Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Realitatea Hunedoreana:: Judetul satelor aproape parasite

Nr. 306:: 25 septembrie -1 octombrie 2008::Scris de Monalise Hihn
Jumatate dintre satele hunedorene numara mai putin de o suta de locuitori. Depopularea localitatilor rurale din judet a inceput in urma cu vreo trei decenii, dar s-a accentuat in anii de dupa Revolutie. Astazi, in mediul rural hunedorean mai traiesc doar persoane a caror medie de varsta este de mai bine de 50 de ani. Conditiile precare si lipsa unei perspective ii indeparteaza pe tineri de zona rurala.
[... detaliat]
Majoritatea satelor depopulate se afla-n zonele montane ale judetului

Doar un sfert din populatia judetului Hunedoara traieste astazi in mediul rural, in cele 55 de comune ce numara aproximativ 400 de sate. Din pacate, in jumatate dintre acestea isi mai duc zilele cam 20.000 de persoane.

I-a gonit saracia
In satele hunedorene au ramas doar batranii. Tinerii au plecat la oras si nu s-au mai intors. Forta de munca din satele hunedorene este imbatranita. Din pacate, singurul lucru pe care il mai pot face cei care au ramas in satele aproape parasite este sa practice agricultura si sa produca atat cat sa isi duca traiul de pe o zi pe alta, cu pensii mici si posibilitati reduse pentru practicarea unei agriculturi moderne. Tinerii au inceput sa migreze inspre orase in urma cu trei – patru decenii. De altfel, cam 150 de sate numara fiecare in jur de o suta de locuitori. Exista localitati rurale care mai au doar unul sau doi locuitori, cum este cazul satului Rosia din comuna Balsa, unde mai sta doar o persoana. In satul Dragu – Brad din comuna Blajeni mai sunt doi locuitori, care, daca se cearta, isi „dinamiteaza” relatiile sociale. In satul Valeni, comuna Baia de Cris, sunt doar cinci locuitori, ceea ce inseamna ca pot sa existe deja si „bisericute”, ca si la Ticera, din comuna Bulzestii de Sus, Mesteacan (Rachitova) sau Curpenii Silvasului (Toplita) unde au mai ramas cate patru persoane. Lasand gluma la o parte, astfel de localitati nu mai au nicio sansa de revigorare, desi multe dintre ele sunt asezari de munte, unde ar putea, oricand, sa fie deschise pensiuni. Astfel de zone nu ii atrag nici macar pe cei care au venituri mici si traiesc in orase, mai ales la periferii, in locuinte insalubre. In plus, nici pensionarii nu sunt prea incantati sa se mute la tara, desi preturile locuintelor sunt suficient de mici. De altfel, in Tinutul Padurenilor exista locuinte care pot fi achizitionate cu pana la 25.000 de lei. Pe de alta parte, oamenii mai reclama drumurile proaste si lipsa mijloacelor de transport catre localitatile rurale. Astfel de neajunsuri apar, mai ales, in zonele greu accesibile.

Batrana, cu cele mai multe probleme
Daca in multe dintre aceste sate exista macar un drum de acces si curent electric, in comuna Batrana lucrurile stau mult mai prost. Uitati de lume, batranii din comuna Batrana isi duc traiul chinuit, asteptand ca autoritatile sa le aduca si lor, in secolul al XXI-lea, lumina in case si un drum pe care sa poata urca autobuzul. Comuna Batrana nu are nici tineri. Toti au plecat la oras, fugind de locul in care toti oamenii sunt doar... batrani. Varsta medie in comuna e de aproximativ 55 de ani. La circa 70 de kilometri de capitala judetului, oamenii din Batrana traiesc aproape ca in Evul Mediu. Curentul electric a ajuns doar in satul Batrana, in timp ce la Fata Rosie, Rachitaua si Piatra oamenii asteapta de prin 1970 minunea numita „becul care se aprinde in casa”. Comuna Batrana este practic izolata, singurul drum de acces este impracticabil pe o lungime de 14 kilometri, iar din 1990 incoace nicio guvernare nu s-a sinchisit sa arunce pe el macar cateva basculante de pietris. Scoala nu mai exista, pana la cel mai apropiat medic trebuie ca locuitorii sa mearga pe jos 30 de kilometri. Corespondenta ajunge doar o data pe luna in comuna.

Conditii precare
De la starea drumurilor si pana la conditiile de trai, viata la tara pentru multi dintre hunedoreni nu reprezinta chiar cea mai buna solutie. Doar o casa din trei are apa curenta. Toaleta in casa si cada sau dusul propriu exista doar in circa 30 la suta din casele de la tara. Nici la capitolul canalizare gospodariile din satele hunedorene nu stau mai bine si in acest caz procentul de case racordate la sistem sau cu sistem propriu nu depaseste o treime. Pe de alta parte, taranii din judet prefera sobele in locul centralelor termice sau al termoficarii: doar un procent de trei la suta din numarul locuintelor existente in mediul rural avand astfel de dotari. De asemenea, un sfert dintre case nu au bucataria situata in locuinta. In judetul Hunedoara 351 de gospodarii nu au curent in case. La aceasta ora, nu sunt electrificate un numar de zece asezari, care cuprind 155 de gospodarii. De asemenea, 196 de locuinte din 22 de localitati partial electrificate nu sunt racordate la reteaua de energie electrica. Localitatile neelectrificate sunt situate in zone greu accesibile, de munte. In plus, intre gospodariile locuite sunt distante foarte mari, iar costurile pentru introducerea curentului electric sunt enorme, iar sansele pentru astfel de proiecte sunt minime. Surprinzator, in ciuda faptului ca in mediul rural exista mai multe probleme decat in cel urban, la alegerile locale din luna iunie doar 13 dintre cei 55 de primari de comune din judetul Hunedoara si-au pierdut mandatele. In plus, la tara prezenta la urne a fost de peste 70 la suta, cel mai ridicat procent din tara.

25-09-2008, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 4140 utilizatori., 9 comentarii
<<< Pagina anterioara

Articolul anterior: Cupe si campioni

Articolul urmator: Cum ne afecteaza criza financiara?