Autostrada A1: Tehnologie de vârf pentru cele mai moderne tuneluri rutiere din România
Lucrările pe tronsonul lipsă de 9 kilometri din autostrada A1 Lugoj – Deva, sectorul cuprins între Margina și Holdea, au intrat în linie dreaptă. Proiectul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a depășit deja un stadiu fizic de 65%. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, în urma unei vizite pe șantier. Această porțiune este vitală pentru a asigura o legătură neîntreruptă pe autostradă între Sibiu și rețeaua rutieră din vestul Europei.
Mobilizare masivă pe șantier
Pentru a recupera întârzierile istorice, pe șantier activează o forță impresionantă: peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje. Printre constructori se numără mineri din Valea Jiului, români care s-au întors de pe marile șantiere din America de Sud, precum și specialiști din Bosnia și Serbia. Echipele lucrează în paralel pe mai multe planuri.
Calendarul lucrărilor pentru perioada următoare include acțiuni majore pe întregul șantier. Astfel, din luna iulie va începe turnarea primilor kilometri de asfalt. În același timp, constructorii fabrică pe plan local peste 300 de grinzi masive de beton necesare viaductelor. Aceste structuri impresionante au o lungime de 40 de metri și o greutate de 80 de tone fiecare.
Cum avansează lucrările la tuneluri
Punctul critic și cel mai spectaculos element al proiectului este reprezentat de cele două tuneluri forate care traversează un coridor ecologic strategic.
În subteran, lucrările avansează într-un ritm alert pe ambele obiective. La tunelul scurt, care măsoară 400 de metri, lucrările de excavare sunt deja finalizate în întregime, iar în acest moment constructorii aplică ultimele porțiuni din căptușeala finală de beton.
În același timp, la tunelul lung de doi kilometri, echipele de muncitori activează simultan pe opt fronturi și reușesc un avans mediu de zece metri în fiecare zi. Pe prima galerie au mai rămas de excavat doar 250 de metri, iar străpungerea oficială este programată pentru această vară. Pe cea de-a doua galerie constructorii mai au de înaintat aproximativ 500 de metri, iar estimările arată că săpăturile se vor încheia la începutul toamnei.
În zonele unde excavarea s-a încheiat, echipele montează hidroizolația și toarnă structura de rezistență, cunoscută sub numele de „cămașa” de beton. Ulterior, specialiștii vor instala sistemele moderne de ventilație, iluminat, comunicații și siguranță la incendiu.
Reprezentanții Ministerului Transporturilor își propun să mențină o dinamică accelerată a proiectului în lunile următoare.
„Obiectivul nostru imediat este să creștem acest ritm de execuție pe parcursul verii, să plătim rapid facturile către constructori și să îndeplinim jalonul PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană”, a subliniat Horațiu Cosma.
Dacă ritmul actual se menține, deschiderea oficială a circulației va avea loc în prima parte a anului 2027. Acest moment va marca eliminarea unuia dintre cele mai aglomerate și periculoase sectoare de drum național din România și va oferi șoferilor o conexiune rapidă și sigură spre granița de vest.
Monika BACIU

