RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 26 IANUARIE 2026

Umbra lui Ceaușescu la Apărarea Națională.

Cu cât trecutul a fost mai negru, cu atât e mai greu de respins. Pentru că, într-o dictatură, în afară de dizidenți, toți cetățenii, într-o măsură mai mică sau mai mare, au fost parte la sistemul ticălos. Majoritatea nu avea încotro decât să accepte tacit situația ca să poată trăi. Și dacă în conștiința ta știi că, pe undeva, ai fost și tu parte din sistemul ucigaș îți vine greu după căderea lui să-l critici aspru și să te dezici radical de el. E de notorietate mușamalizarea națională a temei nazismului în Germania după căderea lui Hitler, pentru că a fost practic imposibil pentru învingători să denazifice poporul german, atâta timp cât fiecare cetățean făcuse parte, voit sau forțat,  din structura sistemului.  Fenomenul este similar cu ce trăim în România după căderea lui Nicolae Ceaușescu. Deși Ceaușescu și-a bătut efectiv joc 10 de ani de poporul său lăsându-l fără alimente, căldură și lumină în case, ca la final să ordone uciderea celor care protestau împotriva lui, după cădere foarte mulți români evită să recunoască toxicitatea criminală a celui care condus România 25 de ani în comunism. E o tendință care se generalizează pe măsură ce timpul estompează mirosul de sânge vărsat pe asfalt la 1989 de eroii luptători pentru libertate. În capcana asta mentală a picat și ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță (foto), care, într-o emisiune la televizor, părea să admite că fostul dictator comunist al României, Nicolae Ceaușescu, ar fi fost „patriot”. Ministrul a răspuns ambiguu, în momentul în care moderatorul l-a întrebat dacă Nicolae Ceaușescu a fost sau nu a fost patriot. Deși răspunsul e clar NU! (un președinte patriot nu dă ordin să se tragă în propriul popor!!!), dl Miruță a încercat o formă spălăcită de răspuns din care a reieșit că pe alocuri, cumva, prin politica sa de industrializare, Ceaușescu nu era chiar dușman. Sunt doar două posibilități: sau ministrul Miruță nu știe cu ce se mânca Ceaușescu, sau s-a aflat în campanie electorală printre fanii AUR.

MARȚI, 27 IANUARIE 2026

Pesimismul erodează democrația occidentală.

Nu e doar în România. Tot Occidentul este afectat. Un sondaj vast realizat pentru prestigiosul Politico pune Uniunii Europene o oglindă în față. În imagine se poate vedea o față tristă, îngândurată, cu cearcăne, semne care semnifică un singur lucru, Europa e deprimată și pesimistă. Potrivit sondajului, aproape două treimi din respondenți au spus că „cei mai buni ani i-am lăsat în urmă” (63%), iar 77% cred că viața în țara lor „va fi mai dificilă pentru următoarea generație”. Starea de spirit sumbră predomină în Europa de Vest și Centrală. Majoritatea europenilor (76%) au declarat că democrația din țara lor e în declin. Chiar înainte ca președintele SUA să declare că vrea să preia Groenlanda, o mare majoritate a europenilor îl considerau o forță negativă în raport cu pacea, țara lor și economia globală. Aproximativ două treimi din respondenți au spus că sunt pesimiști cu privire la impactul lui Trump asupra economiei globale în 2026 (69%), păcii și securității (64%) și propriei țări (64%). Puși să aleagă între două afirmații opuse, cel puțin jumătate dintre respondenți au spus că sistemul lor politic „nu servește oamenii și are nevoie de reformă fundamentală”, în loc de „funcționează destul de bine și nu necesită reforme semnificative”. Opiniile negative au fost mai ridicate în România (91%), Grecia (88%) și Bulgaria (86%). Cei mai puțin pesimiști sunt polonezii, lituanienii și danezii. Sondajul a arătat și o puternică afirmare a spiritului național. Întrebați dacă sunt de acord ca țările lor „să fie mai ferme în afirmarea intereselor naționale, chiar dacă acest lucru creează fricțiuni cu alte țări”, o mare majoritate a aprobat (71%). Pentru realizarea sondajului au fost intervievați 11.714 adulți din 23 de țări UE.

MIERCURI, 28 IANUARIE 2026

Este președintele Trump patologic dezaxat?

Deciziile contradictorii, abordările amenințătoare de copil de 10 ani care se pomenește cu un revolver în mână, admirația subliminală pentru dictatori, credința nefirească că funcția de președinte al Americii îi conferă puteri ”dumnezeiești”, narcisismul devastator, toate duc la bănuiala rezonabilă că președintele american Donald Trump nu e, cum se zice, ”pe treaba lui”. Deși unii caută cu stoicism proba geniului în noua politică internă și externă a Casei Albe, adevărul e devastator: tot ce atinge Donald Trump se transformă în eșec, câteodată sângeros. Și soluția ICE pe problema migranților, războiul din Ucraina, Venezuela,  sistemul punitiv de taxe impuse țărilor lumii,  apetitul paranoic pentru Groenlanda și chiar grobianismul stelar de a accepta un premiul Nobel care nu-i aparține, toate, însumat, sapă în fiecare zi la brandul, economia și puterea Americii. Statele Unite par conduse de un bătrân nebun, dar nu neapărat în sens figurat,  ci în sens propriu medical. Ideea aceasta a fost involuntar promovată în această săptămână de prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico. Informația este cu atât mai credibilă cu cât, se știe, Fico este cunoscut ca unul dintre cei mai pro-Trump lideri europeni. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, le-a spus, ”off record”, unor diplomați europeni, la un summit desfășurat la Bruxelles, că a fost șocat de modul în care s-a comportat președintele SUA, Donald Trump, în timpul unei întâlniri recente la la proprietatea acestuia din Mar-a-Lago, Florida. Diplomații au declarat că Fico ar fi exprimat îngrijorări legate de „starea psihologică” a președintelui american și ar fi folosit cuvântul „periculos” pentru a descrie cum i s-a părut Trump în timpul întâlnirii lor față în față, care a avut loc pe 17 ianuarie. Desigur, conform cutumelor diplomatice, după întâlnirea de la Mar-a-Lago, Fico și-a lăudat accesul la președintele SUA într-un videoclip pe Facebook și și-a exprimat sprijinul pentru abordarea Washingtonului față de războiul Rusia-Ucraina. După care, a apărut în public, informația privitoare la teama premierului slovac privitoare la starea de sănătate mintală a președintelui Trump exprimată în întâlnirea informală de la Bruxelles. Casa Albă a respins însă informațiile. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a instituției, a declarat: „Aceasta este o știre absolut falsă de la diplomați europeni anonimi care încearcă să fie relevanți. Întâlnirea de la Mar-a-Lago a fost pozitivă și productivă.” Desigur, la fel de ”pozitivă și productivă” ca toate dialogurile sterile avute de Donald Trump cu Putin, ca să nu mai vorbim de monologurile privitoare la Groenlanda, sau redenumirea Golfului Mexic. Omenirea trebuie să fie conștientă de un adevăr simplu. Riscul ca la Casa Albă să se fi instalat un președinte patologic dezaxat, nu e un risc mai mic ca potențial de distrugere decât pârjolul unui război nuclear.

JOI, 29 IANUARIE 2026

Comerț. Europenii fug de prigoana trumpistă prin India și America de Sud  

Ați observat? Nu e nici o lună de la semnarea acordului comercial Mercosur cu țări din America de Sud, când Uniunea Europeană ”lovește” din nou. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India naște unde de șoc în întreaga lume. India, cu o populație de 1,4 miliarde de locuitori, este, de asemenea, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume și este pe cale să devină a patra cea mai mare economie în acest an, potrivit Fondului Monetar Internațional. Acordul cu UE este unul dintre cele mai cuprinzătoare semnate vreodată de India, iar premierul indian a subliniat că acesta reprezintă aproximativ o treime din comerțul global, numindu-l cel mai mare acord de liber schimb din istorie. De unde vine furia asta europeană de a clădi zone libere de comerț fără precedent și de ce ea se manifestă acum? Răspunsul nu e greu de dat. Pentru că acum noi europenii trecem prin punctul culminant al unei perioade de fricțiuni puternice cu SUA,  țară a cărei administrații a amenințat repetat în ultimul an Uniunea Europeană cu tarife ca măsură de retorsiune pentru ceea ce președintelui Trump i se păreau niște acorduri dezavantajoase pentru el. Să nu uităm că în prima parte a anului 2025, Trump a majorat tarifele la importurile de oțel și aluminiu la 25%, aplicându-le și produselor provenite din UE. Atacul cu taxe lansat de Donald Trump asupra lumii, după năuceala de început, provoacă, la un an de mandat, o reacție de apărare care, în ultimă instanță, nu face decât să alunge treptat Statele Unite din noile lanțuri comerciale. Uniunea Europeană, India și țările sud-americane din acordul Mercosur, prin liberalizarea comerțului dintre ele, nu fac decât să slăbească dependența de marea piață americană. Odată cu semnarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și India, europenii dovedesc deja o anumită independență față de relația comercială strânsă pe care o aveau în mod istoric cu SUA, lucru care s-a văzut inclusiv prin atitudinea iritată a lui Donald Trump cu privire la acest acord comercial. Cât despre ce aduce concret acest acord, UE a anunțat că tarifele vor fi eliminate sau reduse complet pentru peste 96% din valoarea bunurilor comercializate, economisind companiilor europene aproximativ 4 miliarde de euro (6,87 miliarde de dolari) pe an. Strategia europeană nu este greșită. E lucru dovedit că întotdeauna legăturile bune de comerț atrag după ele și cerințe legate de securitate. Atât liderii UE, cât și premierul indian Modi speră ca acordul să protejeze ambele părți în fața provocărilor venite inclusiv din partea Chinei, nu doar a Statelor Unite. Ce este evident, deși Casa Albă se preface că nu e afectată, este că toate aceste tratate comerciale care apar acum, slăbesc influența americană în lume, UE și India, reușind să se îndepărteze de pe orbita Statelor Unite. Dacă în jurul Americii, europenii vor reuși să închidă piețele și cu Canada și Australia, loviturile pentru Donald Trump vor fi foarte dure. Șeful de la Casa Albă, pe termen relativ scurt, va trebui să facă pași importanți de reconciliere în politica sa comercială, sau, dacă se încăpățânează să împingă înainte, va fi forțat intern să îi facă.  Ca și notă originală, din tot acest efort al UE de a găsi alternative comerciale la agresiunea americană, se degajă un sentiment de regret că Statele Unite nu mai este partenerul solid și protectorul sigur cu care generația actuală s-a obișnuit timp de 80 de ani. Europa trebuie să-și părăsească părintele care a înfiat-o în 1945 și care acum, la bătrânețe, din cauza închiderii ciclului istoric, vrea să o omoare.

VINERI, 30 IANUARIE 2026

Premierul joacă pe mâna Cotroceniului în chestiunea numirii șefilor de Servicii

Cine are informația are puterea. Cine are informația în România? Se presupune, cu generoasă probabilitate, că SRI. Să ai ”ochiul și timpanul” în echipa ta, e un avantaj colosal în politică. În vremuri în care corupția are și ea un loc oriunde oficiali ai statului român se pun la masă, dosarul penal e o armă ideală pentru a-ți anihila inamicii politici. E explicabil atunci de ce numirea șefilor serviciilor secrete a încins spiritele în ultima perioadă. Mai ales după ce, pe surse, s-a aflat că Nicuşor Dan ar dori el să impună el şefii SRI și DNA. S-a produs o foială iritată în partide care au început să emită pretenții și propuneri de șefi la SRI. Unul dintre favoriţi PSD ar fi Claudiu Manda, social democrat cu state vechi, actual secretar general al PSD şi fost fost preşedinte al Comisiei SRI din Parlament. Tot de la PSD, s-a vehiculat și numele europarlamentarului Vasile Dîncu pentru un portofoliu într-un serviciu de informații. Liberalii vin însă cu propriile variante, conform celor apărute în presă. Ministrul de interne, Cătălin Predoiu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, ar fi susținuți de PNL la șefia Serviciului Român de Informații, urmând ca PSD să păstreze conducerea SIE. Avântul partidelor spre șefia serviciilor este însă temperat de președintele Dan. Joi. președintele a sugerat că scurgerile de nume către presă au avut rolul de a „arde” anumiți candidați și a punctat că viitorii șefi vor fi, cel mai probabil, tehnocrați. El a mai spus că cel mai bine este ca șefii serviciilor să fie din afara partidelor. În nici 24 de ore după ieșirea președintelui,  vineri, premierul Bolojan a tranșat în favoarea acestuia disputa privitor la numirea șefilor serviciilor secrete. Întrebat dacă PNL insistă să își pună proprii oameni la vârful serviciilor, premierul a reamintit că, legal, mișcarea îi aparține exclusiv lui Nicușor Dan. Potrivit premierului, „Aici situația este legată de prerogativa președintelui României de a propune acest șef de servicii. Mi se pare un aspect de politețe să lăsăm președintele României să vină cu propuneri de persoane pe care le consideră potrivite. (…) Nu mi se pare fair-play să venim să aruncăm tot felul de propuneri în piață, pentru că nu este prerogativa partidelor să facă asta.” Deci Guvernul e sincron cu Președinția, mai ales că Ilie Bolojan a precizat și că rolul partidelor începe abia după ce numele ajung pe masa legislativului, respingând ideea unor negocieri „la tarabă” înainte de anunțul oficial de la Cotroceni. Numirile la SRI şi SIE ar putea să fie făcute în următoarele săptămâni.

SÂMBĂTĂ, 31 IANUARIE 2026

Adio, Leva! Euro preia controlul în Bulgaria.

Începând de duminică, 1 februarie 2026, euro va deveni singurul mijloc legal de plată în Bulgaria, după ce țara a adoptat moneda unică, de la 1 ianuarie. Comisia pentru Protecția Consumatorilor din țara vecină (CPC) a anunțat că leva bulgară va fi retrasă complet din circulație de luna viitoare și nu va mai fi acceptată plata bunurilor, serviciilor sau obligațiilor financiare. Deci bulgarii spun ”Adio, leva!”, în timp ce, de duminică, singura monedă care mai circulă în țară este euro. Consumatorii vor fi obligați să plătească exclusiv în euro, iar comercianții vor trebui să accepte plăți și să dea restul numai în noua monedă. După un parcurs marcat de instabilitate politică, proteste interne și criterii economice fluctuante, Bulgaria a reușit în cele din urmă să îndeplinească toate cerințele impuse de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană. Un drum lung și sinuos, cu un final pozitiv pentru guvernul de la Sofia. Luna trecută, Comisia Europeană a confirmat că Bulgaria îndeplinește criteriile de convergență necesare pentru a face pasul către moneda unică europeană. Banca Centrală Europeană a emis, la rândul ei, un aviz favorabil. Astfel, inflația anualizată a scăzut la 2,7% pentru perioada de 12 luni până în aprilie 2025, sub pragul de 4,2% acceptat. Această scădere a inflației a fost un element esențial pentru aprobare, după ce tentativele anterioare ale Bulgariei au fost respinse exact din acest motiv. Chiar dacă tranziția de la leva la euro va presupune o creștere artificială a prețurilor, așa cum s-a întâmplat și în alte state, avantajele trecerii la euro sunt importante: creșterea încrederii investitorilor străini, reducerea costurilor de tranzacție, o mai bună integrare economică în UE și stabilitate macroeconomică pe termen lung. Iar contextul favorizează Bulgaria. Euro se întărește în raport cu dolarul american, pe fondul politicilor comerciale imprevizibile ale președintelui Donald Trump. Automat,  piețele financiare se arată tot mai prudente în privința dolarului, iar moneda unică europeană câștigă teren ca alternativă stabilă. Pentru Bulgaria, aceast tandem cu un euro puternic poate aduce avantaje directe, în special în ceea ce privește stabilitatea importurilor, a datoriilor publice denominate în euro și a relațiilor comerciale cu alte state din zona euro, în special Germania și Franța. Reușita vecinilor noștri de la sud de Dunăre lovește în plin percepția națională care ne plasa în mentalul colectiv pe o poziție superioară ca țară față de Bulgaria. Ei bine, nu suntem! Bulgarii și-au făcut temele mult mai bine decât noi. Prin semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România este obligată să treacă la euro. Chichița juridică este că documentul nu stabilește când. Deci o putem amâna la infinit. Ce se întâmplă totuși în România privitor la trecerea de la leu la euro? Fără fente diplomatice în declarații, pe real,  România este în stadiul zero a adoptării monedei euro. Practic, ea nu a parcurs nici măcar pașii preliminari, respectiv participarea la Mecanismul Ratei de Schimb II (ERM II), o etapă obligatorie care presupune menținerea calității stabilității cursului de schimb timp de cel puțin doi ani înaintea adoptării monedei euro. Neîndeplinirea acestei condiții împiedică în mod direct posibilitatea aderării la euro. Și în privința stabilității prețurilor suntem la ani lumină de cerințe. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 8,4%, nivel semnificativ superior mediei (0,8%) înregistrate de cele mai performante trei state ale Uniunii Europene (Cipru, Franța și Italia). Despre deficitul bugetar ce să mai vorbim? Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, în scădere față de 6,2% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, dar în continuare peste limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență. În ceea ce privește datoria publică, nivelul acesteia este de aproximativ 57% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2025. Deși acest indicator se situează sub pragul de referință de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht, tendința de creștere anticipată pentru anul 2026 poate exercita presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Într-o declarație recentă, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale, a spus că va mai dura 5-7 ani până când România să-și ”permită” să viseze la aderarea la euro. Discuțiile pe această temă s-au întrerupt în 2018, pentru că a devenit clar că țara noastră este încă departe de îndeplinirea criteriilor. Isărescu e de părere că țara noastră ar trebui să se concentreze pe evitarea recesiunii, și abia după aceea să se gândească la intrarea în zona euro. Ori, acum, la București, nici evitarea recesiunii nu e sigur că va fi o reușită!

DUMINICĂ, 01 FEBRUARIE 2026

Clișeu sexist: fetele lucrează și băieții se distrează. Un afiș publicitar care înfățișează o mamă și o fiică făcând curățenie, în timp ce tatăl și băiatul se distrează, a stârnit controverse în România. Pe 27 ianuarie 2026, Centrul Filia a emis o declarație în care denunța imaginea ca fiind „not ok”, subliniind impactul dăunător al reprezentărilor sexiste în mass-media și publicitate.

Monica Pană