Replica Hunedoara
Replica Hunedoara

Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridica pentru continutul articolului apartine autorului. De asemenea, in cazul unor agentii de presa si personalitati citate, respon sabilitatea juridica apartine acestora.

Aceasta forma a site-ului replicahd.ro este online din 14 iunie 2007. Pentru a putea vizualiza arhiva pana la acesta data, click aici.

Sondaj
Cat de multumit(a) sunteti de serviciile medicale oferite in spitalele "de stat"?
Vezi rezultatele
Grupul Micro Mega HD S.A.
Link-uri sponsorizate
XML RSS XML

Special:: De la Jalea Viului spre Valea Jiului

Nr. 250:: 23 - 29 august 2007::Scris de Monalise HIHN
Circa o treime din populatia judetului Hunedoara locuieste in Valea Jiului. Considerata ani in sir o adevarata vale a plangerii, aceasta parte a judetului, supranumita si Jalea Viului, incearca sa iasa din izolarea nedreapta in care a fost aruncata timp de mai multi ani, incepand cu 1990. Deocamdata, intre Valea Jiului si restul judetului exista un decalaj important, iar sociologii cred ca acesta ar putea fi depasit daca pentru zona respectiva ar fi elaborata o strategie coerenta, iar autoritatile locale s-ar stradui sa obtina fonduri structurale si de coeziune, pe baza unor proiecte viabile.
[... detaliat]
Minerii din Valea Jiului intra in sut fara sa se mai gandeasca prea mult la ce li s-a promis din 1990 incoace

Trei municipii (Petrosani, Vulcan si Lupeni), trei orase (Aninoasa, Petrila si Uricani) si o comuna (Banita), in care locuiesc aproximativ 170.000 de persoane, fac parte din Valea Jiului, zona de sud a judetului Hunedoara, situata de-a lungul bazinului raului Jiu si in apropiere de Parcul National Retezat.

Tributul mineriadelor
Valea Jiului este o zona care a generat miscari sociale care au marcat istoria Romaniei. Este vorba despre evenimentele de la Lupeni din 1929 si cele din 1977, dar si mineriadele din ianuarie, februarie si iunie 1990, septembrie 1991, ianuarie si februarie 1999. Din pacate, cele sase mineriade au adus acestei zone o nedorita „faima”, intarziind dezvoltarea Vaii si pedepsind pe nedrept intreaga populatie a acestei parti a judetului Hunedoara.

Daca in 1977 minerii din Valea Jiului erau considerati adevarati eroi, dupa 1989 ei au devenit proscrisii Romaniei. Curajul din 1977 a fost uitat in 1990, cand minerii, ajutati si indrumati desigur de „baietii buni”, au terorizat Capitala. Imaginile transmise de televiziunile din intreaga lume i-au transformat peste noapte pe ortacii care trudeau cu greu in subteran pentru o bucata de paine in barbarii Europei.

La munca, in Vale
In anii ’50 – ’60, in Valea Jiului sosesc oameni din toate colturile tarii in cautarea unui loc de munca bine platit, desi conditiile de munca erau aproape inumane. Totusi facilitatile oferite si perspectiva unui acoperis deasupra capului reprezentau pentru generatia saraca a satelor romanesti iesirea din aceasta stare sociala. Trenurile pline cu tarani soseau in Valea Jiului. A urmat o perioada de oarecare bunastare economica. Totul a durat pana in 1977, cand conditiile de munca s-au innasprit. A urmat o revolta a minerilor. Autoritatile comuniste l-au trimis in zona pe premierul de la acea vreme, Ilie Verdet. Acesta a fost blocat in subteran de ortaci. Speriat, poate, de ceea ce s-ar fi putut intampla, Nicolae Ceausescu a venit in Valea Jiului si a discutat cu minerii. A urmat represiunea! Liderii ortacilor au fost scosi din Vale si trimisi in alte zone ale tarii. A urmat o perioada de acalmie in Valea Jiului. Viata parea ca isi urmeaza cursul firesc: barbatii lucrau in mina, castigau binisor si reuseau adesea sa ofere un castig cu care sa se descurce familiile, adesea numeroase, in care sotiile erau, de cele mai multe ori, casnice.

“Revoltele” minerilor
Nimic nu parea sa sparga linistea Vaii Jiului, nici chiar evenimentele din decembrie 1989. A venit ianuarie 1990, iar minerii din Valea Jiului au iesit pentru prima oara din acalmie. Au ajuns la Bucuresti, unde pentru prima oara au aratat ca isi doreau sa dicteze mersul lucrurilor in Romania. Imaginile cu minerii imbracati in salopete, dictand noii conduceri a statului ce trebuie sa faca, ce partide sa interzica, ce programe ar trebui transmise la televizor, au fost privite de o tara intreaga si prevesteau, parca, ce avea sa urmeze. In februarie 1990, ortacii se intorc in Capitala si incearca sa „puna la punct” partidele istorice – PNT, PNL si PSDR – care au organizat un miting comun. Ceea ce a urmat in iunie 1990 nu mai are nevoie de niciun comentariu. Instigati de un regim care castigase detasat alegerile in luna mai, ortacii vin la Bucuresti sa „faca ordine”. A fost inceputul sfarsitului pentru ei. A urmat septembrie 1991, cand minerii din Valea Jiului, condusi deja de Miron Cozma, au fost „armele” care au daramat Guvernul Roman.

Pe vremurile in care-l aveau pe Miron Cozma ca lider suprem, nimic nu-i oprea pe mineri, nici macar Constitutia Romaniei

Cu Cozma in frunte
Perioada cuprinsa intre 1991 si 1997 a fost pentru ortaci una in care Puterea le-a acceptat orice. Intre timp, in Valea Jiului au existat suficiente persoane care sa profite de pe urma diverselor „afaceri” cu Regia Autonoma a Huilei. Cu Miron Cozma stapan al Vaii, minerii se mai bucura de salarii mari, dar investitiile in retehnologizari lipsesc cu desavarsire in aceasta perioada. Numarul accidentelor de munca ramane ridicat. Cozma face insa o greseala si ajunge in inchisoare.

Decimarea mineritului
In 1997, Guvernul condus de Victor Ciorbea incepe decimarea mineritului in Valea Jiului. Atrasi de mirajul banilor pe care ii primeau drept plati compensatorii, ortacii accepta disponibilizarile in masa. In cateva luni banii sunt cheltuiti, iar buna parte dintre ei abia isi duc zilele. Urmeaza o perioada foarte grea pentru Vale: investitorii fug mancand pamantul atunci cand aud de zona, oamenii ramasi fara nicio sursa de venituri ameninta ca isi vor da foc. Sociologul Valentin Fulger declara ca disponibilizarile de atunci au fost cea mai mare greseala pe care puteau s-o faca autoritatile: „Daca nu ar fi exista dorinta de razbunare a lui Petre Roman si a lui Radu Berceanu, autoritatile ar fi reusit sa restructureze mineritul fara sa distruga zona. In zece ani, numarul minerilor s-ar fi redus prin pensionari. Acum ce avem aici?! Saracie in forma cronica. In plus, dupa ce au distrus mineritul, nu au gasit strategiile adecvate pentru iesirea din aceasta situatie fara precedent”.

“Luceafarul” se intoarce
Absent din Valea Jiului in perioada disponibilizarilor masive, in urma carora aproximativ 25.000 de ortaci si-au pierdut slujbele, Miron Cozma se intoarce din inchisoare. Este asteptat cu flori si cu sampanie. In doar cateva luni, Valea Jiului avea sa fiarba din nou. In ianuarie 1999 minerii ies in strada, iar apoi pornesc in mars triumfal, prin Defileul Jiului, catre Bucuresti. „Victoria” minerilor asupra trupelor Ministerului de Interne, pe Defileu, duce la inlocuirea ministrului Gavril Dejeu. Ortacii ajung in „mars triumfal” la Ramnicu Valcea. Premierul de atunci, Radu Vasile, se intalneste la Manastirea Cozia cu reprezentantii minerilor, care il au in frunte pe Cozma. Partile cad la pace si ortacii se intorc in Valea Jiului. La doar cateva zile dupa „pacea de la Cozia”, „luceafarul huilei” este condamnat la 18 ani de inchisoare pentru Mineriada din septembrie 1991. In incercarea disperata de a se salva, Cozma impreuna cu mai multi ortaci pleaca inspre Bucuresti, dar la Stoenesti, trupe ale Ministerului de Interne, condus de aceasta data de Constantin Dudu Ionescu, il prind pe Cozma si il trimit dupa gratii.

Imagine tipica pentru orice oras din Valea Jiului

Se lasa linistea peste Vale
Intre timp, in exploatarile miniere din Valea Jiului au loc in continuare accidente grave de munca, care se soldeaza cu moartea a catorva zeci de ortaci. Conditiile de munca nu se imbunatatesc, iar „baietii destepti” continua sa puna mana pe contracte profitabile cu Compania Nationala a Huilei. Proiectele stupide de transformare a fostilor mineri in culegatori de melci sau in agricultori nu fac decat sa sporeasca si mai mult saracia. Imediat dupa anul 2000 in Valea Jiului este numit un guvernator, Octavian Costescu. Zona nu s-a dezvoltat, iar „Asociatia Vaii Jiului” nu reuseste sa aduca zonei prosperitatea de care are nevoie.

Studiu pentru Vale
O echipa de specialisti de la Catedra de Stiinte Socioumane de la Universitatea din Petrosani lucreaza acum la un studiu legat de evolutia calitatii vietii din punct de vedere social si financiar, pe parcursul deceniului scurs de la disponibilizarile masive din anul 1997, din mineritul Vaii Jiului.

De asemenea, specialistii vor sa afle care este imaginea autoritatilor publice locale in viziunea locuitorilor Vaii Jiului si care este atitudinea acestora fata de fenomene sociale precum avortul, concubinajul etc. si in ce masura s-au schimbat mentalitatile oamenilor. Pentru aceasta au fost intervievate 1.600 de persoane, care alcatuiesc un esantion reprezentativ. Valentin Fulger spune ca rezultatele vor fi cuprinse intr-o carte – studiu, care va fi o radiografie a vietii in Valea Jiului.

UNA CALDA, UNA RECE...
Daca, in iarna, Compania Nationala a Huilei Petrosani a scapat de o datorie istorica de 5,8 miliarde de euro, prin stergerea totala a acesteia de catre Guvernul Romaniei, acum comunitatile din Valea Jiului au fost excluse de la finantarea proiectelor de infrastructura mica, derulate prin programele Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (FRDS). Consilierul judetean PRM, Costel Avram, alaturi de un alt consilier local al partidului, a trimis cate o scrisoare conducerilor FRDS, Prefecturii si Consiliului Judetean Hunedoara, in care se solicita ca si comunitatile din Valea Jiului sa poata beneficia de finantari pentru proiecte de infrastructura mica. „Finantarea proiectelor de infrastructura mica era de un real folos pentru oamenii saraci din Valea Jiului. Comunitatile puteau rezolva diferite probleme, cum ar fi, de exemplu, construirea unui acoperis nou la un bloc de locuinte”, crede Costel Avram. Noua runda de finantare deschisa in cadrul Schemei de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere este adresata unui numar de 19 judete. Localitatile din patru judete, printre care si Hunedoara, sunt eligibile doar pentru proiectele referitoare la activitati generatoare de venit si servicii sociale comunitare.

“Turismul – o solutie!”
Valea Jiului poate deveni o destinatie turistica, dar si una atractiva din punct de vedere al investitiilor. De aceasta parere sunt atat primarii unor localitati din Valea Jiului, dar si subprefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, care este originar din zona. De altfel, primele semne incep sa apara, iar turismul pare sa se dezvolte mai repede in Vale decat in alte zone ale judetului.
Complexul turistic Rusu

Cele doua statiuni – Straja si Parang – devin destinatiile favorite ale turistilor romani. In Parang, exista in jur de 1.200 de locuri de cazare in cabane, vile sau la persoane particulare. In prezent, statiunea are zece partii, cu grade de dificultate usor si mediu, care sunt deservite de sase teleschiuri si un telescaun. Turistii au la dispozitie 19 trasee montane. In statiunea Parang urmeaza sa fie construita o telegondola cu bani proveniti de la guvernul Romaniei, prin programul „Schi in Romania”. Construirea unei telegondole intre municipiul Petrosani si statiunea Parang face parte dintr-un program „Infrastructura – turism durabil in statiunea Parang” in valoare de 5,5 milioane de euro. Si statiunea Straja atrage tot mai multi turisti. De altfel, lucrarile la drumul de acces in statiune sunt suportate din bani care provin de la Guvernul Romaniei. Si la Straja exista sase partii, deservite de sapte teleschiuri. In plus, cele doua statiuni incep sa fie foarte cautate de turisti pentru ca aici au parte de zapada, in medie, sapte – opt luni pe an. Din pacate, deocamdata niciuna dintre statiunile montane din Valea Jiului nu poate fi acreditata, din cauza ca acestea nu indeplinesc normele minimale de igiena impuse de Comisia Europeana, iar pensiunile de aici risca sa fie inchise din aceleasi motive. Turismul la standarde europene mai are de asteptat, in conditiile in care cabanele de aici nu au nici macar un sistem de canalizare, dar oficialii avertizeaza ca lucrurile nu pot continua asa.

Trasee turistice
Subprefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, spune ca turismul este o alternativa viabila pentru Valea Jiului: „Prin construirea DN 66 A, Valea Jiului se deschide, iar zona ar putea fi cuprinsa in mai multe trasee turistice europene. Chiar si reprezentantii Greenpeace, cu care m-am intalnit zilele trecute, dau semne ca sunt gata sa accepte proiectul nostru pentru construirea drumului, dar au avut nevoie de confirmarea faptului ca se protejeaza peisajul forestier intact. Tot timpul am spus ca dorim ca zona sa nu fie distrusa. Ganditi-va ce potential extraordinar exista aici! Valea Jiului poate fi inclusa in orice traseu turistic: daca oamenii vor sa viziteze Sibiul, pot veni si aici, daca vor la Herculane de ce nu ar vizita si Petrosaniul, de unde pot merge sa schieze iarna sau sa faca rafting pe Jiu vara. Si sunt doar doua exemple. Totul se va face insa doar cu strategii clare si cu proiecte locale care sa atraga bani europeni”. Si primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob – Ridzi, crede ca turismul este una dintre solutii pentru Valea Jiului: „Avem un potential turistic imens, pe care nu l-am pus suficient in valoare. Pentru acesta este insa nevoie de infrastructura corespunzatoare”.

Parc de distractii si muzeu
La fel convins de importanta turismului pentru dezvoltarea zonei este si primarul orasului Aninoasa, Ilie Botgros. Edilul – sef spune ca in zona va fi construit un parc de distractii si sporturi extreme: „Pana in 2009 vrem sa ridicam in oras un parc de distractii, care se va intinde pe patru hectare. Va avea de toate – de la perete de catarari la tot felul de alte jocuri, masinarii etc. Suntem convinsi ca parcul va atrage multi turisti. De asemenea, tot la Aninoasa va functiona si un muzeu al mineritului. Trebuie sa ne adaptam cerintelor zonei. Ar fi pacat sa nu exploatam ceea ce avem”.

Strategie intocmita de tehnocrati
Pe de alta parte, si sociologul Valentin Fulger este convins ca Valea Jiului are un potential turistic, care trebuie pus in valoare. El considera insa ca s-a facut o mare greseala prin construirea DN 66 A: „Acest drum este o mare pacaleala pentru Vale, el va face dintr-o zona de destinatie, una de tranzit. Va duce la cresterea impozitelor si taxelor locale, pentru ca sunt sigur ca drumul va face ca traficul greu sa tranziteze orasele. Astfel, va fi nevoie de mai multi bani pentru intretinerea lui. Decat sa se cheltuie o mie de miliarde de lei vechi pentru acest drum, mai bine banii erau bagati in capacitati de productie sau, de ce nu, in capacitati de cazare, pentru ca acestea nu prea exista. Daca dorim sa avem cu adevarat turism in Valea Jiului, trebuie sa fie intocmita o strategie clara in acest sens, dar la ea sa lucreze doar tehnocrati, specialisti, nu oameni politici”.

Subprefectul Dezsi Attila este convins ca principala sansa de revigorare a Vaii Jiului este turismul

Investitiile salveaza zona
In Valea Jiului, salariul mediu pentru aproximativ 70 la suta dintre familii este de aproximativ sase sute de lei. Dintr-un total de 170.000 de persoane, doar in jur de 12.000 mai lucreaza astazi in minerit. Statisticile oficiale plaseaza rata somajului undeva in jur a noua – zece procente, dar aceasta pare sa fie mult mai mare, pentru ca exista persoane care nu mai figureaza in nicio statistica. Pe de alta parte, cateva mii de locuitori ai zonei au plecat la munca in strainatate. Valea Jiului continua sa fie unul dintre polii saraciei in judetul Hunedoara. Zona beneficiaza inca de statutul de zona defavorizata pana in anul 2011. Daca pana in 1997 in Valea Jiului existau in jur de 73.000 de mii de locuri de munca, acum numarul acestora s-a redus la jumatate. Investitiile, alaturi de turism, ar reusi sa creeze in zona locuri de munca. De asemenea, pentru dezvoltarea Vaii Jiului ar fi nevoie de proiecte care sa atraga fonduri europene. De altfel, cele sase consilii locale din Valea Jiului au infiintat o asociatie, care are drept scop tocmai atragerea de fonduri structurale si de coeziune.

Mineritul e, totusi, prioritar
Chiar daca in 1997 a trecut printr-un proces masiv de disponibilizare, mineritul ramane ramura in care lucreaza cei mai multi locuitori ai Vaii Jiului – circa 12.000. Mai mult, autoritatile incep sa vorbeasca despre minerit ca despre un sector viabil. Europarlamentarul Monica Iacob – Ridzi a declarat recent ca politica Uniunii Europene este sa dezvolte in mod prioritar energia electrica pe baza de carbune. De altfel, si subprefectul de Hunedoara, Attila Dezsi, crede ca mineritul nu si-a spus ultimul cuvant: „Prin investitii si retehnologizare, sunt sigur ca acest sector va fi unul viabil”.

Sociologul Valentin Fulger spune ca mineritul putea fi salvat, iar cu banii care au fost folositi pentru platile compensatorii s-ar fi putut dezvolta alte ramuri in care sa fie angajati fostii mineri: „Ar fi dezvoltat mult zona, dar asa au lasat-o sa moara. Spre deosebire de noi, ungurii au avut mai multa minte, iar minele lor functioneaza si acum, iar acolo nu s-a pus nicio clipa problema unor disponibilizari”. Primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob – Ridzi, declara ca investitorii vin in Valea Jiului, iar acestia nu vor ocoli zona atunci cand infrastructura va fi pusa la punct. In plus, el adauga ca cele sase consilii locale din Valea Jiului vor intocmi proiecte care sa atraga fonduri europene: „Nu cred ca se va mai pune problema lipsei de bani pentru cofinantarea proiectelor, intrucat acum Guvernul va aloca 13 la suta din cele 15 procente pe care comunitatile locale trebuie sa le dea in cadrul proiectelor cuprinse in planul national”.

Canapele de Aninoasa
Cel mai optimist dintre primarii din Valea Jiului, cu privire la dezvoltarea zonei, este edilul – sef al Aninoasei, Ilie Botgros. Acesta spune ca pana in anul 2009, in oras, vor fi infiintate 2.000 de locuri de munca: „Pentru ca am reusit sa preluam toate activele care au apartinut exploatarii miniere din localitate, suntem intr-o situatie fericita, avand la dispozitie hale si terenuri pe care sa le oferim investitorilor. Deja investitori din Italia vor sa construiasca o fabricuta de motoare electrice si aparate de control pentru energia electrica. Am inchiriat doua hale la doua firme. In plus, terenul care a apartinut exploatarii miniere va fi ecologizat prin fonduri provenite de la Banca Mondiala. Un investitor doreste sa amenajeze partia de schi si sa ridice si un minihotel. Firme din Anglia vor si ele sa investeasca in zona. Daca vom sti sa ne vindem marfa, vom putea sa ne ridicam. Cred ca in zece ani Aninoasa va fi o comunitate de sine-statatoare”. In prezent, la Aninoasa functioneaza si o fabrica de canapele, unde sunt angajate 285 de persoane, care lucreaza exclusiv pentru export.

23-08-2007, Acest articol a fost vizualizat in detaliu de 2985 utilizatori., 2 comentarii
<<< Pagina anterioara

Articolul anterior: Leaganul dinozaurilor pitici

Articolul urmator: MINUNATIILE LUMII