Retailul, varianta de avarie la angajare. Poate singura

Circula o glumă tristă la un moment dat.

Doi colegi de liceu se întâlnesc.

”- Salut, Gigele! Vai, de când nu ne-am mai văzut! Ai terminat Dreptul?
– Da, sunt licențiat!
– Și-am auzit c-ai făcut și Jurnalistica?
– Da, mă gândesc să fac și masteratul!
– Bravo, ține-o tot așa! Dă-mi și mie un meniu Big Mac mare, la pachet.”

Și nu e vorba neapărat de calitatea slabă a învățământului superior din România. Nici de fractura existentă între calificările oferite și cererea de pe piața muncii. Firește ambele sunt subiecte de discutat, care merită însă o abordare separată.

Este de observat, mai degrabă, lipsa de oportunități pentru o carieră reală după angajare potrivit calificării sau aptitudinilor candidatului. Dacă pâinea ta zilnică depinde exclusiv de ce produci tu și ai neșansa să fii debutant pe piața muncii, sau necalificat, sau calificarea ta nu mai are căutare, ești nevoit să accepți soluția ”de avarie”. S-au emancipat în zonă doar câteva variante de astfel de joburi ”pe moment” care te pot scoate din ”foame”, fără însă să te sature vreodată pe deplin. Cele mai numeroase sunt în alimentație publică (chelner, barman, vânzător la fast-food), ”la bandă” (în principal cablaje) și de lucrător comercial în supermarket. Aceasta din urmă mai poartă denumirea de ”job-ul cu șapte zile lucrătoare pe săptămână”.

Munca cu lizul

Munca de jos în retail comportă deseori orare atipice (inclusiv pentru închideri, aprovizionări și inventare), efort fizic considerabil și activitate 365 de zile din 365, toate recompensate modest. Crăciunul și Paștele sunt singurele zile din an în care supermarket-urile din județ își închid porțile pentru clientelă. În momentul în care te angajezi la un retailer poți liniștit să îți iei la revedere de la familie pentru că e aproape ca și cum ai pleca pe mare. Programul tău de lucru nu are nici o treabă cu noțiunea de ”zi nelucrătoare”. Ca lucrător comercial în supermarket trebuie să te obișnuiești să faci de toate: să cari marfă cu lizul (căruciorul special de transport), să accepți să fii trimis la alte raioane să-ți ajuți colegii, poate, ”mai leneși”, să faci curățenie, să fii rezistent la neam-prostia și bădărănia unor clienți, să nu te lași ucis sufletește de munca robotică pe care trebuie să o faci zi după zi după zi după… Și câteodată chiar să duci gunoiul. Iar dacă statul în picioare o tură întreagă ți se pare greu, atunci trebuie să fii atent ce condiții sunt la retailerul la care aplici; unii nu acceptă scaune în cubul de la casa de marcat.

Banii, banii câți sunt?

Potrivit companiei de recrutare ManpowerGroup România, citată de economica.net, salariul unui casier la supermarket variază între 1200 și 1500 de lei net lunar. Un lucrător comercial câștigă între 1000 și 1300 de lei net lunar. Funcție de companie, salariaților din retail le sunt acordate și anumite beneficii. Pachetul tipic în retail include tichete de masă, bonusuri lunare sau trimestriale în funcție de atingerea obiectivelor de vânzări la nivel de magazin, carduri de reduceri la produsele comercializate de compania respectivă (cu reduceri cuprinse în general între 15 şi 25%).

Lupta pentru fiecare leu în plus

Se apreciază că fluctuația de personal în retail este enormă. Circa 30 la sută din angajați își schimbă locul de muncă anual. Potrivit experților în recrutare o parte din cei care pleacă se orientează tot pentru retail pentru un plus salarial de maxim 40-60 de lei.

Soluția ”pe moment”

Mulți însă părăsesc definitiv retailul după o vreme. Job-ul la supermarket e foarte des o soluție ”pentru acum”, neexistând intenții pe termen lung. Există chiar o prejudecată în rândul comunităților că lucrul la un retailer este o dovadă a ratării profesionale. În realitate, nu este deloc așa. După doi ani de experiență în domeniu, dacă persoana angajată se dovedește talentată și muncitoare în postul său, există diferite forme prin care angajatorul o poate stimula să nu plece: ofertă de calificare pentru alte funcții în firmă, creștere salarială. Sunt însă extrem de puțini cei care visează la o carieră adevărată în supermarket. Mai degrabă, majoritatea celor care azi cară marfă cu lizul visează la un serviciu ”mai domnesc și mai bine plătit” în altă parte.

Munca la supermarket-umbrelă pentru timpuri grele

Potrivit Anuarului Statistic al Județului Hunedoara, în județ lucrează în comerț circa 19.500 de persoane. Este o aproximare rezonabilă să spunem că din aceștia circa 14-15 mii de hunedoreni sunt angajații marilor lanțuri de retail. Mulți din acești oameni fac parte din categoria celor care refuză să aștepte pasiv marea ocazie la angajare și până își găsesc locul profesional câștigă un ban cinstit muncind pe un post greu și lipsit de glorie în supermarket. Este foarte posibil ca unii dintre ei să descopere oportunități de carieră foarte bune aici. Dar după cât de des se schimbă fețele angajaților pe care-i vedem la cumpărături, pentru majoritatea munca în retail e doar o umbrelă pentru timpuri grele. Ea e însă foarte importantă pentru că suplinește de bine de rău deficitul de locuri de muncă lăsat de atrofierea industriei grele în județ. Fără aceste posturi, așa cum sunt ele, șomajul hunedorean ar număra cel puțin 15.000 de persoane în plus. Adică, aproape numărul locuitorilor unui oraș de dimensiunea Bradului.

O radiografie de tip ”haz de necaz” al unei zile de lucru la supermarket puteți citi AICI.

Adrian SĂLĂGEAN