Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Ancheta:: Gandacul de scoarta, ocazie de profit intr-un parc national

Nr. 451:: 28 iulie - 3 august 2011::Scris de Laura Oana

S-au descoperit ilegalitati la exploatarile deschise in Retezat. Controalele ajunse in zona unde se fac taieri de copaci in Parcul National Retezat in urma sesizarilor venite din partea presei au identificat mai multe nereguli. Dupa doua zile de control, inspectorii silvici au decis oprirea lucrarilor in doua parchete si au aplicat mai multe amenzi. In timp ce sefii Directiei Silvice si ai ariei protejate se declara nevinovati si sustin ca se taie lemn atacat de gandacul nimicitor, alti specialisti cred ca, pe langa molidul afectat, se extrag si cantitati mari de arbori sanatosi. In plus, pe anumite portiuni, Retezatul este “terasat” cu buldozerele care deschid drumuri de exploatare.

[... detaliat]

Conducerea Directiei Silvice si directorul Administratiei Parcului National Retezat a facut o conferinta de presa in care le-au spus ziaristilor ca nu este vinovata pentru ce se intampla. De fapt, daca e sa ne luam dupa declaratiilor lor, chiar nu se intampla nimic rau in Retezat. “In urma verificarilor, s-a stabilit ca totul se face legal, in acord cu prevederile amenajamentului silvic”, a declarat directorul Directiei Silvice (DS) Hunedoara, Emil Ignat. Conform Ordonantei de Urgenta numarul 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate in zonele de conservare durabila, se pot efectua: “activitati de protectie a padurilor, (...) de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor, (...) cu acordul administratiei ariei naturale protejate”. De fapt, textul complet al legii suna altfel la litera h: ”activitatile de protectie a padurilor, actiunile de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor forestieri, care necesita evacuarea materialului lemnos din padure in cantitati care depasesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administratiei ariei naturale protejate, emis in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura”. Conducerea Directiei Silvice a emis si impartit ziaristilor un comunicat de presa, nesemnat, in care se incearca inducerea in eroare a presei. Seful institutiei a “uitat” si o “omis” din textul legii prezentat in comunicat exact partea in care legea incrimina Administratia Parcului National Retezat, care trebuia sa-si dea acordul pentru taierile rase doar “in baza aprobarii autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura”, respectiv Ministerul Mediului. Ori controlul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Timisoara constata intocmai lipsa acestui acord, motiv pentru care au cerut stoparea lucrarilor. Si, culmea, se pare ca actele care contin cererea de derogare s-au oprit la Regia Nationala a Padurilor si nu la Ministerul Mediului. Pus in fata datelor controlului ITRSV, directorul Directiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat, a dat de inteles ca acordul este de fapt o formalitate si nu avea sens sa mai astepte avizul ministerului, asa ca, sub ochii ingaduitori ai celor de la Ocolul Silvic Retezat, muncitorii au “ras” 400 de metri cubi de lemn fara autorizatie.

Ilegalitati in Retezat
“Nu este vorba despre defrisari, sunt taieri absolut normale de conservare”, spunea Valerian Solovastru, presedintele Romsilva, la inceputul scandalului, bazandu-se poate pe explicatia de specialitate a cuvantului care presupune si extragerea cioatelor. Inspectorii silvici au decis insa oprirea lucrarilor pe doua parcele de sase hectare, unde muncitorii aveau de ras toti copacii pe motiv ca sunt atacati de ipide, respectiv gandacul de scoarta. Si totusi, conducerea Directiei Silvice sustine ca totul a iesit perfect in urma controlalelor: “In paralel cu verificarea realizata de delegatii RNP, s-a desfasurat si un control al ITRSV Timisoara, avand acelasi obiect. Parchete prezentate au fost verificate in teren si la birou de catre reprezentantii ITRSV Timisoara. Conform notei de constatare inregistrate la Ocolul Silvic Retezat (...), nu au fost constatate deficiente in ceea ce priveste punerea in valoare a masei lemnoase, autorizarea, predarea la exploatare, modul de exploatare si, dupa caz, reprimirea”. Gresit – spun inspectorii silvici. Acestia spun ca cel mai grav lucru este lipsa autorizatiei de la Ministerul Mediului pentru doua parcele unde s-au facut taieri masive, dar s-au gasit si alte incalcari ale modului de exploatare: “In urma controalelor, am dispus incetarea lucrarilor in parcelele respective, am aplicat sanctiune pentru necuratarea corespunzatoare a parchetului, pentru necojirea cioatelor de rasinoase. Si Ocolul Silvic a aplicat amenda pentru construirea unui drum fara aprobare”, spune Ioan Faur, inspector sef adjunct. Desi cei de la Directia Silvica invocau existenta unor gandaci, controlul a evidentiat ca muncitorii au lasat in urma lor tocmai resturi de arbori care adapostesc acest daunator. “Ne-am autosesizat in urma informatiilor din mass media. Am constatat ca este vorba despre parchete din Parcul National Retezat, din zona de dezvoltare durabila. Pe valea raului Ses se lucreaza pe 12 hectare, in opt parcele. In doua am oprit lucrarile, pentru ca s-a cerut derogare de la prevederile amenajamentului silvic si trebuia obtinuta aprobare de la Ministerul Mediului pentru asta. De aceea am si retras autorizatia si acolo nu mai este voie sa se lucreze pana la obtinerea avizului. Institutiile de drept trebuie sa decida ce sanctiuni si cui se pot da pentru ca nu s-a respectat procedura. (...) Da, dar pot sa va confirm ca din zona se taie si copaci verzi. (...) In timpul controlului am observat si palcuri de arbori uscati de care nu se ocupa nimeni”, explica Ioan Faur. Adica, in timp ce, potrivit Directiei Silvice, se fac asa-zise lucrari de conservare de teama gandacului de scoarta, prin care se extrag arbori sanatosi cu diametru urias, inspectorii au observat palcuri intregi de copaci bolnavi care nu “deranjau” pe nimeni. Confruntati cu rezultatele controlului de la ITRSV, directorul a recunoscut ca s-au demarat lucrari fara autorizare completa si s-a taiat, astfel, lemn ilegal. Numai ca nu va plati nimeni pentru asta: “Nu se precizeaza nicaieri ca se fac lucrari fara autorizatie, se spune ca trebuie sa se faca demersurile necesare pentru a se obtine toate documentele necesare, demersuri pe care noi le-am facut”, se scuza seful silvicultorilor hunedoreni.

APNR gandeste ca un agent economic
Nici conducerea Administratiei Parcului National Retezat, structura care ar trebui sa protejeze rezervatia, nu vede decat mici nereguli, si acestea dupa ce ziaristii au invocat neregulile gasite de ITRSV: “Este vorba despre lucrari in zona de conservare durabila unde legea permite exploatari forestiere intr-o anumita maniera. Cat priveste neregulile... poate ca muncitorii au uitat sa cojeasca niste cioate si s-a facut o mustata de drum, dar ca agent economic as gandi altfel”, a declarat Zoran Acimov, directorul administratiei Parcului National Retezat (APNR), o structura care ar fi trebuit sa protejeze rezervatia naturala si nu sa gandeasca precum un agent economic a carui unica treaba este sa obtina profit in exploatarea de masa lemnoasa. Tot seful APNR s-a declarat de acord cu reteaua de drumuri de TAF realizata de firmele care lucreaza in zona, desi specialistii spun ca pe pante cu inclinatie atat de mare nu se desfac asemenea drumuri: “Aceasta este tehnologia pe care o avem noi. Si sa stiti ca ne-a fost greu sa gasim o firma care sa exploateze lemnul si in aceste conditii”. Din cele 12 hectare, spun silvicii, lemnele afectate de gandacul de scoarta, adunate la un loc, ar ocupa patru hectare, restul ar fi victime colaterale. “In principal, s-au scos arborii uscati, atacati de gandac, dar sunt si din cei atacati care mai sunt inca verzi si pot fi si molizi sanatosi printre ei”, recunoaste Emil Ignat. Numai ca intr-un comunicat trimis presei centrale, Regia Nationala a Padurilor sustinea cu totul altceva: “Unele imagini prezentate (...) sunt dintr-o suprafata de padure din zona de conservare durabila (zona tampon) a Parcului National Retezat, unde se efectueaza lucrari de exploatare a arborilor infestati de daunatori de scoarta, in vederea limitarii extinderii vatamarilor. (...) Decizia adoptata are in vedere protejarea si conservarea ecosistemelor forestiere din vecinatate”. Controalele nu se opresc insa aici: “Pot sa va spun ca ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a promis ca va trimite un corp de control in zona. Cine a gresit sa plateasca. Pana acum, de la minister nu a fost nimeni in verificare, dar va pot spune ca lipsa avizului este un lucru grav”, declara, luni, prefectul Dezsi Attila.

Taieri ilegale, dar cu acte
Cu zeci de ani de experienta in silvicultura, un fost sef de ocol spune ca, de fapt, Romsilva se foloseste de pretextul lucrarilor de igiena pentru a taia din paduri si arbori sanatosi: “Din cate stim noi, pentru ca acest gandac nu s-a inventat acum, ne-am confruntat si noi cu probleme din astea, ipidele ataca arbori rancezi pe cale de a se usca, pentru ca molizii sanatosi se pot apara de gandacul de scoarta. Dar eu va pot spune ca acum, daca nu s-ar taia accidental, ar fi gata cu Romsilva. Ei se ascund sub denumirea aceasta de lucrari de igiena ca sa scoata si arbori sanatosi, valorosi, ceea ce nu este normal. Un ocol silvic ar trebui sa pazeasca, nu sa faca profit. Si totul se face corect, pe acte. In amenajamentul silvic care se face pe 10 ani, pentru fiecare parcela se prevad lucrari si anual este trecuta o cota de metri cubi care trebuie taiata. Dar, va intreb eu, de unde viseaza cel ce face amenajamentul ca in anii viitori vor fi atacuri cu daunatori sau doboraturi de vant? Nu poate sti, dar trece acolo o cantitate si pe accea padurarii o exploateaza, desi codul silvic spune ca extragerea arborilor sanatosi constituie o grava incalcare a regimului silvic. De fapt, padurile virgine sunt dovada clara ca natura se reface singura”, spune fostul sef de ocol de la Rusca, Walter Frank. Neregulile care au atras atentia mai multor sefi de ocoale si specialistilor, precum Radu Stelian, fac obiectul unei scrisori trimise de un inginer silvic domiciliat in Germania, Gheorghe Cionoiu, Academiei Romane, care insa nu a reactionat la sesizarea specialistului. El a fost in Retezat, la pas, la inceputul lunii iulie si a constatat mai multe nereguli: “Pe la jumatatea distantei intre paraul Baicului si paraul Metania, (...) am observat un prim punct de cazare a muncitorilor forestieri, o rampa de depozitare si incarcare a lemnului tocmai exploatat pe care se aflau doar busteni de lemn verde de diametre mari si mai multe drumuri de TAF situate pe ambii versanti ai Raului Ses. (...) Am parcurs cu parcela 88A si am constatat urmatoarele:
1. Desi panta este foarte mare (39 de grade, conform amenajamentului din 1997), a fost construita o retea exagerat de densa de drumuri de TAF.
2. Desi in imediata vecinatate a drumurilor de TAF pe care se scoate in prezent lemn exista arbori uscati care au fost marcati cu mult timp in urma, acestia nu au fost extrasi. 3. In prezent sunt extrasi doar arborii sanatosi, cu diametre foarte mari. 4. Lucrarile de exploatare au fost demarate langa drumul forestier, iar, treptat, consistenta arboretului este redusa in intreaga unitate amenajistica, fara a exista insa o preocupare pentru regenerarea arboretului”. Concluzia specialistului? “Construirea retelei de drumuri de TAF este complet nejustificata, deoarece taierile de conservare presupun extrageri de pe suprafete mici si numai cu scopul de a promova regenerarea naturala”.

28-07-2011, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 6080 utilizatori., 1 comentariu
<<< Pagina anterioara

Articolul anterior: Land – art în Tinutul Padurenilor

Articolul urmator: Mesterul care a inviat jucariile taranesti