ADHD-ul și impactul asupra vieții de zi cu zi. Diagnosticul care lipsește din peisajul medical românesc

ADHD-ul nu este doar o problemă a copilăriei. Mii de adulţi din România trăiesc zilnic cu simptome de ADHD nediagnosticat, fără să ştie ce se întâmplă cu ei. Întârzierile, impulsivitatea, procrastinarea, uitarea, dificultăţile în gestionarea timpului sau problemele în relaţii sunt adesea puse pe seama „lipsei de organizare” sau „stresului”.

În realitate, pentru unii oameni, aceste simptome sunt manifestările unei tulburări neurologice reale: ADHD la adulţi.

Un diagnostic care lipseşte din peisajul medical românesc

Deşi ADHD-ul este recunoscut ca tulburare neuropsihică în manualele de psihiatrie, în România el rămâne puţin diagnosticat la adulţi. Mulţi medici nu îl evaluează în mod specific, iar pacienţii nu îl suspectează. În lipsa unei culturi a sănătăţii mentale axate pe neurodiversitate, adultul cu ADHD este adesea greşit etichetat ca „neglijent”, „leneş” sau „neatent”.

Cifre îngrijorătoare la nivel european

Potrivit datelor publicate de European Network for Adult ADHD, prevalenţa ADHD-ului la adulţi este estimată la 2,5% din populaţia generală. Asta înseamnă că în România, aproximativ 400.000 de adulţi ar putea avea ADHD însă majoritatea nu sunt diagnosticaţi, iar mulţi dintre ei ajung la medic abia în urma epuizării, burnout-ului sau depresiei asociate.

ADHD la adult: semnele pe care le ignorăm

Simptomele nu sunt identice cu cele din copilărie. La adulţi, ADHD-ul se manifestă frecvent prin:

• dificultăţi în gestionarea sarcinilor şi a timpului
• uitare frecventă (inclusiv a întâlnirilor sau sarcinilor esenţiale)
• tendinţa de a amâna constant (procrastinare)
• hiperactivitate mentală sau verbală
• impulsivitate în decizii sau reacţii
• dificultăţi de concentrare în medii zgomotoase
• oboseală mentală, anxietate, iritabilitate

Aceste simptome afectează cariera, relaţiile personale şi stima de sine. Mulţi adulţi ajung să compenseze prin efort excesiv, dezvoltând strategii de supravieţuire care, în timp, devin surse de epuizare psihică.

qEEG: o hartă a creierului înainte de diagnostic

La Institutul BrainMap, procesul de evaluare a ADHD-ului porneşte de la o analiză qEEG – o tehnologie de scanare cerebrală care măsoară activitatea electrică a creierului. În doar 15 minute, qEEG poate evidenţia dezechilibrele din reţelele neuronale implicate în atenţie, controlul impulsurilor sau procesarea informaţiei.

„Am avut pacienţi care au trecut prin ani de terapie şi au crezut că au probleme de personalitate. Doar după analiza qEEG au înţeles că funcţionarea creierului lor este diferită şi că, de fapt, se confruntă cu ADHD. Această înţelegere a fost primul pas spre eliberare şi strategie reală.” – spune Psih. Clin. Alina Robu, cofondatoare BrainMap.

Ce se întâmplă după scanare?

Datele înregistrate de qEEG sunt analizate de specialiştii Institutului BrainMap, care identifică tiparele de activitate cerebrală asociate cu ADHD. Dacă se confirmă prezenţa acestor tipare, se recomandă un protocol personalizat de antrenamente cerebrale: Neurofeedback Plus.

Neurofeedback Plus: când tratamentul se adaptează creierului tău

Neurofeedback Plus este un protocol unic în Europa care combină şase tehnologii neuroştiinţifice într-un plan personalizat: neurofeedback clasic, realitate virtuală, stimulare vagală, fotobiomodulaţie, coerenţă inimă-creier şi respiraţie ghidată. Scopul: reglarea dezechilibrelor neuronale care stau la baza simptomelor ADHD.

Beneficii pentru adulţii cu ADHD:

• creşterea capacităţii de concentrare şi focus
• îmbunătăţirea organizării mentale
• reducerea impulsivităţii şi a agitaţiei mentale
• somn mai profund şi odihnitor
• reducerea epuizării mentale şi emoţionale

De ce această metodă este diferită de terapiile clasice?

Spre deosebire de abordările bazate pe chestionare sau observaţii clinice, qEEG oferă date obiective despre funcţionarea creierului. Iar Neurofeedback Plus nu presupune medicaţie, nu are efecte adverse şi oferă rezultate vizibile în 10–20 de sesiuni. Pentru mulţi adulţi care nu au răspuns la terapiile convenţionale, această abordare a însemnat în sfârşit o direcţie clară şi eficientă.

Când e timpul să investighezi ADHD-ul?

Dacă te regăseşti în simptomele descrise, dacă eşti mereu obosit mental, simţi că „te sabotezi singur” sau ai impresia că îţi pierzi controlul asupra propriei vieţi, este momentul să faci un pas concret spre claritate. ADHD-ul la adult nu este o sentinţă, ci o condiţie care poate fi înţeleasă, gestionată şi, cu ajutorul neurotehnologiei, reglată în mod real.

Institutul BrainMap oferă această posibilitate în România: o evaluare obiectivă a creierului şi un tratament modern, validat ştiinţific, adaptat la realitatea fiecărui pacient.

(Articol susţinut de https://institutulbrainmap.ro/)

 

 

news.ro