Sindromul de oboseală cronică

Oboseala este una dintre acuzele cele mai frecvente care îl determină pe pacient să meargă la medic.

Oboseala poate fi însoțită de dificultăți de concentrare, indispoziție, mialgii, artralgii cefalee, uneori chiar subfebrilități.Acest complex de acuze a fost inclus într-o afecțiune denumită –SINDROM DE OBOSEALĂ  CRONICĂ

Diagnosticul este practic unul de excludere pentru că foarte multe afecțiuni din diverse domenii medicale, pot să aibă ca formă de manifestare aceste acuze. De aceea, clinicianul trebuie să examineze cu foarte multă atenție un pacient care are astfel de acuze, deoarece, multe boli severe se pot diagnostica pornind de la sindromul de oboseală cronică.

În 1987 CDC(CENTRUL DE CONTROL PENTRU BOLILE INFECȚIOASE), a indicat pentru acest sindrom un set de criterii majore și criterii minore, grupate astfel:

1-Criterii majore-prezența unei stări de oboseală cronică ce nu se rezolvă cu repaus la pat

-scăderea eficienței activităților zilnice cu pănă la 50% pe o perioadă de minim 6 luni

-excluderea altor boli asociate, care ar putea cauza simptome similare

2-Criterii minore, grupate în semne și simptome

a)Simptome-febră ușoară sau moderată, cu sau fără frisoane

-disfagie (durere în gît) cu inflamarea ganglionilor cervicali sau axilari

-dureri musculare

-oboseală accentuată după exerciții fizice-anterior bine suportate

-cefalee

-acuze neuropsihice-neatenție, iritabilitate, confuzie,dificultăți de concentrare, depresie, insomnii

B)Semne-temperatură crescută,

-faringită-inflamarea faringelui

-inflamarea ganglionilor cervicali sau axilari

Oboseala este un simptom frecvent invocat de pacienți, în toată lumea. Cel mai frecvent sunt afectate femeile (de 2 ori mai frecvent). Vârsta pacienților este între 20-45 ani.

Sindromul de oboseală cronică este un diagnostic de excludere, multe boli având asociat acest sindrom.Astfel, bolile endocrine(hipotiroidismul, insuficiența cortico-suprarenală sau hipofizară), hepatitele cronice virale (B,C,D), hepatitele autoimune, boli hematologice(leucemii), obezitate severă (IMC PESTE 45kg/mp), colagenoze, etc, pot să aibă ca prime manifestări cele descrise anterior.

ETIOLOGIA

Etiopatogenia bolii nu este pe deplin elucidată.Frecvent, se diagnostichează o boală infecțioasă și anume:

-Mononucleoza infecțioasă-produsă de viruslul Epstein –Barr

-infecții cronice cu virusul citomegal sau cu HTLV 1(virus înrudit cu virusul HIV)

-toxoplasmoză(dată de un protozoar-Toxoplasma gondii

-borrelioză(dată de Borrelia Burgdorferii)

-tuberculoza pulmonară, renală.etc

-infecții cronice cu fungi

Factorii posibili implicați în geneza SOBC pot fi:

-predispozanți-boli psihice, factori genetici, expunerea la mediu toxic

-precipitanți-infecțioși, stress

-de întreținere-boli psihice concomitente, mecanisme imune

CLINIC

Oboseala-reprezintă simptomul cheie care trebuie să se regăsească  pe o perioadă de minim 6 luni. Este descrisă ca stare de oboseală fizică și psihică, accentuată de activitate fizică și care nu se remite după repaus. Oboseala este severă și afectează capacitatea de a muncii.

Debutul bolii este pus pe seama unei stări de viroză care a precedat instalarea SOBC.Se asociază cu mialgii, subfebre, cefalee, depresie, artralgii, dureri în gât.

Diagnosticul este unul de excludere pentru bolile amintite mai sus.În absența unei etiologii specifice, se consideră acest diagnostic, repet, după ce au fost eliminate afecțiunile amintite anterior.Anamneza trebuie să fie foarte minuțioasă, privind călătoriile efectuate, profesia, contactul cu animale, mușcături de căpușe, abuzul de alcool.Se insistă asupra bolilor psihice, tentative de suicid,etc.

Niciun test de laborator nu este specific pentru SOBC!!!Testele se folosesc doar pentru a exclude bolile care sunt însoțite de oboseală cronică(cele mai frecvente le-am menționat mai sus).

TRATAMENTUL

Este adaptat cauzelor organice implicate în etiologia SOBC.

Este necesar să asigurăm un suport emoțional adecvat pentru pacient și includerea lui în grupuri suportive. Prevenirea agravării bolii  se face  printr-un program adaptat de exerciții. Se evită repausul prelungit la pat, deoarece accentuează depresia. Se recomandă asocierea de exerciții fizice moderate, alternând cu repausul la pat. Psihoterapia și exercițiile fizice sunt utile, ducând la ameliorarea rigidității musculare și a durerilor musculare matinale.

Simptomele se tratează cu medicamente testate, în funcție de acuzele dominante.

Pacienții vor fi periodic monitorizați clinic și paraclinic, cu examinare atentă pentru a descoperi în timp util o posibilă afecțiune care se conturează .

Depresia apare frecvent la acești pacienți. Se recomandă examen de specialitate și terapii specifice.

 

dr. Carollina RADU