Urmarirea penala a fost efectuata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia si organele politiei judiciare din cadrul I.G.P.R. Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural National, I.P.J. Alba si I.P.J. Hunedoara.

DE LA KOSONI LA BRATARI
Procurorii sustin ca toti inculpatii fac parte dintr-o retea care scotea tezaurele din tara, iar unul dintre capii organizatiei ar fi clujeanul Horia Camil Radu, alaturi de cetateanul sarb Ilic Ljubisa, care ar fi scos antichitatile din Romania. Rechizitoriul intocmit de oamenii legii noteaza ca activitatile de braconaj ar fi inceput “dupa descoperirea, in anul 1996, a unui tezaur de monede «Koson» gasit in punctul «Fetele Albe» - Dealul Muncelului (Dealul Bodii) de catre Dragoiu Dionisie”. Din acest moment, mai multi lideri ai lumii interlope din municipiul Deva, fosti valuti sti si camatari, printre care cativa inculpati din primul dosar, au inceput sa exploateze noua oportunitate de imbogatire rapida. “Acestia s-au reprofilat prin constituirea unor echipe de braconaj arheologic, avand ca obiectiv principal efectuarea de detectii si sapaturi ilegale in siturile cetatilor dacice din M-tii Orastiei, aflate in paza si administrarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. Scopurile urmarite constau in localizarea, sustragerea si valorificarea tezaurelor de interes arheologic, prin incalcarea regimului juridic de protectie a siturilor clasate monument istoric”.

RETRAS IN ANGLIA
Radu Horia Camil, unul dintre inculpati, a fost colectionar amator de monede in Cluj Napoca si frecventa cluburile numismatice. Potrivit rechizitoriului, dupa 1996, a contactat grupurile de braconieri din zona Muntilor Orastiei si, asigurandu- si calauze, a inceput sa efectueze detectii si sapaturi neautorizate in diverse puncte arheologice despre care obtinea informatii ca s-au descoperit monede antice si alte artefacte. Cu ajutorul contactelor sale internationale, invinuitul s-ar fi impus ca lider de retea si a coordonat o vasta activitate de colectare a pieselor arheologice descoperite si sustrase de alti braconieri din grupurile invinuitilor Corhan Calin, Jurca (Caciuc) Daniel - Sorin, Bodea Ioan, Nedelcu Mugur - Niu, Dudas Eugen. “Stocul” valoros de bunuri arheologice era depozitat in locuinta sa din Cluj Napoca, locatie unde clujeanul si-a stabilit si sediul firmei SC Cabinetul Numismatic Napoca SRL, care avea ca obiect “activitati de comert cu amanuntul in magazine specializate (obiecte de arta, articole de numismatica si similare, obiecte de colectie, antichitati si bunuri culturale – in conditiile legii – carti si cataloage in profilul obiectelor de mai sus”. Societatea s-a dizolvat pentru lipsa de activitate, timp in care, sustin anchetatorii, invinuitul desfasura o activitate energica pe piata neagra, activitate care reprezenta principala sursa de venit a familiei sale, procurorii retin aici numarul mare de iesiri/intrari la frontiera. Oamenii legii spun ca invinuitul se deplasa frecvent in strainatate pentru a contacta dealerii de antichitati de pe piata neagra internationala, unde valorifica artefactele colectate din Muntii Orastiei si depozitate la Cluj Napoca, pe care le scotea ilegal din tara, insa pentru a da o forma legala comertului cu bunuri culturale sustrase si scoase ilegal din tara, Radu Horia Camil si-ar fi infiintat doua firme de profil, una in SUA, cu numele de “Samus Numismatics LLC”, cu sediul in Florida, si alta in Marea Britanie, cu numele de “Ulpia Numismatics Ltd”, cu sediul in Londra. Inculpatul detinea si un detector marca “Fisher”, pentru care avea autorizatie de detinere a detectoarelor de metale din toamna lui 2005, autorizatie emisa de I.P.J. Cluj.

Padurile din preajma cetatilor dacice au fost si raman la discretia cautatorilor de comori antice. Nici Ministerul Culturii si nici Ministerul Internelor nu s-au sinchisit sa protejeze zona, in ciuda scandalului izbucnit cu trei ani in urma

DIN MUNCITORI FORESTIERI, IN BRACONIERI DE TEZAUR
Alt invinuit in “Aurul Dacic II” este Ioan Bodea, care lucra ca muncitor forestier la SC Sargetia Orastie, pe sectorul Gradistea, si era cazat in cabana forestiera din zona Tampu, un loc strategic pentru gruparile de braconieri. Cabana era in gestiunea unui alt inculpat in dosar, Luncan Viorica, al carei sot, Ilie Luncan, lucra in aceeasi brigada cu Bodea. Anchetatorii sustin ca sotii Luncan se aflau in relatii apropiate cu inginerul Radu Valentin Gagea, fost sef de sector la SC Sargetia Orastie, devenit apoi seful Ocolului Silvic Gradiste, in prezent, sef la Ocolul Ilia, implicat si el in traficul cu artefacte. Radu Gagea i-ar fi ajutat sa-l angajeze padurar in zona de domiciliu, din 2001, pe fiul lor, Marius Luncan, cercetat si el pentru braconaj arheologic. Dupa aflarea vestii dezgroparii tezaurului, acestia au facut mai multe detectii si sapaturi neautorizate in siturile cetatilor dacice Sarmizegetusa Regia si Costesti Blidaru. Astfel, in vara lui 1999, in timp ce se aflau pe Dealul Gradistii, sub Muchea Cetatii, la o distanta de 40 de metri de incinta sacra a Sarmizegetusei Regia, Ioan Bodea si Viorica Luncan ar fi localizat un tezaur valoros, alcatuit din doua bratari dacice, din aur, 200 monede Lysimach din aur si 500 tetradrahme din argint, tezaur care ar fi fost ascuns in locuinta sotilor Luncan, dupa care a fost aratat mai multor persoane care l-ar fi putut valorifica pe piata neagra a antichitatilor. Anchetatorii sustin ca invinuitii au aratat atat groapa, cat si tezaurul, sefului lor, Radu Gagea, si localnicului Traian Stanila, ruda prin alianta cu familia Luncan.

AFACERI DE FAMILIE CU BRATARI DACICE
Pentru ca Stanila nu a reusit sa vanda piesele, muncitorii l-au cunoscut pe Radu Horea Camil prin intermediul lui Gagea. Clujeanul ar fi cumparat piesele si le-ar fi scos ilegal din tara. Dupa asta, conform afirmatiilor procurorilor, familia Luncan ar fi prosperat rapid: Ilie Luncan si-a deschis propria firma de exploatari forestiere, iar fiul sau s-a casatorit cu fiica lui Bodea, care i-a si devenit angajat. Astfel, inculpatii au reusit sa tina ascunsa mult timp sustragerea tezaurului. Conform declaratiei lui Radu Horia Camil, in anul 2001, piesele se aflau deja la firma acestuia, “Samus Numismatics LLC” din SUA. La 27 decembrie 2002 au fost prezentate de Robert Freeman, pentru examinare, expertului Pieter Meyers, din Los Angeles, California, care a confirmat autenticitatea acestora prin concluziile raportului de expertiza. Cu o factura din mai 2004, emisa pe firma Samus Numismatics LLC, Radu Horia Camil ar fi vandut o bratara, de 680 grame, firmei “Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu pretul de 40.000 dolari SUA. Conform mentiunii efectuate pe factura, prima transa de 20.000 USD s-a platit prin transfer bancar in mai 2004, iar a doua transa de 20.000 USD s-ar fi platit, in acelasi mod, dupa doua luni. A doua bratara, de 760 grame a fost transmisa, cu o factura proforma din mai 2004, aceleiasi firme pentru a o vinde in consignatie cu pretul de 45.000 dolari SUA. Pentru ca galeria nu a reusit sa o vanda, piesa a fost restituita invinuitului in februarie 2005. In timp ce procurorii il citau deja pentru declaratii la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, clujeanul a declarat ca nu stie nimic si ca nu detine asemenea piese. Numai ca acesta ar fi vandut a doua bratara, in august 2006, firmei “Ariadne Galleries”, din New York, cu pretul de 30.000 USD, din care suma de 29.000 USD a fost achitata firmei “Samus Numismatics LLC”, prin virament bancar.

DOSAR CU TENSIUNI SI PRESIUNI
In iulie 2006, clujeanul Horia Camil Radu, deja rezident in Marea Britanie, a apelat la presa si s-a plans de tratamentul la care il supun procurorii. El sustinea ca de luni de zile este santajat de procurori care ii cer sa ofere date confidentiale despre clientii firmei lui, infiintata in Marea Britanie, firma prin care vindea si cumpara obiecte de patrimoniu aflate pe piata. Intr-un interviu acordat unui saptamanal din Cluj, Horia Camil Radu povestea cum, in octombrie 2005, a solicitat politistilor din Cluj eliberarea unei autorizatii de detinere a unui detector de metale, dar intre timp ar fi intervenit procurorul Augustin Lazar, care i-a conditionat eliberarea autorizatiei de acceptarea statutului de martor in dosarul aurarilor, aflat deja pe rol la Tribunalul Hunedoara. Clujeanul sustine ca a refuzat oferta pe motiv ca nu cunoaste nici dosarul si nici persoanele implicate. Mai mult, contractul pe care il incheie cu fiecare client ii interzice sa dea detalii despre el. “S-a enervat si mi-a spus ca ar fi bine pentru mine sa cooperez cu Procuratura si sa le dau informatii despre tot ceea ce stiu, despre toata lumea, despre tranzactii, despre clienti etc. Despre tot. Altfel, ar putea sa-mi schimbe calitatea de «martor» in cea de «inculpat». Mi-a cerut sa fiu informatorul lor. Am refuzat categoric”, maruriseste clujeanul. Dupa mai multe probleme intampinate la frontiera la Vama Nadlac si la Vama Turnu in anii 2005 si 2006, clujeanul a decis sa faca o plangere impotriva politistilor IGPFR si, in plus, sa dea in judecata Parchetul Curtii de Apel Alba, pentru abuzurile, considera el, facute de adjunctul acestei institutii.

DEVENII, PESTI PRINTRE RECHINI MAI MARI
Doi deveni, Daniel Jurca si Daniel Moc, sunt si ei inculpati in dosar. In 19 iunie 2007, Moc, acuzat de tainuire intr-un dosar disjuns din cel al “Aurarilor”, a fost incatusat de politistii de la patrimoniu intr-o benzinarie din Deva, unde i-a fost perchezitionata si masina. Atunci, barbatul a sustinut ca interventia politistilor este un efect al faptului ca nu a vrut sa faca anumite declaratii sub presiune anchetatorilor din “Aurul Dacilor”. Procurorul de caz, Dorel Herban, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara, a declarat atunci ca Moc este cercetat ca faptuitor intr- un dosar penal pentru santaj si conducerea pe drumurile publice a unui autoturism cu numere false de inmatriculare. Jurca Daniel, zis si “Rudel”, este un controversat om de afaceri din Deva, cu cateva firme de constructii, care au avut pana in 2004 numeroase lucrari pe bani publici pe teritoriul municipiului Deva, de la montarea pavelelor, la renovarea centrului vechi. Este banuit ca ar fi executat sapaturi in situri, sau ar fi intermediat diverse tranzactii cu bunuri de patrimoniu. A fost audiat ca martor in “Aurul Dacic”, audiere la care s-a plans si el de presiunile exercitatate de anchetatori.

MASURI CONTESTATE
Desi nu au apucat inca sa studieze pe indelete noul dosar, avocatii inculpatilor se pare ca au inceput deja sa-si construiasca o aparare ferma. Nicoleta Iovanesc, avocatul a doi dintre cei 10 inculpati (Ovidiu Olah si Remus Popa), spune ca, in cazul clientilor sai, procurorii au savarsit deja o nedreptate: “Cei doi clienti ai mei sunt acuzati si de faptul ca s-ar fi asociat in vederea savarsirii de infractiuni. Cum se pot asocia doi oameni cu alte persoane pe care nu le cunosc? Clientii mei nu cunosc pe absolut niciunul dintre ceilalti opt inculpati, motiv pentru care includerea lor in acest dosar mi se pare, putin spus, fortata”. Initial, in cel de-al doilea dosar privind braconajul arheologic, au fost invinuite 67 de persoane, majoritatea romani, in grup regasindu-se insa si cetateni sarbi, italieni, turci, olandezi sau americani, deoarece noul dosar a urmarit retelele internationale prin care bratarile gasite la Sarmizegetusa Regia au fost traficate. Doar 10 au fost trimise in judecata prin rechizitoriul intocmit de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba. Pentru 30 de invinuiti (printre care si cativa politisti) s-a propus disjungerea cercetarilor intr-un alt dosar (urmand, astfel, sa apara un al treilea dosar stufos referitor la braconajul arheologic), iar pentru restul de 27, procurorii au dispus neinceperea urmaririi penale, multi dintre acestia devenind martori in dosarul inaintat recent Tribunalului Hunedoara.

AURUL DACIC I
Un numar de 13 hunedoreni, patroni de localuri sau de case de schimb valutar din municipiul Deva, au fost retinuti, la inceputul lunii iunie 2005, sub acuzatia de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri din patrimoniul cultural national, efectuarea de detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice, santaj, lipsire de libertate si proxenetism. Ei ar fi cautat, gasit si traficat ilegal 15 bratari dacice din aur masiv din zona siturilor din Muntii Orastiei. Printre presupusii beneficiari ai obiectelor procurate de aurari au fost amintite nume sonore: Adrian Nastase, Ioan Talpes, Dan Iosif, Ovidiu Tender si Sergiu Nicolaescu. Toti au declarat ca acuzatiile sunt total nefondate si au fost scosi de sub urmarire penala.

NECAZURI DE PROCUROR
In rechizitoriu exista si “comedii” de situatie: spre exemplu, procurorii se plang cum Radu Horia Camil, dupa ce a aflat de ce este invinuit, in noaptea de 15 – 16 iunie 2007, ar fi fugit din Romania la Londra, dupa ce si-a vandut locuinta din Cluj Napoca. Citat de mai multe ori, inculpatul a refuzat sa se reintoarca in tara invocand riscul unei posibile “arestari abuzive”. Si sarbul Iliæ Ljubiša refuza sa se vada cu procurorii si utilizeaza “urmatoarele procedee: invocarea programului incarcat care presupunea calatorii de afaceri repetate in Elvetia si SUA; evitarea posibilitatii de a fi citat la domiciliul din Belgrad prin cerere de comisie rogatorie internationala, invocand deplasarile in Zurich, unde avea proces de contestare a masurii asiguratorii asupra contului sau bancar solicitata prin comisie rogatorie internationala de organele judiciare romane; solicitarea de a nu fi citat la avocatul sau din Geneva; solicitarea de termene pentru a-si angaja avocat in Romania; solicitarea garantiilor de impunitate conform art. 12 din Conventia de asistenta judiciara in materie penala (pentru alte fapte decat cele pentru care a fost citat) iar in final trimiterea, tot prin avocatul elvetian, a unui act medical eliberat pro causa din care rezulta ca medicul ii recomanda sa nu calatoreasca”.

“PADA” INVOCATA DE PROCURORI
Procurorii sustin ca in cursul urmaririi penale au fost recuperate noua bratari spiralice din aur, in valoare de 3.850.800 euro, aflate in custodia Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti. Organele judiciare au recuperat, de asemenea, mai multe loturi de artefacte din Patrimoniul Cultural National, clasa Tezaur: un depozit de 105 piese arheologice alcatuit din diverse tipuri de arme si unelte dacice din fier, bronz si plumb in valoare de 30.000 de euro; un lot de 4.000 piese arheologice, adica monede, vase, arme in valoare de 40.000 de euro, predate la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca; un depozit de monede din argint, doua vase si o toarta de vas antic, doua colane dacice torsadate “torques” in valoare de 18.000 de euro, trei fibule, patru inele, un medalion, 63 monede romane si grecesti, cinci artefacte antice din metal in valoare de 3.071 de euro, tezaur de 91 monede antice in valoare de 9.100 de euro, un tezaur de 1.656 denari republicani romani, un tezaur de 287 denari republicani din argint, predate Muzeului National al Unirii Alba Iulia; 558 monede din aur, de tip Koson, un tezaur de 2.990 denari imperiali romani, evaluat la 33.139 de euro, predate Muzeului National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 4388 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Programul Ligii a II-a (Seria a II-a)

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2021 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: Rezultat nedrept

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Romulus Gabor
Acest editorial as vrea sa-l incep cu performanta extraordinara pe care a obtinut-o aceasta domnisoara de 26 de ani, Alina Dumitru, care a adus delegatiei Romaniei prima medalie la J.O. de la Beijing. Si nu orice medalie, ci pe cea din metalul cel mai pretios, AUR. Toata stima pentru modul in care Alina a luptat pe tatami, pe continentul asiatic, acolo unde a fost inventat judo. Am admirat darzenia ei, puterea fantastica de concentrare, dar mai ales dorinta de a invinge. Faptul ca a trecut de o legenda a Japoniei, neinvinsa de 11 ani, spune tot despre aceasta sportiva, care ne-a facut sa ne simtim mandri ca suntem romani.
[... detaliat]

Sunt sigur ca Alina a fost doar deschizatoarea de partie la aceasta olimpiada de vara, si ca in zilele urmatoare, impulsionati de aceasta realizare, ceilalti sportivi vor intregi aceasta salba inceputa cu un titlu olimpic. Tercand la sportul rege, campionatul intern a consemnat primul “soc” al acestui inceput de sezon, in Giulesti aflandu-se fata in fata, dupa opinia mea personala, formatiile cu cele mai bune loturi, si tot odata, principalele aspirante la lupta pentru titlu, Rapid si CFR Cluj. Nu as vrea sa fiu crezut ca sunt subiectiv, dar rezultatul inregistrat pe teren mi se pare nedrept, fata de modul cum s-au desfasurat ostilitatile. Stiam ca va fi un meci extrem de dificil, de aceea ne-am si studiat foarte bine adversarii, incercand sa blocam mijlocul rapidist. Am mizat pe atac, pe viteza lui Dubarbier si miscarile inselatoare ale lui Ruiz, dar, din pacate, a fost deajuns acea gafa a lui Stancioiu, ca totul sa se naruie. La deznodamantul final a pus umarul serios si arbitrul Bogaciu, care a judecat cu unitati de masura diferita. A dictat extrem de usor la inceputul celei de-a doua reprize acel cartonas galben la Dani, care i-a adus eliminarea. Nu acelasi lucru l-a facut mai apoi cu Boya, care a faultat fara minge si care ar fi trebuit sa primeasca direct rosu. Multi pot spune ca au fost greseli omenesti, fara intentie, dar eu cred ca Bogaciu a influentat decisiv evenimentele. La un asemenea derby ar fi trebuit sa fie delegat un cavaler al fluierului cu experienta, si, mai mult, sa nu fie bucurestean. Clujenii au fost mult mai periculosi in fata portii, iar interventiile lui Andrade au fost decisive. Ramane insa rezultatul - faptul ca cele trei puncte au ramas sub podul Grant. Steaua a reusit sa-si apropie toate punctele in Copou, dar dupa o evolutie care nelinisteste in perspectiva dublei cu turcii de la Galatasaray. M-as bucura ca elevii lui Lacatus sa ne fie colegi in grupele din Champions League, mai ales ca, daca suntem realisti, fotbalistii din Ghencea au adunat de-a lungul anilor o multime de puncte, ceea ce a permis ca in acest an, CFR sa evolueze direct in grupe. La ora cand cititi aceste randuri, prima mansa s-a si jucat pe vulcanicul stadion din Istanbul. Sunt convins ca totul se va decide la Bucuresti. Dupa parerea mea, cea mai mare surpriza a etapei am consemnat-o la Medias, unde nou promovata “Gaz”, pe care eu o vedeam ca una dintre pretendentele la retrogradare, a zdrobit pur si simplu “armada” banateana, cu un incredibil 5-1, avandu-l in prim plan pe mijlocasul de 21 de ani, Alex Curtean. El a realizat un spectaculos hattrick, doua dintre goluri fiind de-a dreptul fabuloase. Mediesanul se anunta ca o mare speranta a fotbalului autohton, dar viitorul depinde numai de el. Tot un 5-1 s-a inregistrat si la Tg. Jiu, unde Pandurii lui Neagoe au fost simple jaloane in fata celor de la Urziceni, meciul decizandu- se, practic, in minutul 11, cand portarul gorjenilor Stanca a primit direct rosu. Colegul si prietenul Rednic este inca in perioada cautarilor, Dinamo castigand greu in fata unei elte noi promovate, FC Otopeni. Noroc cu golul revenitului Marius Niculae. Partida de infarct in Banie, unde oltenii italianului Napolli erau sa-l bage pe Mititelu in spital. Gazdele au ratat doua penaltyuri, si-au dat un autogol, au fost conduse cu 1-2, iar in final au biruit cu 3-2. Ce poti sa mai spui la asa scenariu? Doar trei etape a rezistat pe banca tehnica, Fane Stoica, tehnicianul celor de la Gloria Buzau. Dupa trei esecuri consecutive, cu zero goluri marcate, Stoica a fost demis, iar Buzaul va avea viata grea. Surpriza placuta a acestui inceput de campionat o constituie moldovenii lui Porumboiu de la Vaslui, care au acumulat maximul de punctaj, si au sanse mari sa se califice in primul tur al Cupei UEFA, unde au un adversar la indemana. In fine, derby-ul noilor revenite pe prima scena, a dat castig de cauza argesenilor care au castigat la limita confruntarea cu elevii lui Razvan Lucescu.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1767 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: ELECTROCENTRALE DEVA SA DA ACTIUNI PENTRU STINGEREA DATORIILOR

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Cotata ca cea mai importanta firma din judetul Hunedoara, Electrocentrale Deva SA, filiala a Termoelectrica, ar putea plati cu actiunile ei datoriile acumulate pe care firma mama le are catre Romgaz si Transgaz. Conform celor declarate in presa centrala de directorul companiei Transelectrica, Ioan Ungureanu, compania nationala este dispusa sa cedeze pachete minoritare de actiuni din cadrul celor trei filiale pe care le detine, respectiv Deva, Bucuresti si Galati.
[... detaliat]

Reprezentantii Termoelectrica considera ca aceasta este cea mai rapida metoda de a stinge datoriile, ea fiind agreeata si de Ministerul Economiei si Finantelor (actionarul majoritar al celor trei companii). Datoriile Termoelectrica fata de Romgaz, in contul gazelor livrate pentru productia de energie, se ridica la 158 milioane de lei, adica aproximativ 45 de milioane de euro.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1716 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: ISI SCHIMBA SINGURI PIN-UL CARDULUI

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Adrian Salagean

Clientii Alpha Bank persoane fizice pot schimba codurile personale de identificare (PIN) ale cardurilor AlphaCard VISA la ATM-urile din reteaua bancii - AlphaNet, in urma unor imbunatatiri ce au fost aduse in scopul oferirii unor noi facilitati clientilor, se arata intr-un comunicat al bancii. Optiunea este disponibila gratuit.

[... detaliat]

Noua facilitate este foarte simplu de utilizat. Dupa introducerea cardului in ATM si a codului PIN existent, din lista de operatiuni disponibile afisate pe ecran se alege “schimbare PIN”. Aceasta optiune aduce clientilor un plus de siguranta in utilizare acestor instrumente de plata.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1669 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: PENSII... DESCENDENTE

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Numai sase fonduri de pensii obligatorii, din cele 14 care sunt active pe piata, au inregistrat randamente pozitive pana la sfarsitul lui iulie, cel mai mare castig fiind afisat in continuare de ING Pensii Private, potrivit datelor publicate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. ING a inregistrat cel mai mare randament calculat dupa valoarea unitara a activului net, de plus 6,027%, fiind urmat de BT Aegon, cu un castig de 2,082%, AIG (plus 0,835%) si Generali (plus 797%). Primele viramente catre fondurile de pensii obligatorii, aferente lunii martie, au fost facute pe 20 mai.
[... detaliat]

INFLATIE RECORD.
Rata inflatiei a atins, luna trecuta, cel mai inalt nivel din ultimii trei ani. Cota de 9,04% nu s-a mai inregistrat din iulie 2005, potrivit Institutului National de Statistica.

IEFTINIRE LA POMPA.
Rompetrol a ieftinit, marti, carburantii. Astfel, benzina costa mai putin cu patru bani pe litru si motorina cu opt bani. Pretul benzinei Premium Euro 4 coboara la 4,02 lei pe litru, iar cel al sortimentelor Efix 95 si Euro Super 98 fara plumb va fi de 3,98 lei, respectiv 4,61 lei pe litru. Pretul motorinelor Efix Euro 4 si super Euro 5 va ajunge la 4,34 lei, respectiv 4,63 lei pe litru.

ROMTELECOM, LISTAT LA ANUL.
Listarea la Bursa a Romtelecom a fost amanata pentru primavara 2009, din cauza trendului descendent a pietei de capital, urmand ca, in termen de 45 de zile, sa fie semnat contractul pentru desemnarea unui consultant pentru listare, in cazul in care piata va fi favorabila, a declarat ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei, Karoly Borbely.

IEFTINIRI LA FIX.
Romtelecom a anuntat ca, incepand cu luna august, pretul pentru convorbirile interurbane efectuate de persoanele fizice este acelasi cu pretul convorbirilor locale.

2.000 de tone
Romania a importat 2.000 de tone de telefoane mobile in anul trecut. Telefoanele mobile au urcat pana pe a patra pozitie in topul importurilor Romaniei din primul trimestru pe acest an, dupa petrol, gaze si medicamente si peste importurile de masini, arata datele Institutului National de Statistica (INS). In total, Romania a importat in primul trimestru din acest an telefoane in valoare de 143,2 milioane de euro. INS ia in calcul si greutatea totala importata pe fiecare categorie de produs, aceasta fiind, in cazul telefoanelor, de 754 de tone numai in primul trimestru din 2008.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1679 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Opinii:: Incercarea cu numarul 300

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Poate ca ati observat, poate ca nu: REPLICA a ajuns la cea de-a 300-a aparitie. Nu pare mult dar, pentru o publicatie saptamanala judeteana, credem ca e mai mult decat s-a obisnuit pe la noi prin judet pana acum. Cu o singura exceptie, cea a unui saptamanal aparut mult mai devreme decat REPLICA, mai toate publicatiile de acest fel au disparut la fel de brusc cum au aparut.
[... detaliat]

Nu ne bucura deloc esecurile fostilor nostri concurenti, asa cum nu ne-ar bucura deloc nici cele ale actualilor, dimpotriva. N-am considerat niciodata ca suntem unicii detinatori ai Adevarului Absolut, Doamne fereste, si nici n-am fi dorit sa fim lipsiti de concurenta. Continuam sa apreciem eforturile profesionale ale colegilor nostri din alte redactii (indiferent de periodicitatea aparitiilor), sa invidiem la modul cel mai inofensiv reusitele lor, dar si sa le atragem atentia atunci cand gresesc. Credem ca e o relationare normala, benefica. Nici din cea de-a 300-a noastra aparitie nu facem un titlu de glorie. O foarte mica parte din merite apartin colectivului redactional, mai ales ca piata de publicitate din judetul Hunedoara ar fi in stare sa sustina doar o simpla statie de radioficare, iar aici ne referim doar la piata de publicitate cu bani privati, nu publici. Nu ne apucam sa facem bilanturi si sa bifam artificial “victorii semnificative” pentru ca nu consideram ca am repurtat astfel de izbanzi. De la bun inceput, ne-am declarat ca fiind cativa oameni care considera ca au ceva de spus. Inca de la primele aparitii ne-am atras antipatii, mai ales din sleahta politica, dar pana si din breasla gazetarilor. Am considerat, cum consideram si azi, ca incercam sa schimbam lumea actuala intr-una mai buna, doar atat. Stim, e patetica o astfel de idee in lumea de azi, o lume in care nu conteaza in ce crezi, ci din ce masina te dai jos, cu ce esti imbracat si cat e de gros fisicul de bani cu care poti sa cumperi pe cine vrei sa-ti fie vasal (prietenia sincera, dezinteresata, tinde si ea sa devina o notiune depasita). 300 de saptamani la rand, am observat, criticat si zeflemit pe cei despre care am crezut noi ca merita sa fie tratati astfel: cei care au promis doar de dragul de a promite si a se vedea cu sacii-n caruta. Pe rand, am fost catalogati, de indivizi cu gandirea ingustata de propriile practici, ca fiind ba ai pesedistilor, ba ai liberalilor, ba ai pedistilor, iar “apartenenta” noastra atribuita de gura lumii este deja, cred, la al treilea cerc complet, fara sa fi nimerit vreodata varianta adevarata. De laudat n-am laudat decat foarte rar si doar pe indivizii despre care noi am crezut ca au reusit, intr-adevar, sa schimbe lumea din jurul lor in ceva mai bun, mai frumos, fara sa ceara nimic in schimb decat, eventual, o doza minima de respect si-atat. Pe alesi nu i-am laudat pentru ca absolut niciunul, absolut NICIUNUL, nu este demn de lauda cata vreme simplii cetateni care l-au sustinut nu-i bifeaza ca fiind rezolvate toate promisiunile facute lor intr- o campanie electorala. In rarele ocazii in care alesii au muncit in folosul comunitatii, la modul dedicat si dezinteresat, n-am laudat. N-am laudat nici in astfel de ocazii pentru ca am considerat ca respectivul ales nu-si face decat datoria, iar daca ideea de a-ti respecta cuvantul a iesit din normalitate si a intrat in categoria ideilor utopice, inseamna ca noi, gazetarii, chiar nu stim pe ce lume traim si ar cam fi cazul sa plecam in Congo. Nu ne facem inca bagajul, pentru ca mai avem mii de hunedoreni care ne citesct “pe print” sau ne acceseaza site-ul de Internet saptamanal. In primul rand, lor le datoram multumiri sincere. Apoi, colegilor de breasla pentru care, macar pentru o vreme, REPLICA a fost titlu de luat in seama joia dimineata. Nici nu suntem adepti ai promisiunilor. E riscant, mai ales intr-un an electoral. Am incercat de 300 de ori sa spunem ce nu e bine. Absolut fiecare incercare in parte a fost urmata de fel si fel de “riposte” ce au constat in tentative de intimidare. Nu suntem plangaciosi! Contrar aparentelor, inca mai stim pe ce lume traim si, cu toate ca nu putem spune ca suntem multumiti de rezultatele celor 300 de incercari ale noastre, ca niste catari idealisti, suntem dispusi sa mai incercam! Si avem o medie de varsta destul de mica.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2045 utilizatori., 4 comentarii
<<< Pagina anterioara

Saptamana nebuna::

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::
Materialele prezentate au caracter de pamflet si trebuie tratate ca atare                                                
[... detaliat]
14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2278 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Devoratorul de gazete:: RASU’ LUMII

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Chioru’ Corectoru’
Mea culpa, asa cum i-am promis cititorului care-si semneaza comentariile pe site-ul www.replicahd.ro cu numele Antichioru: saptamana trecuta, tocmai in rubrica pe care cu atat de mult interes o cititi (si eu o scriu), mi-au scapat printre taste doua greseli pe care nu mi le pot ierta. Prima ar fi o cacofonie de toata frumusetea: “astfel ca caseta”, iar a doua, inventarea unui nou cuvant: “iimaginea”. Am, totusi, o scuza, chiar daca stiu ca nu intereseaza pe nimeni, cu atat mai putin pe cititorii care, la fel ca Antichioru, de-abia asteapta sa ma vada gresind: am fost expus prea mult timp greselilor “comise” de colegii din presa. Am fost contaminat! Iertare si promit sa nu mai fac!
[... detaliat]

» Ina Jurcone, de la Servus Hunedoara, ne spune ca “formatiile de dansuri din Vulcan au ajuns sa faca repetitii in strada dupa ce o trupa de romi isi exerseaza numerele la Centrul «Sansa» din localitate”. Cam nefericita formularea aleasa de jurnalista, stim ca poate si mai mult, adica poate sa faca greseli si mai mari. Dar mi-am zis ca pentru “deschiderea” articolului, merge si o greseala “light”.

» Cum spuneam: “[...] in prima zi, grupul a uitat cu desavarsire motivul pentru care venisera in statiune dupa ce l-au vazut pe Rocky in telescaun la 70 de metri de sol. L-au filmat o zi intreaga apoi l-au dat pe postul national din tara lor”. E vorba despre un caine care a fost “adoptat” de un angajat din statiunea Parang (oricum, asta nu se afla nici din titlu, nici din primele randuri ale articolului scris de Ina Jurcone) si caruia ii place sa urce pe munte cu telescaunul. Iar in fraza pe care am redat-o mai sus, jurnalista Ina Jurcone ne povesteste despre un grup de turisti din China, venit sa inspecteze muntele pentru o evaluare a potentialului sau turistic. Numai ca gramatica asta, care ne omoara pe toti, a parasit-o si pe Ina Jurcone spre sfarsitul articolului din Servus Hunedoara. Astfel, grupul “l-au vazut pe Rocky”, “l-au filmat”, apoi “l-au dat pe postul national”. Subiectul e “grupul” sau “turistii”?

In mod ironic, sub semnatura Inei Jurcone, exista o reclama pentru o marca de masini pe care scrie “Simply clever”. Mai mult “simply” decat “clever”, as zice eu, fara nicio legatura cu reclama.

» In articolul “Gata cu pizza in scoli”, Calin Bicazan, si el de la Servus Hunedoara, reproduce declaratia unei profesoare de limba si literatura romana (!), care spune: “Am auzit ceva reactii din partea elevilor dependenti de chips-uri care erau foarte scandalizati ca acum nu mai au ce sa mance, ca ei mor de foame etc”. Asa sa se fi exprimat o profesoara de limba romana? “Elevi care nu mai au ce sa mance”? O fi zis biata femeie si ca elevii sufera din cauza ca nu mai pot sa “beie” sucuri acidulate, dar Calin Bicazan i-a scurtat declaratia, ca sa n-o faca de rusine mai mult decat s-a facut deja...

» Din ciclul “Alcolul este viata si viata e alcol”, Hunedoara Expres ne prezinta o stire cu titlul “Alcolemie record”. Nu pentru ca n-ar fi incaput inca un “o” pe randul cu titlul, ci pentru ca redactorii Hunedoara Expres (da, generalizez, pentru ca nu si-a asumat nimeni aceasta stire) vor sa simplifice vocabularul limbii romane.

» Acelasi lucru intentioneaza sa-l faca si Ina Jurcone, de la Servus Hunedoara. A inceput prin scurtarea cuvantului “neautorizata”, care a fost transformat in “neatorizata”. Adica “fara atorizatie”, sau cum vine asta?

» Inca un cuvant prea lung pentru Ina Jurcone este “proprietar”, cu toata familia sa de cuvinte. Astfel, intr-un articol care se intinde pe o jumatate de pagina de ziar, avem asa: “propietarii de terenuri”, “act de propietate”, “actualii propietari” si “titlul de propietate”. Alte greseli din articolul cu titlul “Renta viagera, «botezata» din 2010”, publicat in Servus Hunedoara: “nici din puncte de vedere a timpului”, “solutii de compromise” si “agicultura”. Va las pe voi, cititorii si criticii mei (inca o data, salutari, domnule Antichioru!), sa comentati.

» In Calauza, Gligor Hasa semneaza un pamflet in care se arata foarte revoltat de grija excesiva pe care le-o poarta Statul tiganilor: “Ogoarele tarii stau de 18 ani in paragina, muntii sunt decopertati, tara e o groapa de gunoi, iara noi asistam social o etnie care nu vrea sa traiasca altfel, ii suportam ifosele, jignirile, naravurile proaste”.

Pe pagina urmatoare, insa, Constantin Grecu scrie despre un program finantat de Uniunea Europeana, cu bani grei, destinat integrarii unui numar de 70 de persoane de etnie rroma (observati cum, de la pamflet la articol “serios”, tiganii au devenit “rromi”?). Ori sunt tigani, ori “rromi”? Ce facem, ii uram de moarte sau ii integram?

» Iulian Stroia a scris, in Hunedoara Expres de vineri, despre codul bunelor practici, incheiat intre producatori si reprezentantii marilor magazine. Cateva “mostre” din textul semnat de domnul Stroia: “insusi reprezentanti ai Guvernului, senatori si deputati s-au aratat solidari la problemele producatorilor autohtoni”.

Mai departe: “«Codul bunelor practici », cuprinde reguli care puse in practica aduc o stare de normalitate in comertul autohton”. Salutam nelipsita virgula dintre subiect si predicat!

“In aceste conditii conform declaratiilor producatorilor din judet acestia platesc acelasi taxe ca si cum acest document nici nu ar fi existat. «Platesc acelasi taxe ca si acum patru luni» [...]”.

Articolul a fost, presupun, interesant pentru acei cititori care pot sa-l citeasca fara sa bage in seama greselile gramaticale “comise” de Iulian Stroia. Eu nu pot. » Pe ultima pagina a cotidianului Hunedoara Expres de vineri, sub o fotografie care-l infatiseaza pe actorul Morgan Freeman, avem urmatoarea explicatie: “Explic”. Pai explicati, oameni buni, nu-i mai lasati pe bietii cititori sa presupuna!

» Asa cum va promiteam, am pus mana, dar mai ales ochii, pe 7 zile hunedorene, care acum se numeste si Magazin economic hunedorean. Intr-un prim articol, despre banci si comisioanele practicate de acestea, Iulian Rosian transforma institutiile bancare in fiinte. Din cate stiu eu, gandirea este proprie doar creierului uman, institutia are politici. “Daca aceasta este gandirea institutiei respective, e clar ca au gresit domeniul de activitate”.

» Daca tot s-a reprofilat 7 zile hunedorene, e timpul sa citim mai multe despre leul greu. Sau leul “de leu”. Astfel, Iulian Rosian ne prezinta o idee de afacere, cresterea de fazani, iar la sfarsit aflam si care sunt preturile la care se comercializeaza aceste pasari: “Un fazan adult se comercializeaza la preturi cuprinse intre 40 si 50 de lei, iar un pui de fazan poate costa intre 5 si 6 lei de lei”. Adica lei grei, presupun.

» In cateva cuvinte si destul de multe greseli, Iulian Stroia scrie si el, in acelasi Magazin economic hunedorean, despre greutatile prin care trec fermierii hunedoreni: “Motorina un lux pentru fermierii”, “Subventiile la motorina pe care fermierii hunedoreni le primesc de la Guvern, sunt incomparabil mai mici decat cele pe care le primesc fermierii din UE”.; “problema este ca banciile au inasprit conditiile de creditare”, “pariul cu agricultura, a fost pierdut de mult”. Astea au fost greselile mici. Cel mai mult mi-a placut urmatoarea fraza: “In aceste conditii spun fermierii este imposibil sa poti concura pe piata cu produsele fermierilor din UE”. Eu credeam ca, uneori, este posibil sa poti. Totul e sa vrei! Restul ideilor le gasiti in 7 zile - Magazin economic hunedorean.

» Un alt articol de maxim interes din saptamanalul 7 zile hunedorene poarta titlul “Vanzatorii, o «specie» bine remunerata”. De ce spun ca este de maxim interes? A, pai e de maxim interes pentru mine, pentru ca l-am regasit, sub aceeasi forma, dar cu titlul “Un vanzator bun poate castiga mai bine decat un general manager”, pe site-ul Ziarului Financiar. Pentru conformitate, adresa la care gasiti articolul original, semnat de Liviu Florea, este urmatoarea: http://www.zf.ro/articol_ 181948/un_vanzator_bun_poate
_castiga_mai_bine_decat_un_general_ manager.html. Articolul semnat de Iulian Rosian in 7 zile hunedorene poate fi consultat in pagina 23 a editiei din 8 august 2008. Bravo, domnule Rosian! Asa se face jurnalismul de inalta clasa!

» O sa zica domnul Rosian ca am ceva cu el... dar promit ca asta e ultima greseala facuta de el pe care-o consemnez aici, saptamana aceasta. De altfel, nici nu mai am spatiu in pagina... Il rog, deci, pe domnul Rosian sa-mi spuna ce intelege din urmatoarea propozitie, pe care a scris-o intr-un articol din 7 zile hunedorene: “Dupa ce sunt alese specia de pom fructifer si locatia”.

» Daca Ina Jurcone a transformat cuvantul “neautorizat” in “neatorizat, cei de la Hunedoara Expres prefera o alta forma: “Cercetati pentru sapaturi neutorizate”. Oameni buni, faceti o sedinta si hotarati-va asupra unei variante! Adica... transformam vocabularul, dar sa stim si noi cum!

Gata, s-a terminat. Pana joia viitoare, chinul ziaristilor din judet s-a sfarsit. Stiu ca ma urati cu totii, dar ganditi-va ca nu-mi fac decat meseria.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2131 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Retrospectiva:: Saptamana in presa locala

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Denisa Bargau
MIERCURI, 6 AUGUST
Preturi mai mici la benzina
Elena Maties, Hunedoreanul

“Petrom reduce astazi, cu patru bani pe litru, pretul benzinei si al motorinei. Compania petroliera a mai ieftinit, saptamana trecuta, preturile benzinei si motorinei, cu opt bani, respectiv sapte bani pe litru.
[... detaliat]

De azi, benzina ECO Premium 95 va costa 3,93 lei pe litru, iar sortimentele Premium fara plumb si Top Premium fara plumb vor fi comercializate la preturi de 3,9 lei, respectiv 4,23 lei pe litru”. La opt bani pe litru, economia este insesizabila. Dar e si asta o metoda de a te mentine in atentia presei si a publicului, fie si prin comunicate de presa care nu anunta aproape nimic important.

JOI, 7 AUGUST
Stop fast-food!
Hunedoara Expres

“Anul scolar 2008-2009 aduce noi reguli pentru elevi nu doar in programa scolara ci si in modul de alimentatie. Chioscurile alimentare din incinta unitatilor scolare hunedorene vor functiona dupa o lege, Este vorba despre Legea privind alimentatia nesanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar, care a fost deja publicata in Monitorul Oficial, si care insa nu poate fi aplicata din cauza Ministerului Sanatatii, care nu a redactat inca lista acestor produse. Documentul care enumera alimentele interzise in scoli a fost intocmit de Comisia de Alimentatie si Nutritie a Ministerului Sanatatii. Elevii nu vor mai putea cumpara de la chioscurile scolilor alimente cu un continut ridicat de zahar, grasimi si sare: prajituri, bomboane, bauturi racoritoare, hamburgeri, pizza, cartofi prajiti, produse de patiserie, prajeli, maioneze, mezeluri grase, chips-uri, covrigei si alune sarate. Alimentele interzise pot fi inlocuite cu fructe, salate, apa etc.” Asa cum am mai spus si in urma cu o luna, initiativa este binevenita, dar parintii nu ar trebui sa se limiteze la a le oferi copiilor bani pentru mancare. Nu scoala ii va invata care alimente sunt bune si care le pot distruge sanatatea. Educatia de acasa este cea mai importanta. Daca un copil stie de acasa ca nu e bine sa manance alimente prea dulci sau sarate, n-o va face, chiar daca la chioscul din curtea scolii exista aceste produse. In schimb, daca parintii l-au obisnuit cu fast-food, faptul ca in incinta scolii nu mai gaseste alimentele preferate nu va constitui o piedica pentru copil.

Rovinieta cea ravnita
Hunedoara Expres
Doar doua dintre benzinariile din municipiul

Deva aveau la vanzare roviniete, in ziua cand reporterii Hunedoara Expres au plecat in cautarea ei. Amenda, in schimb, e amenda si se acorda - si mai ales se plateste - indiferent daca rovinietele se gasesc sa nu in comert. “Daca incerci toate benzinariile din oras, poate mai ai o sansa. Ieri, mai puteam achizitiona rovinieta din statiile Mol sau OMV. Singurele tipuri de roviniete care puteau fi cumparate, din aceste statii, erau numai pentru autoturisme si aveau o valabilitate de o saptamana sau o luna. Cat despre rovinietele valabile un an, acestea sunt imposibil de gasit. Interesant este faptul ca, daca pana la 1 august, soferii depistati fara rovinieta nu primeau amenda, pentru ca noile modele nu erau disponibile pe piata, acum vor fi sanctionati! Iar daca ai ghinionul sa nu gasesti mult ravnita rovinieta, acest lucru nu-l va impresiona pe agentul de circulatie. Amenzile pentru lipsa rovinietei sunt cuprinse intre 500 si 1.000 de lei”. Un prieten povestea ca la intrarea in tara prin Vama Nadlac, strainii veniti in Romania incercau sa cumpere rovinieta, dar... nu aveau de unde. Si, bineinteles, politistii stateau la panda si de-abia asteptau sa-i “prinda” pe soferii straini. Sunt convinsa ca strainii care au fost amendati o data pentru lipsa rovinietei pe care, de altfel, n-au avut de unde s-o cumpere nu se mai intorc pe-aici. Macar ei au posibilitatea asta!

Ideea refacerii Aliantei D.A. prinde contur in judet
Calin Tebies, Hunedoreanul

“«Scopul scuza mijloacele» este un dicton respectat de politicienii romani, mai ales acum, cand sondajele de opinie dau ca sigura prezenta in viitorul Parlament - care se va forma in luna decembrie a acestui an - a trei partide: PD-L, PSD si PNL. [...] Senatorul PD-L Viorel Arion este de parere ca refacerea aliantei in judet «nu este exclusa»”. De aceeasi parere sunt si Iosif Blaga, Mircia Muntean si Mircea Molot. Ti-e mai mare “dragul” cand ii vezi cum se intorc dupa cum bate vantul. Bineinteles ca toate aliantele politice se fac pentru binele electoratului. Noi nici nu stim cate sacrificii fac bietii politicieni, cum trebuie sa se suporte ei reciproc, de dragul nostru!

MARTI, 12 AUGUST
Paradoxul din panificatie: graul ieftin, painea scumpa
Iulian Stroia, Hunedoara Expres

“Desi pretul de achizitie al graului folosit in panificatie este de trei ori mai mic decat in primavara, acest fapt nu va avea ca rezultat ieftinirea painii. Procesatorii afirma ca aceasta ieftinire a graului nu face altceva decat sa atenueze socul produs de majorarile de preturi la gaze si energie electrica. Acest paradox reaprinde controversele dintre producatori si procesatori, Concret, nemultumiti de pretul la care sunt nevoiti sa-si vanda graul, fermierii acuza procesatorii ca vand painea la acelasi pret, desi cumpara grau de trei ori mai ieftin. In replica, procesatorii resping acuzatiile fermierilor. «Faina folosita acum in panificatie este din recolta de grau a anului trecut. Din septembrie vom vedea cat grau de panificatie este si care va fi pretul acestuia. Deocamdata nu se fac decat speculatii », declara Radu D. Cu toate acestea, procesatorii nu cred ca vom asista la o scadere a pretului privind produsele de panificatie. «Niciodata ieftinirea graului nu a avut ca rezultat scaderea pretului la produsele finite. Pretul final al painii este in principal influentat de alti factori, precum salariile angajatilor sau scumpirile la utilitati», declara Radu D.”. Acum mi-am revenit. Astea sunt stirile cu care suntem noi obisnuiti, cele referitoare la scumpiri, chiar daca se ieftinese materia prima. In cazul de fata, pretul graului este de trei ori mai mic decat in primavara, dar painea nu se ieftineste, ci dimpotriva, s-ar putea sa se scumpeasca. Noi, romanii, nu suntem obisnuiti cu ieftinirile, fie ele si de opt bani pentru litrul de bezina. In schimb, daca aflam ca “iar mai scumpesc aia ceva”, avem subiect de discutie. Avem de ce sa ne plangem...

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2014 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Colimator::

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::
Acest material este un pamflet: Alianta “perdantilor” din iunie 2008, Dorin Paran (PD-L) si Petre Marginean PC (candva PUR) “Mai Petre, tu nici acuma nu-ti dai seama c-ai fost sedus si abandonat? Hai, mai bine mergi pe mana noastra, ca noi suntem mai statornici in afectiuni. Macar pana dupa parlamentare. Spune repede “da”, pana se face sefu’ Barbu ca nu aude nimic!”
[... detaliat]
14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2064 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Colimator:: “Politicosii” strazilor

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::
Pe sosele, zicala batraneasca “Sa faci ce zice popa, nu ce face popa” se transforma in: “Sa faci ce zice circulistul, nu ce face circulistul”. De exemplu, sa nu mergi cu 120 la ora, mai ales daca esti intr-o masina de politie fara girofaruri si sirene puse in functiune (vezi ca termen de comparatie vitezometrul autoturismului din care este facuta fotografia).
[... detaliat]
14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2132 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Susoteli:: BLESTEMUL OMULUI DIN NEOLITIC

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::
O mare companie de retail si-a facut planurile simplu: dupa ce-a auzit ca in viitoarea conurbatie Corvina (Deva – Hunedoara – Simeria – Calan) mai este destul loc pentru a-si amplasa hypermarket-uri si a face profit si-a zis ca e suficient sa se prezinte la Primarie ca sa obtina tot ce vrea: aprobari, terenuri, sprijin, etc. S-a prezentat si, la inceput, asa a fost, pentru ca oricine s-ar lauda ca a adus un mare investitor in oras. Alegerile au trecut si au inceput sa apara si problemele.
[... detaliat]

Un om de afaceri local s-a suparat ca i s-a suprat o bucata de pamant, si-a cerut dreptatea prin justitie si si-a primit- o. Lucrarile la colosul comercial au fost suspendate pana la rezolvarea litigiului. Cunoscand insa istoria recenta a investitiei, suntem tentati sa spunem ca, pe langa blestemul dacilor (referitor la aur) exista si un blestem al omului din Neolotic (referitor la livada cu meri). Pe locul cu pricina s-au descoperit, cu luni in urma, urme ale unei civilizatii din Neolitic, dar constructorii au mers mai departe cu proiectul lor, spre disperarea istoricilor.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2613 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Mozaic:: Sfaturi pentru sanatatea ta: Tratamentul antihipertensiv

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::Scris de Dr. Bianca Farcas
In acest numar vom discuta despre tratamentul hipertensiunii arteriale, si vom insista asupra metodelor nefarmacologice, adica nemedicamentoase, intrucat tratamentul medicamentos revine exclusiv medicului. Scopul tratamentului antihipertensiv este de a reduce complicatiile cardiovasculare si renale determinate de HTA. Obiectivele tratamentului sunt:
- reducerea valorii tensiunii arteriale la valorile tinta si anume 130/80 mmHg;
- diminuarea riscului cardiovascular.
[... detaliat]

Principiile tratamentului:
1. Tratamentul se face in mod individualizat, functie de valoarea tensiunii arteriale;
2. Tratamentul se initiaza la valori prag stabilite prin consens, indiferent de varsta pacientului;
3. Tratamentul vizeaza obtinerea valorilor tinta dovedite ca amelioreaza prognosticul pacientului;
4. Alegerea tratamentului se face in functie de prezenta bolilor asociate;
5. Tratamentul cuprinde medicamente si masuri nemedicamentoase.

Sarea exista in mod obisnuit in alimente. De asemenea, se adauga in mancare in procesul prepararii sau la masa. La persoanele normotensive fara risc cardiovascular nu se recomanda regimul fara sare, pe cand la cele cu risc pentru tensiunea arteriala se recomanda reducerea consumului de sare in alimentatie, la mai putin de 6 grame pe zi (o lingurita). Nu uitati ca aceasta cantitate include toata sarea pe care o consumati, inclusiv cea care se adauga in procesul prepararii. Nu toate persoanele reactioneza la fel la reducerea consumului de sare in alimentatie. Asa-numitele persoane sensibile la consumul de sare, respectiv varstnicii si populatia de culoare, raspund foarte bine la diminuarea sodiului din alimentatie. In scopul prevenirii hipertensiunii arteriale, toate persoanele sanatoase trebuie sfatuite sa urmeze inca din copilarie un regim alimentar sanatos sarac in grasimi saturate, bogat in legume, fructe, produse lactate cu continut scazut de grasimi si carne slaba. O alta masura in preventia hipertensiunii arteriale este scaderea in greutate, mai ales la persoanele supraponderale. Acest lucru se poate realiza prin dieta echilibrata si cu un aport caloric mai mic. O pierdere ponderala de minimum 10% din greutate, la supraponderali si obezi, aduce beneficii mari nu numai in preventia sau tratamentul HTA, dar si a altor factori de risc asociati, cum sunt rezistenta la insulina, diabetul zaharat. Renuntarea la kilogramele in plus este un pas important, chiar daca este vorba de doar cateva sute de grame in minus. Se poate renunta la 500 de calorii pe zi mancand mai putine grasimi si fiind mai activ. Incercati sa consumati produse cu continut redus de grasimi, cum ar fi: pui la gratar, la cuptor sau fiert; peste; carne slaba; lapte degresat; branza degresata cu continut redus de sare; fructe proaspete sau conservate; legume proaspete sau conservate fara sare, smantana si fara sosuri de branza; orez si paste fainoase; cereale. Se impune cresterea aportului de ulei de peste prin consumul de peste sau si mai bine prin suplimente nutritive. Consumul de alcool poate ridica tensiunea arteriala, astfel, o alta recomandare legata de prevenirea hipertensiunii arteriale este reducerea consumului de alcool. Literatura de specialitate specifica in unanimitate ca valoarea consumului de alcool peste care se produce o crestere tensionala este de 21 unitati pe saptamana la barbati, respectiv 14 unitati pe saptamana la femei (o unitate de alcool reprezinta 12 ml alcool absolut). Consumul maxim de alcool pe zi este de o sticla de bere, sau un pahar de vin, sau 50 de mililitri de tarie. De asemenea, se recomanda incurajarea practicarii sistematice a exercitiilor fizice, de intensitate moderata, cel putin de 3-4 ori pe saptamana, timp de 20-30 de minute. Daca acest lucru nu este posibil, este suficient mersul pe jos in ritm alert. Ca si idei de activitate fizica, in afara mersului pe jos, ar mai fi urcatul scarilor. De asemena, puteti cobori din autobuz cu doua sau trei statii mai devreme si parcurgeti restul distantei pe jos. Este bine sa lucrati in curtea sau gradina casei, mergeti la dans sau inot, mergeti cu bicicleta sau parcati masina mai departe de cladirea biroului, pentru a merge pe jos. In ceea ce priveste modificarea stilului de viata, o masura foarte importanta este renuntarea la fumat. Tratamentul hipertensivului trebuie individualizat in functie de varsta, prezenta factorilor de risc, a afectarii organelor tinta, a bolilor asociate, in functie de preferintele pacinetilor si de statusul lor economic. La pacientii hipertensivi fara complicatii se recomanda ca dupa initierea terapiei antihipertensive, in vederea aprecierii raspunsului terapeutic, sa fie efectuata o vizita de control la 4 saptamani. La pacientii hipertensivi aflati in tratament care au atins valorile tinta ale tensiunii arteriale, se recomanda controale periodice la trei luni la cei cu risc cardiovascular inalt si foarte inalt, si la 3-6 luni, la cei cu risc cardiovascular scazut sau mediu. In lipsa unui raspuns insuficient sau a lipsei de raspuns la tratament se recomanda reevaluarea posibilelor cauze. Vizitele de control au ca scop evaluarea modului de perceptie a bolii de catre pacient, constientizarea necesitatii terapiei de catre pacient pe termen lung, verificarea modului de intelegere a schemei de tratament si a corectitudinii respectarii ei, ajustarea dozelor.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2021 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Mozaic:: MINUNATIILE LUMII

Nr. 300:: 14 - 20 august 2008::
Amazonul reprezinta fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume, considerat la varsare in estuarul sau (219,000 m³/s), respectiv fluviul cu cel mai extins bazin hidrografic din lume (6,915,000 km²), care acopera cinci tari ale Americii de Sud, Brazilia (62.4%), Peru (16.3%), Bolivia (12.0%), Columbia (6.3%) si Ecuador (2.1%). Fluviul Amazon, la fel ca Dunarea, curge de la vest spre est, paralel cu Ecuatorul.
[... detaliat]

Izvoarele Amazonului pe Ucayali si pe afluentul acestuia Apurimac au fost stabilite in 1971 de catre expeditia condusa de Loren McIntyre, la o distanta in timp de 471 ani de cand spaniolul Vicente Yanez Pinzon descopera, in 1500, gura fluviului ale carui ape transformau portiunea alaturata Oceanului Atlantic intr-o Mar Dolce (Marea Dulce). Amazonul propriu-zis incepe de la confluenta celor doi mari afluenti Ucayali si Maranon, care se unesc in amonte de localitatea Iquitos; pana la unirea cu apele celui mai mare afluent de pe stanga - Rio Negro, care se produce la Manaus, Amazonul se numeste Solimoes. In limitele bazinului intra versantii estici ai Anzilor, o parte din Podisul Guianei, partea nordica si centrala Podisului Braziliei si Amazonia, cea mai mare campie din lume. Informatiile provenind din surse autorizate despre cantitatea de apa e care o transporta Amazonul sunt, totusi, destul de diferite. Cu circa 309 ani in urma, debitul mediu al raului era estimat la 70 000 m3/s: Ulterior, prin efectuarea altor masuratori, cifra s-a ridicat la 120 000 m3/s, iar dupa calculele Serviciului geologic al Statelor Unite, aceasta ar ajunge la valoarea colosala de 190 000 m3/s dupa confluenta cu raul Xingu, corespunzand unui debit specific de 30,9 l/s•km2. In lucrarea “World water balance and water resources of the Earth”, 1978, debitul mediu impreuna cu Tocantins este estimat la 220 000 m3/s. Debitul maxim ar fi de aproximativ 300 000 m3/s, iar cel minim de 70 000 - 80 000 m3/s. Potrivit valorii debitului mediu, Amazonul ar detine 17-19 la suta din scurgerea medie a raurilor Terrei.

Navigatia: Navigatia pe Amazon si afluentii sai insumeaza circa 50.000 km, pe fluviu aceasta practicandu-se cu vase de tonaj maritim pana la Manaus si cu vase mai mici, pe 4.200 km, pana la cascada Pongu de Manscriche, situata pe Maranon, la iesirea acestuia din Anzi.

Clima: Clima bazinului Amazon este calda si umeda in cea mai mare parte si mai uscata in Anzi, cu temperaturi intre 23 si 28°C, in medie (variatii mici in timpul anului si ceva mai mari de la zi la noapte), precipitatii bogate (1 500-3 000 mm/an), cu remarcarea unui sezon ploios si unul mai uscat (care se accentueaza catre nord si sud in regiunea podisurilor), creeaza conditiile cele mai favorabile dezvoltarii unei vegetatii luxuriante, de tip ecuatorial care se suprapune Campiei Amazoniei, formand un adevarat “ocean verde” - cel mai mare din lume - cu un rol foarte important in reglarea conditiilor de circulatie ale maselor de aer si, respectiv, a umezelii pentru continentul sud-american si chiar pentru Terra. Singurele perturbari in desfasurarea regulata a circulatiei aerului si temperaturii sunt valurile de aer rece (friagens), care patrund din sud, producand scaderi bruste de temperatura.

Economia: Amazonia reprezinta in prezent - din punct de vedere al exploatarii resurselor sale - un obiectiv prioritar pentru Brazilia, Bolivia, Peru si Columbia. Astfel, in 1966, s-a infiintat “Comisia Superioara pentru Dezvoltarea Amazoniei” (SUDAM), care a elaborat, in 1970, “Programul pentru integrare nationala” (PIN), ce are ca obiective principale: realizarea soselei transamazoniene (6.300 km), a carei constructie a inceput deja, precum si colonizarea zonei. In 1974 Programul Polamazonia a selectat deja 15 areale cu potential ridicat agricol si minier. Ofensiva asupra Amazoniei continua, cu consecinte imprevizibile asupra echilibrului ecologic propriu si asupra influentei pe care Amazonia viitorului o poate avea asupra unor procese majore climatice si de mediu la scara planetara.

14-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2045 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Special:: Ce-si doresc hunedorenii

Nr. 299:: 7 - 13 august 2008::Scris de Monalise Hihn
Studiile efectuate recent in mai multe localitati urbane din judet arata ca hunedorenii isi doresc locuri de munca stabile si bine platite, drumuri ca-n Europa de Vest, orase curate, multe spatii verzi si cer sa se rezolve problema cainilor comunitari. Din pacate, cele mai multe dintre aceste dorinte ale hunedorenilor nu isi pot gasi rezolvarea in viitorul apropiat.
[... detaliat]

Salarii mai mari si orase cu adevarat europene – acestea sunt dorintele hunedorenilor, asa cum reies din toate sondajele de opinie efectuate recent de unele dintre partidele politice din judet. Din nefericire, desi stiu ca multe dintre dorintele hunedorenilor nu pot realiza prea curand, candidatii nu s-au sfiit sa le promita oamenilor ca vor avea parte de toate acestea in scurt timp.

O strada pe care curatenia, odata facuta, este pastrata zile la rand reprezinta unul dintre “visurile” marturisite ale hunedorenilor de la oras

Vor salarii mari, au venituri mici
Cei mai multi dintre hunedoreni considera ca un salariu de minimum 500 de euro pe luna ar fi suficient ca sa traiasca decent. Realitatea este cu totul alta: veniturile salariale realizate de hunedorenii incadrati in munca se situeaza in mare parte sub media nationala a veniturilor. Astfel, conform ultimelor date comunicate de catre Directia Judeteana pentru Statistica Hunedoara salariul mediu net in judet este de aproximativ 900 de lei. De altfel, si o statistica intocmita, la inceputul acestui an, de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Hunedoara arata ca 92 la suta dintre angajatii din judet castiga mai putin decat salariul mediu brut la nivel de tara. Pentru ca au venituri mici, zeci de mii de persoane din judetul Hunedoara beneficiaza de sprijin din partea statului sau a autoritatilor locale. Se poate spune, fara sa se greseasca prea mult, ca jumatate din populatia judetului este, intr-o forma sau alta, asistata social. In jur de zece la suta din populatia judetului, adica 48.934 de hunedoreni, era in anul 2007 beneficiara a legii venitului minim garantat. Pentru respectivele persoane, doar anul trecut au fost cheltuite aproape sapte milioane de lei. In acelasi timp, in jur de 12.000 de hunedoreni sunt someri, dar doar 4.500 dintre ei mai beneficiaza de ajutor de somaj. Surprinzator, in fiecare luna in judet sunt oferite in jur de 2.000 de slujbe, dar in cele mai multe cazuri salariile oferite sunt extrem de mici. Pe de alta parte, nici investitorii nu se grabesc sa vina in judetul Hunedoara si sa ridice aici firme de productie. Cele mai multe investitii in ultimii ani in zona sunt in domeniul comertului si al serviciilor.

Drumurile noastre toate!
Hunedorenii viseaza sa circule pe drumuri moderne, asemanatoare celor din Vestul Europei. Judetul Hunedoara este strabatut de o retea de peste 350 de kilometri de drumuri nationale, peste 1.500 de kilometri de drumuri judetene si cam tot atatia kilometri de drumuri comunale. In plus, la aceasta se adauga zeci de kilometri de drumuri forestiere, precum si reteaua interna de sosele care se afla pe teritoriul municipiilor si oraselor. Infrastructura rutiera din judetul Hunedoara, desi mai buna decat in alte zone ale tarii, este mult ramasa in urma, iar lucrarile de modernizare si reabilitare vor mai dura cativa ani buni. In ultimii ani, situatia s-a mai imbunatatit, dar calitatea lucrarilor este indoielnica, daca ne uitam la reteaua de drumuri din Europa Occidentala. De asemenea, hunedorenii viseaza ca judetul lor sa fie strabatut de o autostrada, dar ca sa li implineasca dorinta vor trebui sa mai astepte inca vreo cativa ani. Pe de alta parte, reteaua de strazi aflata in subordinea primariilor, pentru ca tranziteaza localitatile, nu va putea fi reparata prea curand din lipsa de fonduri. Singurul oras care sta ceva mai bine la acest capitol este Deva, unde s-au facut lucrari multe si scumpe, fara ca rezultatele sa fie cu adevarat spectaculoase. In plus, hunedorenii cer ca si trotuarele sa fie reabilitate, insa si astfel de lucrari sunt costisitoare si nu pot fi realizate pana cand administratiile locale nu intocmesc planuri clare privind modernizarea strazilor. Asadar, vor mai trece cel putin patru ani pana cand in ora- sele judetului reteaua stradala va arata impecabil, asa cum isi doresc locuitorii.

Doar localnicii orasului Hunedoara se pot declara multumiti de “cantitatea” de verdeata din oras. Restul locuitorilor din mediul urban mai au deasteptat pana se va intampla la noi ca la Viena, de exemplu, unde primaria cumpara tot felul de terenuri pentru a le transforma in spatii verzi

Un vis: multa verdeata!
Si hunedorenii au devenit in ultimii 4 – 5 ani mai preocupati de mediul inconjurator. Cei mai multi dintre ei vor sa traiasca in orase in care exista foarte mult spatiu verde. Din pacate, in anii de dupa 1989, tot mai multe spatii verzi au disparut, iar in locul lor au aparut constructiile. Dupa ce au realizat ca situatia incepe sa scape de sub control, iar spatiile verzi au fost realmente macelarite, autoritatile centrale au interzis ca zonele verzi sa mai fie defrisate. Normele europene prevad ca unui locuitor sa ii revina 12 metri patrati de spatiu verde, urmand ca din 2010 aceasta sa creasca la 20, pentru ca in 2013 sa fie de 26 de metri patrati. In judet, la ora actuala sapte dintre localitatile urbane ale judetul Hunedoara se afla departe de normele europene actuale. Este vorba despre Deva, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Simeria, Petrosani si Hateg. La polul opus se afla patru dintre localitati, care depasesc deja normele aferente anului 2010. In plus, in orasul Uricani, suprafata de spatiu verde recomandata chiar si de Organizatia Mondiala a Sanatatii, de 50 de metri patrati pe cap de locuitor, este depasita cu aproape 19 metri patrati, in oras unui locuitor revenindu-i 68,69 de metri patrati de verdeata. Apoi, la Hunedoara unui locuitor ii revin 23,65 de metri patrati, la Brad 23,58, iar la Petrila 20,33. Pe de alta parte, desi se declara ecologi sti convinsi, multi dintre hunedoreni distrug zonele verzi parcandu-si masinile in astfel de locuri sau smulgand puietii care sunt proaspat plantati prin orase.

Curatenia oraselor
Nu exista hunedorean care sa nu declare ca doreste ca orasul in care locuieste sa fie curat. De la dorinta pana la putinta este, insa, o cale atat de lunga... In orice oras sau municipiu din judetul Hunedoara, aproape toate strazile sunt pline de gunoaie aruncate de locuitori. Autoritatile locale spun ca nu pot face nimic pentru stoparea unor astfel de gesturi, desi in fiecare dintre aceste localitati functioneaza politia comunitara, care ar putea sanctiona cu amenzi pe cei care incalca normele bunului simt. De asemenea, in cartierele marginase si nu numai ale municipiilor Deva, Hunedoara si Petrosani, gunoiul menajer este aruncat in imediata vecinatate a imobilelor, devenind adevarate focare de infectie. Intr-o situatie similara sunt si o multime de firme, care depoziteaza gunoiul provenit din activitatile de productie pe malurile apelor. In plus, in jurul containerelor de gunoi peisajul arata dezolant: resturile menajere sunt aruncate neglijent fie de catre locuitorii din zona, fie de catre persoanele care scotocesc dupa diverse lucruri. Cu maxima nesimtire este tratata si problema resturilor provenite din lucrari de renovare in locuinte. Desi au posibilitatea sa plateasca firmelor de salubritate, pentru ca molozul sa fie transportat la gropile de gunoi, cei mai multi dintre hunedoreni prefera sa il arunce in locurile destinate colectarii resturilor menajere. La fel se comporta hunedorenii si in locurile agrement, unde lasa in urma tone de mizerie, dupa ce au petrecut o zi “la iarba verde”, dar declara cu nonsalanta ca nu au avut unde sa il arunce. Nici macar amenzile nu-i mai sperie pe cei certati cu regulile minime de civilizatie. Pe langa lipsa de civilizatie, toate localitatile urbane din judetul Hunedoara se confrunta cu probleme foarte mari in ceea ce priveste depozitarea gunoiului menajer. Mai mult, rand pe rand, toate gropile de gunoi din judet trebuie inchise, iar in locul lor trebuie construite incineratoare moderne, conforme cu normele europene. Timp de aproape 19 ani, autoritatile locale au fost complet dezinteresate de problema deseurilor menajere. Acestea au fost depozitate ani la rand in vechile gropi de gunoi, care la ora actuala sunt adevarate focare de infectie si reprezinta adevarate “bombe” pentru mediul inconjurator, iar multe dintre ele se afla in pragul inchiderii, pentru ca nu respecta normele europene in vigoare. In sfarsit, autoritatile locale au inceput sa faca pasi, ce-i drept, timizi pentru construirea unor incineratoare ecologice, unul ar urma sa fie construit la Petrila si un altul la Hunedoara, dar si pentru acestea perioada de executie va dura cateva luni bune.

Cainii comunitari
In ultimii 20 de ani, cainii comunitari au devenit o problema a tuturor localitatilor urbane din Romania. Nu au scapat de aceasta nici orasele hunedorene. Practic, cainii s-au inmultit in mod necontrolat dupa ce, in febra construirii societatii socialiste multilateral dezvoltate, regimul comunist a decis demolarea mai multor cartiere de case din orase. Cainii de curte au fost abandonati de catre stapanii care s-au mutat la bloc si au ajuns pe strazi, unde, nefiind sterilizati, s-au inmultit in mod necontrolat. De-a lungul timpului, solutiile pentru stoparea cresterii numarului cainilor fara stapani au fost tratate superficial de catre autoritati, care motivau mereu lipsa de fonduri si a cadrului legal. Acum, si hunedorenii considera ca aceste animale constituie un pericol. Autoritatile locale nu prea au solutii, dar nici nu par dispuse sa aloce fonduri pentru ca respectivele patrupede sa fie sterilizate si vaccinate, inainte sa se intoarca pe strazi, pentru ca legea interzice in mod categoric eutanasierea lor. Abia incepand de anul trecut autoritatile locale au inceput sa incheie parteneriate cu organizatiile de protectia animalelor, care au venit in cateva localitati din judet, unde au sterilizat pe cheltuiala proprie cateva sute de caini comunitari. Pe de alta parte, mentalitatea proprietarilor de animale nu pare sa fie prea evoluata in judet. Detinatorii de caini nu isi castreaza animalele, iar puii acestora ajung de multe ori in strada, aruncati de stapani, si unde se inmultesc in mod necontrolat. In sondaje, hunedorenii mai visau la locuinte sociale si pentru tineri, somaj zero, liniste si ordine pe strazi, prin prezenta politistilor in numar mai mare, reabilitarea fatadelor blocurilor, scoli sigure etc.

Cainii comunitari – o problema si mai greu de rezolvat, mai ales dupa adaptarea legislatiei romanesti in domeniu la normele europene

PROMISIUNI ELECTORALE
Cele mai multe dintre partidele politice din judet au efectuat in perioada dinaintea alegerilor locale sondaje de opinie. Locurile de munca stabile si bine platite, reabilitarea drumurilor, orase curate, multe spatii verzi si rezolvarea problemei cainilor comunitari – acestea au fost punctele principale pe care le-au bifat alegatorii pentru candidatii pentru posturile de primari, consilieri locali si judeteni. Toti candidatii au avut aceste doleante in programele lor electorale. Din pacate, multi dintre cei care au facut promisiuni pe baza respectivelor dorinte ale alegatorilor, au fost constienti ca nu vor putea sa le si aplice in practica. In cele mai multe cazuri, au castigat mandatele candidatii care au promis ca le vor pune in practica. Din pacate, unele dintre aceste dorinte nu stau in puterea alesilor locali. Este vorba despre salariile bine platite. In rest, alesii locali au nevoie de proiecte prin care sa atraga fonduri europene, dar si de bani la bugetele locale. Cu siguranta, aceste dorinte ale hunedorenilor se vor regasi si in sondajele care vor fi efectuate inaintea campaniei electorale pentru alegerile din luna noiembrie, in urma carora vor fi desemnati senatorii si deputatii. Si acestia vor promite, insa ei cunosc ca nu le vor putea pune in practica niciodata, pentru multe dintre ele tin de competenta alesilor locali. Nu este exclus ca peste patru ani, aceleasi dorinte sa se regaseasca in sondajele de opinie premergatoare alegerilor.

07-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1782 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Showroom economic:: Pentru ca la noi e tot mai dezavantajos, incepem sa luam credite la Paris si Bruxelles

Nr. 299:: 7 - 13 august 2008::Scris de Adrian Salagean
Anul 2008 a adus o scumpire continua a creditului in lei. In paralel, restrictiile la creditele in valuta pe care interntioneaza sa le implementeze Banca Nationala pentru evitarea supraindatorarii populatiei descurajeaza acest tip de credit. Statutul de tara membra a UE face insa din cetateanul roman un client legitim al oricarei banci din orice tara europeana. Ce avantaje sunt?
[... detaliat]

Rate lunare cu pana la 60 de euro mai mici
Pentru un credit similar, cetatenii tarilor dezvoltate ale Uniunii Europene platesc rate lunare mult mai mici decat romanii. Motivul? Diferentele mari care exista intre dobanzile practicate la noi si cele europene. Potrivit “The Money Channel”, in Grecia, imprumuturile imobiliare pornesc de la dobanzi de 3,5%. Un finlandez isi cumpara o locuinta in rate la dobanzi de cel mult 6%, iar un francez, la maximum 7%. La noi, dobanzile creditelor imobiliare sunt cuprinse intre 9% si 14%. Si creditele de nevoi personale sunt mai ieftine afara. In ofertele bancilor din Romania, dobanda anuala efectiva (DAE - dobanda care insumeaza toate costurile creditului) variaza intre 11-17%, in timp ce in Germania si Franta nu sare de 8%, iar in Belgia se opreste la 7,5%. Astfel, daca un roman imprumuta 10.000 de euro, pe o perioada de cinci ani, are o rata lunara de 150-170 de euro. Pentru acelasi imprumut, la o banca din Uniunea Europeana, rata este cu 30 pana la 60 de euro mai mica.

Bancile romanesti sunt lacome
Veniturile obtinute de bancile romanesti din comisioane ca pondere din totalul activelor sunt cele mai mari din Europa, releva un studiu al biroului european de statistica Eurostat. De asemenea, bancile romanesti sunt pe locul doi in topul celor mai profitabile institutii financiare europene, in privinta ponderii profitului net din totalul activelor. Ca exemplu, profitul net al bancilor romanesti reprezenta 2,39 % din valoarea activelor, in timp ce in Germania profitul reprezenta doar 0,7 %, Franta, 0,51 %, Austria, 0,44 %.

Cum luam credit in strainatate?
Sa presupunem ca sunteti dispusi sa faceti un drum la Paris, Londra sau Berlin. Ce garantie aveti ca odata ajunsi la ghiseul unei banci veti primi un credit? Principiul nou in UE reclama din partea clientului doua bonitati: una asigurata de garantie si cealalta furnizata prin intermediul unui salariu, sau a mai multor venituri certe si continue. Sa presupunem ca pasaportul dumneavoastra european va da posibilitatea, ca persoana fizica, sa angajati un credit in alta tara. Cat de avantajos este insa creditul in strainatate? In primul rand, o parte din economia pe care o faceti cu dobanda mai mica este invalidata de costurile deplasarii obligatorii la sediul bancii, intocmirii documentatiei, cazarii, in conditiile in care nu se poate rezolva totul intr-o zi. Analistii vorbesc despre o perspectiva in care bancile straine vor deschide in Romania “birouri de marketing”, unde clientii romani vor putea aplica pentru credite dupa regulile mai avantajoase ale bancii straine.

“DACA NU MERG EI, VIN BANCILE STRAINE LA ROMANI”
Grigore Arsoi, directorul executiv al Sucursalei BCR Hunedoara, este de parere ca exodul pentru credite mai ieftine al romanilor nu se va produce: “Nu va deveni un fenomen de masa. E adevarat, ca si cetateni europeni, romanii pot contracta credite, teoretic ceva mai ieftine, la orice banca din UE. Sunt insa multe dezacorduri care fac ca lucurile sa nu se lege. In primul rand, distanta clientului fata de banca. Sa faci mii de kilometri ca sa verifici o garantie nu e avantajos. Pe urma, la un salariu mediu de 350-400 de euro, romanii ies din tiparul de garantie obisnuit oferit de salariul unui vestic. Nu e totusi nici o problema. Daca nu merg ei, vin bancile straine la romani. Sunt deja aici!”.

07-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 1726 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

Realitatea Hunedoreana:: Calvarul de pe DN 7, la un nou episod

Nr. 299:: 7 - 13 august 2008::Scris de Ciprian Iancu
Mai bine de 200.000 de oameni au fost nevoiti sa suporte indiferenta angajatilor din transporturi, manifestata la extrem la finele saptamanii trecute si inceputul acestei saptamani. Pe motiv ca de vineri pana marti inclusiv a fost decretata o mini-vacanta dedicata “Zilei drumarului” nu s-a gasi nimeni care sa toarne cativa metri patrati de asfalt pentru a se evita aparitia unui blocaj imens la trecerea la nivel cu calea ferata de la Sibot (localitate aflata in judetul Alba, foarte aproape de granita cu judetul Hunedoara).
[... detaliat]

Incepand de vineri, 1 august, si pana luni seara, pe DN 7 s-a batut un alt record national: cea mai lunga coada de masini – aproape 40 de kilometri. Nu a fost vorba de vreun accident major si nici de vreo lucrare de amploare, ci de cinci-sase dale de beton asezate aiurea intre sine la trecerea la nivel cu calea ferata de pe linia Sibot – Cugir.

Dalele puse aiurea la Sibot au produs, duminica trecuta, o coada lunga de aproape 40 de kilometri

Motiv tipic romanesc
Vineri, angajatii societatii RCCF Trans Trafic, firma privata care are concesionata linia ferata Sibot – Cugir, au intervenit la trecerea la nivel cu soseaua pentru a stabiliza sinele. Ei spun ca, altfel, trenurile care treceau pe aici ar fi putut oricand sa deraieze si sa provoace adevarate tragedii. Dupa ce au strans suruburile, au pus dalele dintre sine la un nivel mai ridicat cu vreo 10 centimetri fata de cele din exteriorul sinelor (pentru ca normativele in domeniu ar cere ca rotile masinilor sa nu atinga sinele de cale ferata), masinile au fost nevoite sa incetineasca serios in zona si asftel au aparut cozi imense pe sensul spre Sebes, cel pe care a aparut si problema la linia ferata. “I-am chemat inca de vineri pe cei de la drumuri, insa ne-au spus ca ei nu lucreaza, pentru ca e Ziua Drumarului. Am mai pus noi pamant cum am putut, ca solutie de urgenta”, spune Ioan Cristea, responsabilul cu securitatea circulatiei din cadrul firmei amintite. Conform comunicatelor date de autoritatile hunedorene, cauza blocajului ar fi fost faptul ca firma amintita nu are in dotare utilajele necesare pentru realizarea trecerii la nivel cu calea ferata, insa Cristea contrazice total afirmatia: “Noi avem treaba doar cu sinele de cale ferata. Dalele din exteriorul sinelor erau incrustate in asfalt. Nu este treaba noastra sa intervenim la sosea”.

“Romani de rahat”
Pe parcursul week-end-ului trecut, nu s-a facut insa nimic. Simpla incetinire a masinilor in dreptul liniei a provocat in noaptea de duminica spre luni o coada de peste 40 de kilometri (de la Sibot pana aproape de Deva). Enervat, prefectul judetului Hunedoara, Dan Aurel Pricajan, le-a dispus drumarilor hunedoreni, luni dimineata, sa rezolve imediat problema. Solutia nu era deloc complicata, o masina cu mixtura asfaltica ce urma sa fie turnata la fata locului pe cativa metri patrati. La ora 15.30, o echipa RCCF Trans Trafic inca mai astepta la fata locului asfaltul promis de drumari. In tot acest timp, doi agenti de circulatie incercau sa fluidizeze traficul in zona trecerii. Zadarnic insa, pentru ca mai ales posesorii de autoturisme preferau sa treaca incet peste calea ferata. “Circulistii” suportau gesturile nervoase ale soferilor, iar simplii pietoni aflati pe marginea drumului erau injurati de turisti ba in germana, ba in spaniola, ba in italiana, injuratura cea mai frecventa fiind, in traducere, “Romani de rahat”!

Un drum total depasit
In luna august, DN 7 devine un drum de calvar. De regula, pe portiunea hunedoreana a soselei trec peste 35.000 de masini in 24 de ore. Traficul este si mai intens la inceput de august, cand multi romani plecati la munca in strainatate vin in concediu. Povestea se repeta la sfarsit de august si inceput de septembrie. Tronsonul DN 7 dintre Nadlac si Sebes se afla inca din toamna lui 2006 in proces de reabilitare. “Capacitatea DN 7 este total depasita. E un drum nu national ci, de fapt, intercontinental, pentru ca ruta este folosita pentru legatura rutiera dintre Europa si Asia. Situatia de la finele saptamanii trecute nu este provocata de noi. Noi am fi intervenit acolo, dar pentru ca marti a fost Ziua Drumarului, mai toti drumarii fiind liberi inca de vineri, avand parte de o mini-vacanta, statiile de mixturi asfaltice nu au lucrat, deci, oricum, nu prea aveam de unde sa punem asfalt acolo”, declara, luni, Gheorghe Branzan, seful Sectiei judetene Hunedoara din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri. Pana la urma, situatia a fost rezolvata luni seara.

Reabilitare de durata
DN 7 a intrat in proces de reabilitare in toamna anului trecut pe intreaga sa portiune cuprinsa intre Sebes si Nadlac. Pe perioada lucrarilor, drumul se afla in custodia societatii UMB, firma care a cas- tigat licitatia pentru executarea lucrarilor. Initial se vorbea chiar de inchiderea totala a DN 7 pe tronsonul aflat in lucru, caz in care, spun constructorii, lucrarea ar fi fost gata deja. Operatiunea se va intinde insa pana la finele acestui an. Suma de 75 de milioane de euro, comunicata initial ca fiind alocata pentru reabilitare, va creste si ea in urma lucrarilor solicitate in plus mai ales de primariile localitatilor prin care trece soseaua.

Un calcul simplu arata ca mai bine de 200.000 de persoane au fost prinse in imensele cozi formate de la Sibot pana aproape de Simeria. Datele oficiale arata ca in 24 de ore, portiunea hunedoreana a DN 7 este tranzitata de peste 35.000 de vehicule. Situatia de la Sibot a durat mai bine de 72 de ore. Rezulta peste 100.000 de masini blocate in intervalul vineri – luni dupa-amiaza. Cu o medie de doar doi ocupanti ai unui vehicul se ajunge la mai bine de 200.000 de persoane care au pierdut intre 50 de minute si patru ore asteptand pe DN 7, intre Simeria Veche si Sibot. Situatia risca sa fie si mai grava pe DN 7, deoarece in saptamanile urmatoare se va turna stratul asfaltic de uzura, operatiune pentru care, in mai multe puncte, cate un sens de circulatie al soselei va fi inchis pe portiuni de 6 – 7 kilometri. Se vor crea astfel alte blocaje greu de suportat. “Daca vor fi probleme mari, probabil ca se va lucra si pe timp de noapte la reabilitarea drumului”, adauga Gheorghe Branzan.

RUTE OCOLITOARE GASITE LA NEVOIE
Drumul National 7 este de evitat inca din toamna anului trecut, cand a intrat in proces de reabilitare. In august 2007, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri anunta ca rute ocolitoare trasee mai lungi cu sute de kilometri, de la Arad prin Oradea, Cluj – Napoca si Alba, sau de la Arad prin Timisoara, Resita, Craiova – Ramnicu Valcea – Sibiu. Traseele nu le foloseste insa mai nimeni, pentru ca ar insemna si mai mult timp pierdut si mai multi bani cheltuiti. Aparitia blocajului de la Sibot i-a facut pe unii soferi sa gaseasca si alte rute ocolitoare. De exemplu, cei care au circulat pe relatia Deva – Cluj au folosit legatura prin Brad, apoi pe DN 74 spre Abdrud si Campeni. O alta solutie de scapare din imensa coada de la Simeria Veche la Sibot a fost pe la halta Geoagiu – Gelmar – Blandiana – Vintu de Jos. Cei care nu s-au putut abate prea mult de la traseul DN 7 (si nu au stiut de posibilitatea ca din Vintu de Jos sa ajungi pana pe centura orasului Alba Iulia, apoi sa cotesti spre Berghin, de unde drumul iese tot in DN 7, dar dupa Sebes), au folosit drumul comunal dintre Gelmar si Aurel Vlaicu, iar de aici, drumul folosit de localnici pentru a-si lucra pamanturile spre Sibot. Drumul, practicabil doar de masini cu garda la sol ridicata, la un moment dat se pierde prin balarii, asa ca vreo 200 de metri esti nevoit sa mergi, practic, pe miriste pentru a ajunge in Sibot.

07-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2241 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Sport:: “Depindem de starea de sanatate a fetelor”

Nr. 299:: 7 - 13 august 2008::Scris de Ion Badin
Patru ani a asteptat lumea cel mai important moment sportiv al mapamondului: Jocurile Olimpice de vara care se vor desfasura incepand de maine pe continentul asiatic, in China, la Beijing. Este cea de-a 18 editie a jocurilor moderne initiate de francezul Pierre de Coubertain la sfarsitul secolului XIX. Chinezii s-au pregatit asiduu pentru acest eveniment unic si sunt convinsi ca vor bate toate audientele.
[... detaliat]

Se estimeaza ca vor fi prezenti la startul celor 41 de discipline sportive peste 10.500 de participanti care se vor lupta pentru cele 302 medalii. Printre tarile participante, ca de obicei si tara noastra cu 105 sportivi, care se afla in capitala Chinei din 27 iulie. Milioanele de suporteri asteapta comportari cat mai bune de la fetele si baietii nostri, si bineinteles medalii. Nu va fi deloc usor, tinand cont de valoarea celor care se vor alinia la start. Ca de obicei, sperantele noastre merg spre gimnastica feminina, care ne-a oferit in ultimele decenii satisfactii majore si ne-a adus o salba intreaga de medalii de aur, argint si bronz. Mi s-a parut normal sa prefatam acest eveniment cu cel care are in mana destinele lotului olimpic care se pregateste la Deva, antrenorul coordonator Nicolae Forminte. Acest interviu a fost realizat cu trei zile inainte de plecarea la Beijing, cand tehnicianul nostru era framantat de problemele de sanatate cu care se confrunta din nou. Referirea mergea spre piesa de rezistenta, Steliana Nistor, dar si spre Ana Maria Tamarjan. Sa speram ca ele s-au recuperat si ca vor putea concura la adevarata valoare.

Sportul romanesc asteapta performanta nu numai de la gimnastica, ci si de la celelalte discipline care de-a lungul anilor au adus satisfactii.

Mizez pe o constanta a fetelor in ceea ce priveste concursul pe echipe si individual compus. Pentru finalele pe aparate, este clar ca solul si barna raman aparatele noastre unde ne batem pentru medalii.

Pentru mine este evident ca daca Nistor va fi recuperata, echipa Romaniei va avea o imagine si o forta, in caz contrar va fi cu totul altceva.

Domnule profesor, Jocurile Olimpice de la Beijing sunt cea mai importanta competitie de cand va aflati la comanda lotului feminin de gimnastica. Cum s-ar spune, provocarea cea mare.
Da, putem spune si asa. Dar nu este provocare, nici mare, nici mica. Este mai degraba ultima competitie majora a unui ciclu olimpic, cu care sper sa-mi indeplinesc obiectivele.

Sportul romanesc asteapta, si de data aceasta, ca de obicei, totul de la gimnastica.
Sportul romanesc asteapta performanta nu numai de la gimnastica, ci si de la celelalte discipline care de-a lungul anilor au adus satisfactii .

Inainte de Campionatele Europene de anul acesta, de la Clermont-Ferrand (Franta), spuneati ca gimnastica feminina trateaza orice competitie la cote maxime, nu ca o etapa de pregatire. S-a adeverit inca odata acest lucru, mai ales ca in Franta, echipa Romaniei a redevenit “regina” Europei, cucerind medaliile de aur.
Un observator interesat si foarte atent, si nu ma refer aici la dumneavoastra, ar fi sesizat, ca de fapt, Clermont-Ferrand nu a fost decat recunoasterea oficiala a unei situatii de fapt evidenta, in sensul ca nici o echipa din Europa, in anul precedent, nu a reusit sa ne bata, deci era firesc ca nici la europene sa se petreaca acest lucru. Pana la urma, Clermont-Ferrand a fost o competitie, cu regulile ei de participare, dar, in acelasi timp, a fost pentru prima data cand am putut sa aliniez la start, echipa pe care mi-am dorit-o, si rezultatul s-a vazut.

V-ati confruntat cu toate fortele din Europa, mai putin cele din afara batranului continent, si ma refer aici la S.U.A. si China, de care sunt sigur ca aveti informatii. Care sunt sansele noastre la Beijing?
Sincer sa fiu, nici nu-mi bat capul cu ce fac adversarele noastre. Pentru mine, de la inceputul ciclului olimpic si pana in prezent, a existat un singur adversar, iar acela s-a numit sanatatea gimnastelor. Iata ca nici acum, in prag de plecare la J.O., nu suntem scutiti de astfel de probleme. Ana Maria Tamarjan, de o luna de zile a intrerupt pregatirea, noroc ca a reluat-o acum. Sa speram ca va fi capabila sa recupereze ce a pierdut in aceasta perioada, si ce este mai important, ca i-au disparut durerile, la modul real, si ca va fi apta sa concureze. Pana sa ma intereseze ce fac adversarii nostri, pe mine preocupa problemele pe care le am eu in lot.

In ce stadiu de pregatire se afla sportivele pe care le antrenati, tinand cont ca dupa C.E. ati mai avut cateva teste. Si daca puteti sa ne spuneti pe cine va bazati.
Ne bazam pe fetele pe care le avem, pentru ca altele nu sunt. In ordine alfabetica: Andreea Acatrinei, Gabriela Dragoi, Daniele Druncea, Andreea Grigore, Sandra Izbasa, Steliana Nistor si Ana Maria Tamarjan. Deci ele sunt cele sapte gimnaste pe care ma voi baza la Beijing, urmand sa ma decid care dintre ele va fi rezerva. Sunt multumit de aspectele pregatirii, sunt nemultumit de alte aspecte pe care nu am putut sa le aplic, avand in vedere starea de sanatate a Lui Nistor si Tamarjan. Steliana, dupa campionatele nationale de la Ploiesti a acuzat o durere de spate, care, practic, a recidivat. Am incercat sa o menajam in Italia unde nu a facut decat un aparat, dar aceasta durere a persistat. A reusit sa se antreneze la trei aparate, mai putin solul, motiv care ma face sa nu fiu prea fericit in ceea ce priveste un anumit segment al preparativelor pentru olimpiada. Lipsind in aceasta perioada doua componente de baza, este clar ca modelarea specifica de concurs nu s-a putut produce. Speram insa ca pana la start sa reusim sa ne adunam, si sa avem o echipa cu care sa ne indeplinim obiectivul.

Din ceea ce stiu, fata de mondialele de anul trecut de la Stuttgart, ati venit cu ceva noutati in exercitii, atat la elementele tehnice, cat si la muzica de la sol.
Nu pot sa spun ca sunt noutati. Fata de Stuttgart, a mai crescut valoarea notelor de plecare, dar vedeti dumneavoastra, cresterea dificultatii a dus la acutizarea problemelor de sanatate. Castigi pe o parte si pierzi pe alta.

Fata de Olimpiada din 2004 de la Atena, ce plusuri sunt in gimnastica artistica, ce schimbari au avut loc?
Nu se poate nici un fel de comparatie intre Atena si Beijing din simplu motiv ca se concureaza sub un alt cod de punctaj. Vorbim deci despre o alta gimnastica, si atunci orice comparatie este neavenita. Un lucru este cert: toate competitoarele se lovesc de aceeasi problema, aceea a suprasolicitarii organismului, care duce la abandonuri pe caz de sanatate, si la unii si la altii. Din cate am inteles, si americanii au astfel de probleme, insa diferenta este ca in timp ce ei au cu ce suplini pierderile, pentru ca la ei valorile sunt foarte apropiate, avand un numar mult mai mare de gimnaste, este clar ca la noi, eu nu am cu cine sa o inlocuiesc de exemplu pe Nistor, decat numeric nu si valoric. Pentru mine este evident ca daca Nistor va fi recuperata, echipa Romaniei va avea o imagine si o forta, in caz contrar va fi cu totul altceva.

In mod normal, specialistii spun ca lupta pentru podium la echipe se va da intre S.U.A., China, Romania si Rusia.
Da, in mod normal asa este si cred ca asa va ramane. Cele patru natiuni domina de ani buni aceste competitii, reusind sa se alinieze cerintelor indiferent de modificarile codurilor de punctaj. Deja s-a anuntat un nou cod pentru urmatorul ciclu olimpic, deci lucrurile merg inainte, si acelasi lucru va trebui sa-l fac si eu cu aceste fete in China. Vom vedea acolo ce se intampla.

V-as ruga sa explicati cititorilor saptamanalului nostru, cum se va desfasura aceasta competiti din punct de vedere tehnic.
Competitia la gimnastica artistica va incepe pe 9 august (sambata) cu concursul de calificare al baietilor, a doua zi urmand sa intre in concurs fetele, mai precis cele sase titulare. La fiecare aparat vor concura cinci si vor puncta in clasament primele patru note. Este clar ca la acest concurs vor obtine calificarea pentru finala primele opt echipe, dar si gimastele care vor concura in finala de la individual compus si in cele patru finale pe aparate. Ca sa te califici la individual compus trebuie sa faci toate cele patru aparate. Aici este problema cu Nistor, care daca nu o vom putea recupera si pentru sol, vom pierde o potentiala medalie, pe care ne bazam. Competitia va fi foarte lunga si obositoare, tinand cont ca va dura in total 11 zile, urmand ca ultima finala, cea de la barna (si nu solul cum eram obisnuiti) sa se desfasoare pe 19 august.

Gimnastele vor fi solicitate la maxim, atat fizic, dar mai ales psihic.
Efortul psihic va fi mare in special pentru cele care vor prinde si finala de la individual compus, dar si finale pe aparate. Pentru noi, calculul hartiei le indica pe Nistor si Izbasa. La sol ar avea sanse sa prinda un loc in finala, Acatrinei sau Tamarjan. Ma abtin insa sa fac pronosticuri tinand cont de starea de sanatate a unora dintre ele.

Raman in continuare solul si barna punctele forte ale noastre, mizati pe o constanta la toate cele patru aparate, fara ratari?
Nu, sunt doua lucruri total diferite. Mizez pe o constanta a fetelor in ceea ce priveste concursul pe echipe si individual compus. Pentru finalele pe aparate, este clar ca solul si barna raman aparatele noastre unde ne batem pentru medalii. Regret ca nu am putut sa abordam si sariturile, ca sa contam la podium, dar aceasta este situatia cu aceasta generatie, unde le-am pierdut pe Lacusteanu si Patrascu cu disponibilitati reale la acest aparat. La paralele, cu exceptia Stelianei Nistor, niciodata o gimnasta nu a putut sa surmonteze lipsa de instruire si bagajul de cunostinte adecvat. Era la un moment dat si Patrascu, dar accidentarea ei in Franta ne-a lasat si la acest aparat cu o singura sportiva capabila sa se bata la medalii.

Realist fiind, cam la cate medalii va asteptati?
Din punct de vedere realist, astept ca Nistor sa se refaca ca sa poata sa concureze.

Ca suporter a sportului romanesc, alaturi de gimnastica, la ce discipline avem sanse la medalii?
La aceleasi discipline care au adus medalii si pana acum in acest ciclu olimpic. Canotajul, natatia, handbalul, scrima. S-ar putea sa avem o surpriza placuta si la lupte. Fiind o competitie, eu consider ca se poate petrece orice.

Nu-mi ramane decat sa va urez mult succes si simt ca va veti intoarce cu fetele cu o salba de medalii la gat.
Ma bucur ca sunteti foarte optimist. Principalul este ca fetele sa fie sanatoase si apoi om mai vedea.

07-08-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2050 utilizatori., Scrie un comentariu
<<< Pagina anterioara

<< Pagina anterioara :: Pagina urmatoare >>