Opinii:: O tara ca o manea
|
Nr. 375:: 4 - 10 februarie 2010::Scris de Monalise Hihn Motto: |
|
N-as pleca niciodata din Romania, exceptand unele situatii de forta majora, care m-ar obliga sa parasesc tarisoara. Altfel, e frumos tare aici. Unde in lumea asta gasesti in fiece secunda, loc, intamplare, situatie etc. motive sa razi ca prostu’?! Sigur ca ma simt ca o chiriasa, dar nu importa atat timp cat sunt cuminte, adica imi platesc taxele si impozitele la zi, nu scuip pe strada si nici intre ochii politicienilor, nu arunc hartii pe jos si nici nu dau muzica la maximum. Platind toate astea, mi-am castigat dreptul sa rad si sa aplaud. Costa cam mult, dar face toti banii! Unde oare, in lumea pretins civilizata, seful statului, fost demnitar comunist, si-a dus campania electorala tocmai impotriva unui sistem pe care l-a servit la greu si a fost crezut?! Mai mult, a fost si votat la greu. Nu e minunat?! Unde oare, pe planeta asta, un candidat la presedintie se duce ca vita proasta, in timpul campaniei electorale, acasa la unul pe care il urasc mii de fraieri, pe care i-a lasat fara bani?! Unde oare fratele presedintelui, judecatori si alte inalte fete ale vietii publice isi innoada cozile cu tot soiul de interlopi, fara ca acest lucru sa le cauzeze grav si ireparabil la imagine?! Unde oare, pe acest pamant, vezi campanii mai penibile, cu politicienii dansand din buric pe langa poporu’ alegator, in goana dupa voturi?! In ce tarisoara oare saracii voteaza cu candidatii unei pretinse doctrine de dreapta?! Sigur ca in Romania nu exista asa ceva, cum nu exista nici stanga, nici centru, nici nimic, ci doar “Povesti de adormit Mitzura”. Unde, in ce loc, autostrazile ajung sa coste, in medie, vreo 40 de milioane kilometrul?! O exista vreun coltisor de lume in care sa fie atatia semianalfabeti pe metrul patrat, fie ca e vorba despre conducatori sau despre condusi?! Aici chiar vreau sa fac o paranteza si sa ii rog ceva, respectuos, pe cei mai multi dintre politicienii pe care ii cunosc: va implor nu mai ziceti “DATORITÃ crizei”! E un sfat gratis: se spune “DIN CAUZA crizei!”. Altundeva nu i-as invata pe degeaba sa se exprime corect! Revenind, unde mai gasim atatia doctori dispusi sa faca “bolnavi” grav pe cei ce trebuie sa presteze ore de munca in serviciul comunitatii?! Unde mai exista atatia oameni fara serviciu, dar gatiti in haine de firma, stand zi de iarna sau de vara pana in seara prin cafenele?! Dar unde mai vezi atarnand de atat de multe gaturi lanturi imense, uneori ca zgarda cainelui?! Dar inele fara numar pe labele paroase ale “doamnelor”?! Ati gasit in vreun mijloc de transport in comun de aiurea, din lumea asta mare, persoane care puteau mai rau decat urina unui cal?! Si asta la 5 dimineata. Ati vazut pe undeva mai multe flegme si muci pe trotuare?! Exemplele ar putea continua. Sunt cu nemiluita. Totul e o manea, chiar si existenta noastra. Manea e tara, manea e economia, manea e educatia, manea e asistenta sociala, manea e sistemul sanitar, a manea seamana toate discutiile din viata publica etc. Nu e minunat?! Nu e de ras?! Nu e de “distractie la maxim”?! Nu seamana cu versurile manelelor totul?! Cum sa pleci din aceasta tarisoara?! Cum sa parasesti acest popor?! Mi-a placut enorm ce mi-a spus un politician: “Crezi ca mai am nevoie sa merg la teatru?! Sub nicio forma! Mi-e suficient Parlamentul!”. As adauga – si tara, si poporu’! Sa traiasca! |




