Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Ancheta:: Retezatul este sub amenintarea drujbei

Nr. 450:: 21 - 27 iulie 2011::Scris de Laura Oana

Parcele intregi din Parcul National Retezat cad sub moto-fierastraiele muncitorilor forestieri care au insarcinarea sa scoata urgent din paduri peste 5.000 de metri cubi de molid. Oficial, motivul ar fi un gandac care ameninta intreaga zona, insa specialistii cred ca sub umbrela extragerii arborilor infestati se poate ascunde un adevarat jaf al zonei protejate, recunoscuta ca ar adaposti ultimele paduri virgine ale Europei.

[... detaliat]

Se intampla in Romania, o tara mereu surprinzatoare: mergi in parc national si dai peste TAF-uri si peridoace incarcate cu lemne. Paduri frumoase, considerate „zona tampon”, in care se face doar conservare durabila, cad sub drujbele firmei care, oficial, curata zona cu copacii infestati. Mai mult, specialistii spun ca aceste paduri ascund portiuni intregi de paduri virgine, adica locuri neatinse pana acum de mana omului. Sunt paduri cu care Romania se mandrea. Acum, felii din “Gradina Carpatilor” se defriseaza si lasa in urma un peisaj dezolant si rascolitor pentru orice iubitor al naturii. Zeci de brazi cad zilnic si ajung la vale, de unde sunt incarcate in mastodonti impovarati sub greutatea lemnului. Acolo unde odinioara rasuna doar tipatul acvilelor, simbolul Parcului National Retezat, acum se aud drujbele. Rasuna de peste tot, de pe teritoriul care apartine statului roman, dar si de pe proprietatea familiei Kendeffy. Cei care au cabane pe valea Raului Mare cred ca se taie hoteste si sunt convinsi ca muncitorii taie parcele departe de ochii lumii, adanc in inima zonei protejate ca sa salveze “aparentele”. Mai mult, caravanele de masini incarcate cu busteni grosi transporta lemnul la cortina noptii. Autoritatile nu au verificat nimic, nimeni nu a cerut pana acum socoteala celor care taie de cateva luni lemnele din zona. Totul a fost descoperit intamplator de un om de afaceri timisorean, care a ridicat elicopterul deasupra parcului national: „Acum trei luni cativa filantropi din Anglia au platit un documentar pentru Discovery Travel. Au fost impresionati de ce au vazut in Retezat si au fost cu totii de acord ca aici sunt ultimele paduri virgine, intacte ale Europei. Au fost entuziasmati. Acum, daca vin, or sa fie ingroziti de ceea ce vad - zona asta chiar am filmat-o cu ei si erau impresionati ca e asa de frumoasa. Spuneau ca e unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa. Nu mi se pare normal, daca ai un lucru de valoare sa il batjocoresti in halul asta: in ultimele trei luni s-au trudit multi baieti sa taie. Era ultimul loc in care trebuiau sa ajunga. Daca si in Retezat au ajuns sa faca asa ceva, apoi vai de capul nostru. Cred ca e doar o chestiune de timp pana va arata locul ca versantii de langa parc. Probabil ca asta va fi soarta ultimei paduri virgine din Europa, sa cada sub drujbele celor care pentru bani fac orice. Pacat! O sa ramanem cu pante goale si politicieni”, spune Romeo Dunca, omul de afaceri care a descoperit taierile.

Crima si pedeapsa
Fostul sef de ocol silvic Retezat, Guido Toniuti, si specialisti in silvicultura si-au pus mainile in cap cand au vazut ce pot face drujbele intr-un parc national – „o crima, un dezastru”, spun vechii silvicultori. Nu si-au inchipuit niciodata ca padurile virgine ingrijite de ei si de generatiile anterioare vor cadea sub lamele buldozerelor. Reprezentantul Academiei Romane vrea sa-si sesizeze sefii, dupa ce a vazut cu ochii lui parcelele rase de pe versantii despre care spune ca acum risca sa o ia la vale: „Valea Raului Ses este una dintre zonele declarate virgine din Masivul Retezat, din Parcul National Retezat, aici, in zona cunoscuta ca “Metania”. Din pacate, el a incaput pe mana unor oameni care, dupa cum se vede, exploateaza masa lemnoasa. Intentia institutiei pe care o reprezint era sa cerem ca aceste paduri, care sunt ale statului roman, sa le ceara Academia Romana, sa intre in proprietatea Academiei. Acum, urmeaza sa fac o nota prin care sa instiintez Academia Romana. De obicei, in aceasta zona se faceau lucrari de igiena, se extrageau doar arbori uscati, dar, dupa cum se vede, in rampa de unde incarca peridocurile exista doar arbori de calitate, arbori care depasesc 50 de centimetri in diametru. Si mai este ceva: cum se lasa seara, masinile incep sa transporte lemnele”, sustine Doru Lasc, inspector de specialitate in Rezervatia Stiintifica Gemenele Retezat, reprezentant al Academiei Romane. In aceste zile, e mare forfota pe Raul Ses din Retezat: s-au taiat drumuri de acces cu buldozerele pana sus, in munte, iar tafurile intra dupa lemne pana in inima padurii. Vechii silvicultorii cred ca distrugerea este uriasa, iar pagubele pentru mediu pot fi nemasurate. In total, sunt cinci zone unde copacii au fost pusi la pamant. Fostul sef de ocol, acum pensionar, spune ca in viata lui nu a vazut un asemena dezastru in Retezat.

Reteaza Retezatul!
“Pur si simplu au facut o bretea de drumuri de taf la distante de 30 de metri una de alta! Bataia de joc care s-a facut atat cu drumurile, cat si cu masa lemnoasa care s-a parasit aici, care e lemn de valoare, e o crima. Dezastrul este vizibil. Padurea a fost taiata in mare graba. Au fost lasati in urma arbori uscati care vor putrezi si vor deveni adevarata sursa de infectie a padurii. Asta trebuia scos de aici. Aici ai ce sa vezi - eu am parul ridicat pe spate”, spune inginerul silvic Guido Toniuti, un om considerat o legenda a Retezatului: „Cine spune ca asta este o exploatare corecta nu e silvicultor, ori eu nu inteleg tehnicile de exploatare din acest secol. Nu mi-am putut imagina ca padurile care au fost gospodarite atat de corect in ultimii 100 de ani au ajuns sa fie exploatate in acest regim... criminal. Nu inteleg ce a fost aici, de ce au facut asta: poate a fost o padure uscata, dar eu vad cioate verzi, vad varfuri verzi. Eu vad cioate, nu radacini intoarse, deci nu e o padure doborata de vant. Eu nu mi-am putut imagina in viata mea ca se poate face in astfel de zone, pe astfel de pante, taiere de arborete cu aceasta tehnologie de exploatare. Nu, nu mi-am imaginat”. Declaratiile sale sunt sustinute de o alta “legenda”: Radu Stelian. La 82 de ani, a ajuns sa se cruceasca de ceea ce se intampla intr-o arie protejata: “Este cu adevarat un jaf. Si se taie, vedeti, lemn verde, in care inca se simte seva. E groaznic ce se petrece! Marea majoritate a acestor parcele din care se taie sunt prinse in zona cu gradul unu de protectie, ceea ce inseamna conservarea durabila, unde se fac lucrari, dar numai anumite tipuri reglementate prin lege. Ceea ce se intampla acum depaseste limita imaginarului, ce vad aici se numeste exploatare coloniala”, spune Radu Stelian, cercetator stiintific principal, grad 1, specializare echivalenta unui profesor universitar. Iar cei doi mai au o intrebare: cine a aprobat, cine a avizat, cine a controlat?

Apocalipsa molizilor
Potrivit datelor Directiei Silvice, pe raza Ocolului Silvic Retezat sunt deschise opt parchete – pe patru dintre ele se fac lucrari de extragere a arborilor infestati cu un gandac nimicitor, din familia ipidelor. Este vorba despre „ips typographus”, o insecta mica, de cel mult patru milimetri, un gandac de scoarta din cauza caruia se usca molizii, care trebuie taiati acum de urgenta, ca sa nu imbolnaveasca toata padurea. Insecta ataca arborii intre scoarta si trunchi, ducand la uscarea rapida a lor: “Acest gandac are doua perioade de roire – prima in aprilie, mai, cand iese din trunchiurile unde a iernat si ataca arbori sanatosi si alta, la mijlocul lunii august, cand ataca alti copaci. In principiu, se stie ca un arbore atacat urmeaza sa infecteze alti opt. De aceea ne grabim cu lucrarile. Prezenta gandacului a fost semnalata acum doi ani, am vrut sa incepem lucrarile anul trecut, dar nu s-a oferit nicio firma ca exploateze lemnul”, spune Horea Golea, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Hunedoara. Asa ca, dupa inventarierea copacilor infestati anul trecut, in acest an, Directia Silvica a obtinut toate aprobarile necesare si a scos lucrarile la licitatie asa ca, pe hartie, taierile sunt legale. “Nu este vorba despre defrisari, sunt taieri absolut normale, care se fac in zona de conservare. Din ceea ce am inteles de la colegi, dar sigur o sa verificam in perioada urmatoare, ca nu am vazut imagini, e o lucrare de conservare in care ulterior au aparut atacuri de ipide”, stie presedintele Romsilva, Valerian Solovastru. Veridicitatea situatiei din teren va fi verificata in zilele urmatoare de mai multe echipe de control ale autoritatilor. Inclusiv prefectul, Dezsi Attila, va cere Ministerului Mediului trimiterea unui corp de control cu specialisti in domeniu care sa analizeze documentele pe baza carora s-au incuviintat taierile si modul in care firma care a castigat licitatia a inteles sa execute lucrarile.

Tratati ca o tumoare
“Aceste taieri sunt absolut legale, pentru ca gradul de protectie e diferit in suprafata parcului. In aceasta zona se intervine legal, se indeplinesc conditiile de exploatare, cel putin din ce arata actele. Lucrarile fac parte din cele de conservare si respecta instructiunile tehnice existente la nivel national, in plus exista si un acord al Ministerului Mediului, care a avizat extragerea lemnului de pe toata suprafata. Ocolul silvic a obtinut in acest sens o derogare, din cauza unei calamitati care se intinde pe patru hectare, este vorba de un atac al unor daunatori biotici”, explica Zoran Acimov, directorul Administratiei Parcului National Retezat, care si-a dat acordul pentru taieri. “In principiu, se vor extrage 5.000 de metri cubi de lemn, desi eu sper sa taie mai bine de 6.000, pentru ca este nevoie pentru stoparea infectiei. Este un gandac care a atacat si a distrus zeci de mii de hectare in toata Europa si care nu poate fi oprit decat prin capcane cu feromoni si taierea arborilor atacati, care trebuie apoi extrasi urgent. Cei atacati se recunosc dupa scurgerile de rasina si de rumegus”, explica Horea Golea, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Hunedoara. Cat despre modul cel putin ciudat in care muncitorii forestier executa lucrarile de taiere intr-o zona protejata, acesta spune ca statul nu are alta solutie: “Am fi vrut si noi sa se prezinte la licitatie o firma cu mijloace de extragere mai bune, cu funiculare de exemplu, dar nu a venit nimeni. O sa verificam sa nu ramana dezordine in urma lor, si daca ramane, ii vom amenda”. Horia Golea este convins ca taierile sunt de fapt salvarea Retezatului, altfel gandacul va ajunge sa infesteze intreaga populatie de molid, care se va usca pe picioare.

21-07-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 6593 utilizatori., 5 comentarii
<<< Pagina anterioara

Articolul anterior: Pamflet

Articolul urmator: Dincolo de Gigi, nimic nu e!...