Nr. 361::22 - 28 octombrie 2009::Scris de Ciprian Iancu

Mai multi istorici si arhitecti, majoritatea din Bucuresti, incearca sa salveze 16 biserici de lemn din judetul Hunedoara. Initiativa se incadreaza intr-un proiect ce vizeaza 60 de asemenea edificii din Hunedoara, Sibiu, Gorj si Valcea. Sapte dintre bisericile de pe raza judetului Hunedoara au beneficiat deja de interventii de urgenta urmand ca, la anul, acestea sa intre intr-un proces de restaurare si valorificare culturala si turistica.

In 2007, Fundatia “Dala”, organizatie neguvernamentala, Ordinul Arhitectilor din Romania, Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti si Muzeul Þaranului Roman au initiat proiectul “60 biserici de lemn”. Acesta vizeaza salvarea de la pieire a bisericilor de lemn importante din judetele Hunedoara, Sibiu, Gorj si Valcea si punerea lor in valoare din punct de vedere cultural si turistic. Proiectul se afla inca in prima sa faza, cea care presupune efectuarea unor interventii in regim de urgenta pentru oprirea procesului de distrugere in care au intrat bisericile.

Palma peste obrazul autoritatilor
Initiativa vine dupa ce, decenii la rand, autoritatile locale si Ministerul Culturii si-au dat masura neputintei si indiferentei fata de aceste pretioase monumente. Din cele 16 biserici de lemn de pe teritoriul judetului Hunedoara incluse in proiect, sapte sunt deja acoperite cu o folie speciala de protectie, asa incat apa sa nu mai patrunda si sa continue sa distruga peretii si picturile interioare. La inceput, initiativa nu a avut un sprijin financiar bine definit, autorii ei mizand doar pe sponsorizari, fapt care a facut ca proiectul sa nu aiba termene clare de punere in aplicare. Pana acum singura donatie certa si consistenta (7000 de Euro) a fost facuta de Serban Cantacuzino. Consiliul Judetean Hunedoara s-a angajat si el ca va vira in contul proiectului aproape 10.000 de euro. Conform unor informatii parvenite cu putin timp inainte de inchiderea editiei, Guvernul ar fi alocat 1.400.000 de lei pentru acest proiect, iar cea mai mare parte a sumei, circa 900.000 de lei, va fi indreptata spre bisericile din judetul Hunedoara, prin intermediul Consiliului Judetean.10 dintre bisericile hunedorene incluse in proiect sunt monumente de categoria A, iar celelalte sunt incadrate la categoria secundara in clasificarea monumentelor facuta de institutiile Ministerului Culturii. Toate se afla insa intr-o stare deplorabila si din toate exista riscul sa nu mai ramana nimic in termen de doi-trei ani, daca nimeni nu face nimic. “Noi ne dam tot concursul pentru realizarea acestui proiect. Asta mai ales ca noi, an de an, am trecut bisericile de lemn pe lista monumentelor care au urgenta nevoie de bani pentru conservare si restaurare, fara sa reusim insa sa si obtinem banii necesari. Situatia este cum este, iar initiativa aceasta este mai mult decat binevenita, mai ales ca, de exemplu, in cazul bisericii de la Almasu Mic, daca ar mai fi fost lasata peste iarna fara masuri de protectie, la primavara n-am mai fi avut nimic din ea, s-ar fi distrus complet”, spune Calin Cornea, consilier in cadrul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Hunedoara.

Work-shop-uri si emulatie locala
Autorii proiectului “60 biserici de lemn” nu vor ca initiativa lor sa insemne doar restaurarea bisericilor, ci si schimbarea atitudinii comunitatilor fata de acestea. Ideea generala este ca fiecare primarie de comuna, parohie locala, fiecare comunitate sa se implice in readucerea edificiilor la viata. “Nu vrem doar sa restauram si sa plecam. Este mai mult decat necesar ca aceste biserici sa fie refunctionalizate, iar pe langa ele sa se revigoreze si traditii si obiceiuri locale. In judetul Hunedoara am intalnit situatii variate, de la preoti care ar fi fost dispusi sa vanda bisericile de lemn, pana la preoti si oameni din comunitate interesati realmente de restaurarea si repunerea bisericilor in valoare. Vorbim de monumente de secol XVll sau XVlll, cele mai multe. Ideea generala este ca fiecare comunitate, dar si autoritatile judetene, sa ni se alature in acest demers si sa abordam problema dintr-o perspectiva europeana. Se poate ajunge, de exemplu, la stadiul in care, punctual, pentru cateva biserici, sa poata fi intocmite proiecte de restaurare si valorificare turistica si culturala care sa fie finantate din bani europeni”, spune presedintele Fundatiei Dala, Ovidiu Danes.

Intentii pentru 2010
Proiectul “60 biserici de lemn” are stabilit ca termen final anul 2014, insa este putin probabil ca toate bisericile sa fie restaurate si valorificate turistic pana atunci, mai ales daca autoritatile din cele patru judete nu se vor implica mai mult decat au facut-o pana acum pentru materializarea ideilor avansate de istoricii si arhitectii din Bucuresti.
Ovidiu Danes adauga ca, din cauza lipsei unui buget clar, fiind vorba de o initiativa care se bazeaza mai mult pe voluntariat, nu se pot avansa termene clare pentru refacerea celor 16 biserici de lemn din judetul Hunedoara, cu atat mai putin pentru intregul “lot” de 60 de biserici. In unele cazuri, rezolvarea problemei ar putea fi grabita daca exista orase sau autoritati locale interesate sa infiinteze mici muzee: “In Hunedoara, de exemplu, am putea muta bisericile de la Tomnatecu de Sus ori Almasu Mic la oras, acolo unde ele sunt mult mai apreciate din punct de vedere estetic. Este o situatie reala: in mediul urban asemenea edificii sunt mult mai apreciate decat daca sunt lasate in mediul rural”. Un alt pas inainte pe care autorii proiectului doresc sa-l efectueze anul viitor este crearea a cel putin doua, daca nu cumva chiar patru, work-shop-uri, la Salciva – judetul Hunedoara, Ursi – judetul Valcea, Ilimbav – Sibiu si Cornetu – Gorj. Aici vor fi chemati sa lucreze studenti din tara si din strainatate, care vor invata sa restaureze de la maestri in domeniu, profesori universitari din Romania si din afara tarii.

Ovidiu Danes - ISTORIC DE ARTA:
“Bisericile de lemn din Hunedoara si nu numai au fost lasate in paragina de catre comunitatile locale din cauza a doua mecanisme. Mecanismul intern a constat in dorinta comunitatilor de a-si ridica biserici de piatra. In multe situatii, noile biserici au fost ridicate foarte aproape de cele vechi, din lemn. Mecanismul extern a aparut atunci cand, de exemplu, din motive electorale, o persoana a venit si a pus in aplicare cate un proiect aberant, pe ideea Eu dau banul, faceti biserica cea noua cum va spun eu. In plus, din punct de vedere estetic, localnicii satelor nu au prea rezonat cu bisericile de lemn. In foarte multe situatii, nimeni n-a mai pus o bucata de sindrila la locul ei, apa a intrat si, de aici, a inceput distrugerea. Este pacat, pentru ca in unele biserici existau picturi extrem de valoroase. Acum noi nu ne putem gandi sa venim doar cu un proiect de restaurare. Daca vii cu un proiect de restaurare fara sa te gandesti cum sa pui si comunitatea locala in miscare, sa creezi si perspectiva unei minime dezvoltari economice locale centrate in jurul bisericii si al traditiilor locului, nu realizezi mare lucru. Asta incercam noi sa facem, dar pentru a reusi avem nevoie de sprijin de la absolut oricine poate sa ni-l ofere”.