Nr. 391:: 27 mai - 2 iunie 2010::Scris de Monalise Hihn, Ciprian Iancu

Aparitia unui nou mare oras al Romaniei este facilitata de modificarea legii amenajarii teritoriului, adoptata de Parlament, cu cateva zile in urma. Astfel, Deva, Hunedoara, Simeria si Calan ar putea deveni al doisprezecelea oras de rangul intai din Romania, cu peste 200.000 de locuitori. Pentru aceasta este nevoie si de organizarea unor referendumuri in toate aceste localitati. Celor trei localitati li se vor alatura si comunele limitrofe. Astfel, va aparea o conurbatie cu peste 200.000 de locuitori, care poate fi transformata, din punct de vedere administrativ, in municipiu de rang l. Pana in acest punct insa, autoritatile locale mai au de rezolvat cateva probleme importante: realizarea de proiecte clare pentru infrastructura, transport in comun, infiintarea unei universitati de stat si, mai ales, obtinerea acceptului locuitorilor prin intermediul unui referendum.

In 2005, Consiliul Judetean Hunedoara demara procedurile pentru realizarea conurbatiei, fixandu-si ca obiectiv definitivarea proiectului in doar trei ani, astfel incat chiar din 2008 locuitorii oraselor Deva, Simeria si Hunedoara sa aleaga un singur primar. Lacunele legislatiei au facut insa ca termenul sa nu poata fi respectat. In primavara lui 2007 s-a convenit si asupra unui nume provizoriu - „Corvina”. In 2008, Consiliul Judetean a prezentat un plan de amenajare a teritoriului viitoarei conurbatii, realizat de o echipa condusa de arhitectul timisorean Radu Radosav. In acelasi an s-a comandat un plan asemanator, dupa care in conurbatie sa fie inclus si orasul Calan.

Lege modificata
Pana la inceputul saptamanii trecute, Legea privind Planul de amenajare a teritoriului national nu reglementa in niciun fel posibilitatea unificarii unor localitati intr-un singur municipiu. Legea a fost modificata si adoptata de Senat, camera decizionala, in noua sa forma in data de 17 mai, motiv pentru care presedintele CJ Hunedoara, Mircea Molot, spune ca procesul „nasterii” celui mai tanar mare oras al Romaniei va merge mai departe: „Inca nu ma pot pronunta cu privire la etapele pe care va trebui sa le parcurgem. Eu vreau ca in 2012 sa avem un singur primar al conurbatiei si un singur consiliu local. Daca vor fi si primarii de sector sau nu, ramane de vazut. Numai de noi mai depinde acum ritmul in care tot procesul va merge mai departe. Este foarte important sa realizam conurbatia pentru ca, la acest stadiu de dezvoltare a Romaniei, este nevoie de un nou oras mare intre Timisoara, Sibiu si Cluj – Napoca, iar daca nu facem noi conurbatia, o vor face cei din Alba Iulia, impreuna cu orasul Sebes. Totusi, nu vom organiza referendumuri pana cand nu va exista o popularizare a acestui proiect”. La randul sau, unul dintre initiatorii acestui proiect, deputatul Bogdan Þimpau, spune ca transformarea celor patru orase intr-unul singur nu este posibila fara acordul cetatenilor, pe baza unui referendum. „Ne este teama de reticenta oamenilor fata de clasa politica, de promisiunile lor, de atitudinea cetatenilor fata de statul roman. Acum, cetateanul se raporteaza la stat ca la un adversar. Pentru initierea unui referendum este nevoie ca fiecare cetatean sa fie foarte bine informat. Mai mult, avem nevoie de o prezenta la urne de peste 50 la suta si, de asemenea, de jumatate plus unu din numarul de voturi valabil exprimate in favoarea proiectului”. Acesta sustine ca o piatra de incercare o vor reprezenta pentru initiatorii referendumului discutiile cu primarii si viceprimarii celor patru orase care isi vor pierde functiile. In acelasi timp, senatorul Dan Radu Rusanu a declarat ca noua unitate teritoriala va avea un singur primar, doi viceprimari, un singur consiliu local: „Cred ca acum cele patru localitati mari au aproape 100 de consilieri locali, opt viceprimari si patru primari. Se vor reduce substantial cheltuielile cu o singura unitate administrativ-teritoriala, mai ales ca va fi o singura contabilitate”.

Conditii de indeplinit
Presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Molot, sustine ca o entitate administrativa care sa reprezinte peste 200.000 de locuitori are acces la finantari mult mai mari pentru proiecte de investitii si da ca exemplu programul de reabilitare a retelelor de apa si canalizare din Deva si Hunedoara, in valoare totala de peste 60 de milioane de euro: „Daca Deva si Hunedoara ar fi cerut separat bani pentru retelele de apa si canalizare, nu ar fi obtinut o suma la fel de mare cum este cea de acum”. Si deputatul Bogdan Þimpau crede ca formarea noii aglomerari urbane s-ar putea constitui intr-un pol de dezvoltare urbana care va antrena investitii publice si private, dar va contribui si la cresterea conditiilor de trai pentru populatie: „Un astfel de oras presupune servicii de educatie de cel mai inalt nivel, universitate, institut de cercetare, teatre, muzee, centre de comert, burse de marfuri, sali de sport de talie nationala si altele. Cand proiectul va deveni realitate, toti cetatenii vor beneficia de aceste avantaje. In prezent, doar 11 municipii din tara sunt considerate de rangul I”. Potrivit legii, un municipiu de rangul intai care s-ar forma prin unirea localitatilor Deva - Hunedoara - Simeria - Calan ar oferi celor circa 200.000 de locuitori conditii specifice acestui tip de aglomerare urbana. Printre acestea se numara accesul la canalizare si alimentare cu apa pentru 80 la suta din populatie, servicii de educatie, universitare, institutii de cercetare, spitale, clinici universitare, sali de cinema, teatru, opereta, centre de comert si afaceri, complexe sportive sau gari feroviare racordate la reteaua nationala, gradini botanice sau zoologice. Multe dintre aceste servicii nu exista inca in judetul Hunedoara sau sunt la un nivel inferior celui cerut de un municipiu de rangul intai. „Cu noua conurbatie am depasi orase mari ca Sibiul, Alba Iulia, Targu Mures, Miercurea Ciuc si multe altele si vom avem mai multe sanse sa atragem investitorii in zona”, a adaugat Dan Radu Rusanu.

O idee veche si abandonata
In anii ’50, autoritatile comuniste au dorit ca la Santandrei sa fie construit un oras-satelit. In schimb, Deva, Hunedoara, Simeria si Calan ar fi ramas orase de sine-statatoare, fara ca acestea sa se mai poata dezvolta pe orizontala, astfel incat sa se evite unificarea lor naturala. Ideea a fost abandonata de catre autoritatile comuniste, iar orasele respective au continuat sa se extinda. In anul 1968 a fost aprobata legea privind impartirea administrativ – teritoriala a Romaniei. La sfarsitul anilor ’80, mai mult din ratiuni economice, autoritatile iau o decizie prin care Deva, Hunedoara, Calan si Simeria sa beneficieze de o linie de transport comuna. In decembrie 1989, zeci de mii de persoane faceau naveta in judetul Hunedoara. Economia de combustibili i-a determinat pe cei de la Partid sa gaseasca o solutie pentru optimizarea transportului pe ruta Mintia – Deva – Hunedoara – Calan si retur prin Simeria. Astfel, pana in 1995, in zona ar fi circulat un tren electric (transportul in comun deficitar este si acum considerat ca o mare problema, conform studiului efectuat intre 2006 si 2008 de specialistii timisoreni, la comanda Consiliului Judetean). Documentatia era gata, iar Nicolae Ceausescu urma sa emita un decret prezidential. Viorel Raceanu conducea grupul de intreprinderi de gospodarie comunala, industrie mica si transport local din judetul Hunedoara. Practic, printre atributiile pe care le avea se numara si asigurarea transportului celor aproximativ 100.000 de muncitori care trebuiau sa ajunga zilnic la locurile de munca. Hunedoara era unul dintre cele mai industrializate judete din tara, iar muncitorii faceau naveta. In jur de 300 de autobuze ii transportau pe oameni catre locurile de munca, fie ca locuiau si munceau in aceeasi localitate, fie ca transportul spre serviciu se facea in alta unitate administrativ – teritoriala decat cea de domiciliu.

Bombele pe roti
Viorel Raceanu povesteste ca lipsa combustibilului l-a determinat sa monteze pe multe dintre autobuze butelii incarcate cu gaz: „Aveam peste 300 de autobuze. Aveau motoare mari si consumau foarte multa motorina. Erau vechi si nici nu se puteau cumpara altele. Le duceam la reparat la Targu Mures, dar fiecare trebuia sa treaca prin doua cicluri de reparatii capitale. Oricum, nu puteam sa cumparam autobuze noi decat daca primeam repartitii. La sfarsitul anilor ’80 aveam probleme mari cu motorina si benzina. Oamenii trebuiau sa mearga la serviciu. Miscam in jur de 100.000 de persoane zilnic, fie ca acestia faceau naveta in orasul de domiciliu, fie ca mergeau pe distante mai lungi. Autobuzele aveau un consum de 40 de litri la suta de kilometri. Nu aveam de unde sa mai iau motorina. Ma chemau la Partid, la primul secretar si imi cereau sa rezolv problema. Eu le spuneam tuturor – Dati-mi motorina si o rezolv! Degeaba ma chemati, ca n-am de unde! - Eu vorbeam, eu auzeam!”. Chiar daca existau probleme cu motorina, oamenii trebuiau transportati pana la locurile de munca. Viorel Raceanu isi aminteste ca singura solutie a fost sa monteze pe autobuze butelii cu gaz: „Am montat pe cea mai mare parte a autobuzelor acele tulumbe. Erau niste butelii cu gaz. De asemenea, era si schimbat carburatorul si pus pe gaz. Problema era ca incarcam autobuzul cu inca o tona, pentru ca mai puneam si doua rezervoare. Exista pericol de accidente, dar trebuia sa facem fata. Nu aveam incotro. Nu am putut face acest lucru peste tot. La Hunedoara si Deva am pus pe toate cele 120 de autobuze acele tulumbe. Puteam sa folosim gaz nelimitat. In schimb, autobuzele din Brad, Hateg si cele mai multe din Valea Jiului au folosit in continuare motorina, asa ca trebuia sa storc de la ceilalti. Doar in Valea Jiului 40.000 de oameni faceau naveta, trebuiau transportati la cele 13 exploatari miniere dintre Campu lui Neag si Petrila. Aveam discutii ca intarzie muncitorii la serviciu. Autobuzele nu puteau circula dupa programul stabilit daca nu aveau combustibil. Pe de alta parte, am ajuns sa folosim gazul si la taxiuri”. In acelasi timp, trenurile cu navetisti circulau pe mai multe rute. Judet puternic industrializat, in Hunedoara lucrau si locuitori din Alba. Mai mult, oamenii faceau chiar si in interiorul judetului naveta de la 50 – 60 de kilometri de locul de munca, de aceea in garniturile de trenuri existau vagoane speciale pentru navetisti.

Trenul electric
Fost primar al Devei pana in octombrie 1989, Ilie Lavu, spune ca, in anii ’80, se discuta tot mai mult despre optimizarea transportului: „Tot mai multe persoane faceau naveta intre Deva si Hunedoara si invers, intre Deva si Calan, intre Hunedoara si Calan. Oamenii locuiau intr-o parte si munceau in alta. Naveta era obositoare, distantele se parcurgeau in prea mult timp, iar conditiile de transport nu erau din cele mai bune. Unde era cea mai mare problema cu transportul? Practic, intre Mintia si Calan. In aceasta zona erau Termocentrala, combinatele de la Hunedoara si Calan, fabricile de la Deva si Hunedoara, cele de la Simeria. Cateva mii de oameni se miscau in acest perimetru. De la Partid s-a cerut Institutului de Proiectari sa gaseasca o solutie. Din start s-a vorbit despre transportul electric, fie ca era vorba despre troleibuz, tramvai sau tren electric. Aceasta era o varianta mult mai ieftina. S-a facut un proiect. Linia mergea de la Mintia – Deva – Hunedoara – Calan si intorcea prin Simeria. Practic, actele au fost gata, iar in 1989 urmau sa mearga la avizari la Bucuresti si erau pregatite pentru decret prezidential. De fapt, si acest proiect facea parte dintr-un plan de dezvoltare in special pentru Deva si Hunedoara. Se discuta foarte mult ca Deva sa se dezvolte spre Hunedoara si invers. In schimb, nu se punea problema sa se dezvolte satele. Se delimitase deja perimetrul construibil si nu se dadea voie ca acesta sa fie depasit. Proiectul cu transportul era un prim pas in dezvoltarea acelor localitati, astfel incat in viitor ele ar fi urmat sa se uneasca. De fapt, si varianta Devei era gandita astfel incat sa se construiasca linia electrica. Mai mult, tot planul de dezvoltare cuprindea si un proiect pentru un aeroport ce urma sa fie construit deasupra de Santandrei (n. red.: localitate care apartine de orasul Simeria). Acesta urma sa aiba o pista de aterizare de 3,5 kilometri. Zona era foarte aproape de capitala de judet, Deva. ªi tot aproape de judet, la Savarsin, ar fi fost construita cea a doua centrala nucleara din tara. S-au si facut studii in acest sens. Pe de alta parte, pentru ca se mergea puternic pe exploatarea zacamintelor, era nevoie si de solutii clare pentru transport, pentru ca forta de munca sa fie miscata cu usurinta. In plus, se tot planuia sa fie construite mai multe fabrici de industrie usoara. Erau deja probleme ca femeile nu aveau unde sa lucreze, iar in ideea ca se vor construi astfel de fabrici era nevoie si de conditii de transport”.

Proiect de un miliard
La ultima sa vizita in judetul Hunedoara, Nicolae Ceausescu prezentase si un proiect de modernizare a combinatului siderurgic. Era vorba despre aproximativ 40 de miliarde de lei de la vremea respectiva. Hunedoara trebuia sa fie cel mai modern combinat din Europa, pentru ca Ceausescu spunea ca la Hunedoara sunt muncitori foarte buni, cu rezultate. Era vorba despre o otelarie complet noua, sapte instalatii de turnare continua, modernizarea laminoarelor existente etc. Gara trebuia mutata si construita o centura de ocolire a Hunedoarei, ce iesea in localitatea Cristur, cu patru benzi. Lucrarile de modernizare trebuiau sa inceapa in 1990 si sa fie gata pana in 1992. Pe de alta parte, Viorel Raceanu povesteste ca trenul electric urma sa aiba un traseu de peste 50 de kilometri: „Tot proiectul se ridica la aproximativ un miliard de lei de la vremea respectiva. Traseul era de peste 50 de kilometri si fiecare garnitura avea cate 5 – 6 vagoane. Era calculat si cate persoane ar fi transportat si la ce ore ar fi urmat sa circule. Era limpede ca accentul s-ar fi pus pe orele la care intrau si ieseau muncitorii in schimbul de dimineata si cel de dupa-amiaza. Lucrarile ar fi inceput in 1990 si, din ceea ce imi amintesc, ar fi fost finalizate pana in 1995. In paralel, s-ar fi lucrat la modernizarea combinatului de la Hunedoara si la construirea altor fabrici, astfel ca ar fi crescut si numarul muncitorilor care faceau naveta”. Dupa 1989, acel proiect a fost abandonat. La fel s-a intamplat si cu modernizarea Combinatului Siderurgic de la Hunedoara. Modernizarea drumului care leaga Hunedoara de Deva s-a facut abia in 2006, iar pentru partea de drum ce leaga Hunedoara de Calan s-au gasit, in sfarsit, bani de mai putin de un an. Ideea unificarii municipiilor Deva si Hunedoara cu orasul Simeria a mai fost avansata in 2003 de catre consilierul judetean al PSD Corneliu Duca, lucru care a fost luat in deradere la vremea respectiva de catre autoritatile judetene.

“Corvina”, model pentru inca o conurbatia
Distantele rutiere dintre Deva, Simeria, Hunedoara si Calan variaza intre doar 13 kilometri (Deva – Simeria) si 30 de kilometri (Deva – Calan) si se parcurg, fiecare, in cel mult 40 de minute. Mai ales primele trei orase, in ultimii 20 de ani, s-au extins fiecare spre celelalte doua, astfel incat limitele administrative sa fie acum greu de sesizat. Acesta este si motivul pentru care, acum, Consiliul Judetean Hunedoara avanseaza ideea unei noi conurbatii, in Valea Jiului, unde „orasele sunt despartite doar de tablitele dintre ele”, dupa cum declara Mircea Molot. De altfel, aceasta idee a fost sustinuta si de catre senatorul de Hunedoara Dan Radu Rusanu.