RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 16 FEBRUARIE 2026

Iran. Familia pusă să plătească glonțul care le-a ucis capul familiei.

Un interviu cu mătușa unui bărbat ucis la protestele recente din Iran relevă fața hidoasă a dictaturii. Departe de casă, în Germania, mătușa bărbatului vorbește despre represiune, tăcere impusă și speranța unei schimbări venite din interiorul Iranului. Bărbatul în vârstă de 37 de ani se alăturase demonstrațiilor împotriva regimului, când, potrivit familiei sale, a fost împușcat mortal de forțele guvernamentale la începutul lunii ianuarie. După ce mai multe zile i-au căutat cadavrul, familia l-a găsit într-un alt oraș căutându-l printre alte cadavre într-un container amenajat ca morgă de autorități. Mătușa spune că  Ea susține că rudelor sale li s-a spus să-l îngroape imediat pe bărbat și că, atunci când au plecat, au trebuit să semneze un document în care se angajau să nu vorbească despre ce s-a întâmplat. Cinismul dictaturii a culminat însă în momentul următor, atunci când familiei celui împușcat li s-a cerut să plătească o factură. Pentru ce? A trebuit decontat glonțul militar care le-a omorât capul familiei.

MARȚI, 17 FEBRUARIE 2026

Statistică. Cei mai puțini români pe timp de pace.

Ne împuținăm în ritm accelerat. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația României nu a fost niciodată mai scăzută pe timp de pace. Doar în 1940, atunci când URSS, Ungaria și Bulgaria ne-au luat din teritoriu, statistica oficială a înregistrat mai puțini cetățeni români în datele sale. Datele INS din 2026 arată că într-o perioadă de 35 de ani, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%. Prin comparație, în 1940, o dată cu Basarabia, Bucovina de Nord, Ardealul de Nord și Cadrilater, România a pierdut peste 6 milioane de locuitori, dintr-un total de aproximativ 20 de milioane. Datele INS arată o evoluție în salturi a emigrației românești. În primii ani de după Revoluție, aproape 100.000 de persoane au emigrat definitiv. A urmat apoi o perioadă de aproape 14 ani, cuprinsă între 1997 și 2010, în care nivelul anual al emigrației a fost relativ redus, cele mai multe valori situându-se sub pragul de 10.000 de persoane. Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranților definitiv a crescut de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depășit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an. Ce este neobișnuit este că pe măsură ce nivelul de trai și salariile din România au crescut, s-a mărit și numărul românilor care au plecat definitiv din țară, cu un maxim în 2024. Singura explicație a acestui exod recent nu mai poate avea legătură exclusivă cu motivația materială. Poate că românii continuă să părăsească definitiv țara din motive care țin de securitate și risc de război (agresiunea rusă sperie), de ineficiența instituțiilor publice, sau de lipsa unei perspective democratice sigure și amenințarea tot mai pronunțată a extremismului.

MIERCURI, 18 FEBRUARIE 2026

Când nimeni nu se mai aștepta, pensiile nesimțite ale magistraților au fost ciuruite. Rolul PSD.

Zi istorică. După două luni, cinci amânări, proteste și o rezistență dură din partea judecătorilor din CSM și a patru judecători constituționali, reforma pensiilor magistraților a fost validată de o majoritate CCR. Când nimeni nu mai credea, o nedreptate care a creat din magistrați o clasă privilegiată cu venituri uriașe comparativ cu media veniturilor salariale la nivelul României a fost îndepărtată. Decizia CCR a zguduit din temelii bastionul Liei Savonea,  Înalta Curte de Casație și Justiție, după 15 ani, pierde pentru prima dată la CCR într-o cauză privind pensiile speciale ale magistraților. Doamna Savonea a pierdut, construind migălos un sistem de putere și influență în interiorul instanțelor, și-a asumat tacit statutul de garant unic al pensiilor nedrepte ale magistraților. Legea privind reforma pensiilor magistraților crește vârsta de pensionare a acestora de la 48 de ani, la 65, cu o perioadă de grație de 15 ani și reduce cuantumul pensiei la 70% din salariul net. CCR a decis că legea e constituțională și va merge la promulgare de către președintele țării. Ce a surprins pe mulți este că, până la urmă, CCR a cedat. Conjunctura în care membri Curții Constituționale sunt colegi de breaslă cu magistrații și legislația ar fi permis amânarea reformei pensiilor magistraților până la Paștele cailor, când probabil nu mai trebuia făcută. Ceva s-a schimbat înainte de ultima întrunire a CCR de miercuri. Unii văd hotărârea ca pe un răspuns la presiunea socială. Nu se știe cum au perceput judecătorii CCR această presiune socială. Dar dacă ar fi urmărit valul de ură din postările de pe rețelele sociale, mesajul pentru judecătorii CCR și pentru PSD, a fost suficient de puternic ca să neliniștească. De observat totuși rolul PSD la decizia de a face pe plac poporului. Social-democrații au dat cu Busuioc la votul pentru reformă. CCR a decis că tăierea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare sunt constituționale, nu cu un vot la limită de 5 la 4, ci cu un vot majoritar, de 6 la 3. Mihai Busuioc, ultimul judecător numit de PSD la CCR, este cel care a schimbat tabăra și a votat constituționalitatea legii reformei pensiilor magistraților. Prin urmare, PSD a băgat capul în poză la reforma cerută insistent de popor. Nu e sigur însă că pe lângă un rezidual câștig politic, PSD nu a fost convins să schimbe punctual tabăra la CCR cu promisiunea că omul partidului va fi acceptat pe una din funcțiile cheie de șef  de servicii, nominalizările fiind în curs. Desigur, marele câștigător politic e premierul Ilie Bolojan. E primul politician care a reușit să taie ceva din pensiile speciale. Cei dinaintea lui doar au simulat reforma. E o nouă gura de oxigen pentru Bolojan, care în sfârșit livrează puțină justiție socială, după̆ ce a obligat populația să strângă cureaua. Aceasta strânge parcă puțin mai suportabilă acum, de când a intrat puțin aer curat în atmosfera viciată a dreptății sociale de până acum.

JOI, 19 FEBRUARIE 2026

Beneficiul colateral. Președintele României la ”cazinoul de pace” deschis de Donald Trump!

Hahahaha! Bună poantă! De față cu Nicușor Dan, Donald Trump îl laudă pe premierul României. Bineînțeles o gafă trumpistă, deși Ilie Bolojan chiar merita și el niște vorbe de laudă acolo. Momentul, jenant, îl umple de ridicol pe întâiul locatar de la Casa Albă care, se pare, nu mai are scăpare din labirintul tarelor mentale ale vârstei înaintate. Grav avariați în judecată s-au dovedit și cei pe care ceva organ intern la purtător (în lipsa creierului) i-a făcut să speculeze că Donald Trump a făcut-o intenționat ca să-l umilească pe Nicușor. Exclus! A făcut-o și cu fratele lui de cruce în autoritarism, Vik Orban al Ungariei, pe care l-a făcut șef peste turci. Deci, ce mai vorbă în colo și-ncoace, diagnosticul corect e decrepitudine. În același timp, la orice vârstă, nu poți fi chiar cu toate țiglele pe casă dacă crezi că există vreo legătură între pace pe glob și Consiliul Păcii lui Donald Trump. Doar l-a invitat și pe Putin să fie parte. Inițiativa pute de la mare distanță a mustărie prin care, oferind oportunitatea vagă a unor contracte de reconstrucție în Gaza,  Dinastia Trump urmărește doar să își îndestuleze conturile. Financial Times a descris Consiliul pentru Pace drept „un club incipient al autocraților”. The Guardian l-a numit „un club pay-to-play dominat de Trump. Vrei să fii membru permanent? Lasă la casierie un miliard de dolari, te rog! Bani care nu merg la bugetul Americii, merg în pușculița Consiliului. Unde, ce să vezi!!!,  Trump e președinte pe viață al organizației, desemnat prin cartă, și poate fi înlăturat doar prin vot unanim al membrilor sau prin incapacitate (dovedită deja!). Tipic pentru un individ ca Donald Trump. Actualul președinte american e cel mai departe personaj de tipologia omului de stat. Șeful de la Casa Albă a rămas tipul acela de băiat de bani gata, moștenitor ratat de cazinouri și real-estate, ambițios fără vocație, lacom și permisiv la atingerile necuviincioase ale lumii interlope, genul care ar profita fără scrupule și de pe urma unui orb, dacă interesul sau poftele lui l-ar îmboldi. Așa cum observa cineva pe rețelele sociale, lucid, ”ceea ce se coagulează în jurul lui Trump nu e doar populism sau suveranism. E crimă organizată la nivel global, care operează din cea mai puternică funcție din lume”. Cum ar veni, Donald Trump împlinește profilul unui naș mafiot care are pe mână cea mai puternică armată din lume. Fără precedent în istoria modernă. De admirat curajul președintelui Nicușor Dan de a pătrunde în această lume ca observator oficial al României. De ce a făcut asta? Pentru că, întotdeauna, lumea se dă după cel mai tare. Pentru România, cel mai tare la zi sunt Statele Unite. America este deocamdată singura care contează atunci când e vorba de securitate și descurajare militară. Nicușor Dan a aflat deja că, dacă America ne întoarce spatele,  România e o frunză în vânt în fața unei agresiuni ruse. De aceea, parteneriatul strategic cu SUA a rămas ca sfânt odor. Fără doar și poate Nicușor Dan știa la ce se duce. A rumegat mult cum să facă ca să iasă bine cu invitația făcută de președintele SUA. Anunțul premierului Italiei, dna Meloni, că va participa ca observator (nu s-a mai dus ea) i-a dat ideea și președintelui nostru. După asta, calculul a fost simplu. Dacă mergi nu câștigi prestigiu în partea asta de lume, dar nici ceva catastrofal nu se întâmplă. Așa că președintele Dan s-a descurcat la fața locului cum a putut și el. A ținut un discurs mai bun ca de obicei, deși pretențiile de expertiză în domeniile justiției și administrației publice bune de exportat în Gaza au fost cel puțin la fel ce hazlii ca și confundarea sa cu premierul țării. Președintele Nicușor Dan a marcat și câteva secunde de interfațare cu președintele Trump și secretarul de stat Rubio, exact timpul necesar pentru un ”Hello!” și-o poză. A câștigat ceva România după această vizită. Nu neapărat în sensul prestigiului internațional și nici în ochii românilor care văd clar ce hram dubios poartă chiriașul de la Casa Albă. Dar a fost văzut de aproape de puternicii zilei, ceea ce tot e ceva. Poate, ca beneficiu colateral, poza lui Nicușor Dan lângă Rubio și un Donald Trump care i-a spus că noi românii suntem un popor „minunat”, „fantastic” și „de nădejde” ar fi putut avea ceva ecou pozitiv în zona electoratului nefanatizat al AUR, oameni decepționați după jenantul călcat în străchini ai domnilor Simion și Dungaciu în căutarea ratată a pozei cu Trump la Washington. Una peste alta, vizita președintelui Dan la Washington nu a avut alt scop decât cel declarat. Șeful statului român a observat! Are acum poate o idee mai exactă câte parale facem noi cu adevărat ca țară la Washington. Pentru că, orice s-ar spune, participarea României la rang de șef de stat, la inaugurarea ”cazinoului de pace” a lui Trump a fost fără dubiu un semn de mare slăbiciune.

VINERI, 20 FEBRUARIE 2026

Democrația rezistă. Justiția i-a tăiat președintelui Trump din reflexele de satrap.

Orice om cât de cât rațional își dă seama că nimic din ce planifică și întreprinde un om de genul președintelui Donald Trump nu poate ieși bine. Măsurile luate până acum de administrația Trump și mai ales retorica îngrijorătoare care le acompaniază, impun deja democrației americane să reacționeze la asaltul despotic al președintelui american. O lovitură puternică dată ”dictatorului – wanna be” de la Washington a venit pe neașteptate vineri. Curtea Supremă a Statelor Unite a decis vineri, cu 6 la 3 voturi pentru,  că președintele Donald Trump și-a depășit atribuțiile atunci când a impus tarife vamale drastice folosind o lege – Legea Internațională privind Puterile Economice în Situații de Urgență (IEEPA), rezervată unei urgențe naționale. Liderul de la Casa Albă a primit astfel o lovitură majoră, când se aștepta mai puțin. Ce înseamnă asta practic? Hotărârea  Curții Supreme invalidează două categorii importante de taxe: așa-numitele tarife „reciproce”, stabilite individual pentru fiecare țară — de la 34% pentru China până la un nivel de bază de 10% pentru majoritatea celorlalte state; un tarif de 25% aplicat unor produse din Canada, China și Mexic, justificat de administrație prin presupusul eșec al acestor țări de a limita fluxul de fentanil către Statele Unite. Decizia nu anulează toate tarifele impuse de Trump. Rămân în vigoare, de exemplu, cele aplicate oțelului și aluminiului, introduse în baza altor legi. Administrația Trump explorează alte instrumente legale pentru a menține politica tarifară, inclusiv introducerea unui tarif general de 10%, ceea ce menține incertitudinea asupra direcției politicii comerciale americane. Numai că, automat apare acum și o problemă de rambursare. Peste 175 de miliarde de dolari americani încasați din taxele vamale în baza legii  IEEPA ar trebui rambursați după ce Curtea Supremă a SUA  a dat decizia. Imediat după decizie, organizații precum U.S. Chamber of Commerce și National Retail Federation au cerut un proces rapid de rambursare pentru importatorii americani care au plătit tarifele începând de anul trecut. National Retail Federation, care reprezintă atât giganți precum Walmart, cât și comercianți independenți, a solicitat instanțelor „un proces fără sincope” pentru returnarea banilor, susținând că aceste sume ar putea fi reinvestite în operațiuni, angajați și clienți, stimulând economia. La rândul său, Camera de Comerț a SUA a invocat situația celor peste 200.000 de mici importatori americani, pentru care rambursarea ar avea un impact direct asupra fluxului de numerar și a investițiilor.. Președintele nu prea vrea să dea nimic înapoi și a început să scuipe foc. Aproape că nu i-a făcut trădători pe cei șase judecători din majoritatea care a anulat taxele. În cel mai pur stil autoritarist, președintele american acuză Curtea Supremă a Statelor Unite că este ”vândută intereselor străine”. După care Marele Blond a intrat într-o ratotă de cuvinte din care concluzia emisă e că milioanele de voturi primite de el i-ar cam da dreptul să facă ce vrea, să nu fie nevoit să respecte deciziile unei ”prăpădite de curți judecătorești”. Cunoaștem acest tip de reacții. Principiul e același pentru orice lider satrap, ”dai în mine, dai în fabrici și uzine”. Fiecare pas pe care-l face, fiecare nouă controversă,  laudele grotești pe mormântul lichidării asigurărilor de sănătate pentru milioane de americani, susținerea crimelor publice făcute de agenții ICE pe străzile din Minneapolis și trecutul murdar din dosarele Epstein, toate converg spre o unică concluzie. Casa Trump se clatină tot mai tare.

SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 2026

Caz neobișnuit. Pe munte nu lași pe nimeni în spate. E omor!

Studiu de caz penal. Ești cu partenera într-o ascensiune pe munte și la un moment dat, pentru că ea nu este la nivelul tău de pregătire, cedează și nu mai poate continua. Ce faci? Stai cu ea și o ajuți să meargă până la primul loc în care poate primi ajutor? Sau o lași pe traseu și pleci tu singur să cauți ajutor? Este ceea ce a făcut un alpinist austriac cu iubita lui, în timpul unei furtuni la 3700 metri altitudine, pe unul din cei mai înalți munți din Austria, Grossglockner. Bărbatul și-a lăsat iubita singură în zăpadă, fără nicio protecție, la minus 8 grade și un vânt de 80 km/h, în timp ce el a coborât să caute ajutor. Decizie greșită! Când au ajuns salvatorii la ea, au descoperit trupul femeii atârnat cu capul în jos de o stâncă. Unul dintre salvatori a spus judecătorului că victima avea rucsacul pe ea și capul dat pe spate și că avea ochii larg deschiși, nu purta mănuși și avea cizmele desfăcute. Plecarea bărbatului a fost ca o condamnare la moarte pentru iubita lui. Anchetatorii au prezentat o listă cu nouă greșeli fatale făcute în timpul expediției. Ei susțin că bărbatul era liderul grupului datorită experienței sale și că ar fi trebuit să anuleze urcarea din cauza vremii. Alpinistul este acuzat că a ignorat vântul de peste 70 km/h și temperaturile care, resimțite, scădeau sub -20 de grade Celsius. Mai mult, el i-ar fi permis iubitei sale să poarte cizme de snowboard, echipament total nepotrivit pentru un teren montan atât de dificil. Camerele web de pe munte au surprins silueta bărbatului în timp ce cobora versantul la ora 02:00 dimineața. În tot acest timp, iubita sa epuizată a rămas pe munte fără nicio protecție împotriva gerului. Anchetatorii susțin că el nu a folosit nici măcar păturile de salvare din aluminiu pentru a o acoperi înainte de a pleca. Nici comunicarea cu echipele de salvare nu a funcționat corect. După ce a cerut ajutor, bărbatul și-ar fi pus telefonul pe silențios, ignorând apelurile poliției montane. Din cauza vântului puternic, elicopterul nu a putut interveni în timpul nopții, iar tânăra a murit singură în zăpadă. Când salvatorii au reușit să ajungă la ea, era deja prea târziu. Bărbatul a primit o pedeapsă cu suspendare de 5 luni și o amendă de 9.600 de euro. Instanța a luat în considerare cazierul curat al lui Thomas P, dar și pierderea unei persoane apropiate „ca factori atenuanți”. Cazul a stârnit interes în comunitatea alpiniștilor din Austria. Verdictul ar putea aduce o schimbare majoră în modul în care sunt privite expedițiile montane între prieteni sau cupluri conducătorul grupului primind o răspundere față de membri expediției, răspundere care poate deveni caz penal dacă, neasumată,  provoacă tragedii pe munte.

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 2026

Panică cu sânge albastru. Andrew Mountbatten-Windsor, fratele mai mic al regelui Carol al III-lea, a fost eliberat din custodie și este încă sub investigație după arestarea sa de joi sub suspiciunea de conduită necorespunzătoare în funcții publice, potrivit poliției britanice. Poliția a declarat anterior că analizează afirmațiile conform cărora Andrew a împărtășit informații sensibile cu condamnatul infractor sexual Jeffrey Epstein.

Monica Pană