Românii par să aibă mai puține zile de concediu medical decât mulți europeni, dar asta nu înseamnă automat că sunt mai sănătoși

Cifrele privind concediile medicale arată o situație aparent surprinzătoare. În timp ce în multe state europene angajații lipsesc de la serviciu mai multe zile din motive medicale, România are un nivel mai redus al zilelor compensate prin sistemul public.

Explicația nu este însă una simplă. Numărul concediilor medicale depinde nu doar de starea de sănătate a populației, ci și de accesul la servicii medicale, modul de funcționare a sistemului de asigurări, relația dintre angajat și angajator și nivelul de protecție socială.

România: milioane de certificate medicale și cheltuieli importante

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în anul 2024 au fost eliberate 3.206.170 de certificate de concediu medical. În același an, Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a suportat 7.150.903 zile de prestații pentru persoane juridice și 168.478 zile pentru persoane fizice.

CNAS atrage atenția că un certificat medical nu este echivalent cu un concediu medical complet, deoarece pentru aceeași afecțiune pot fi emise mai multe documente – un certificat inițial și certificate de continuare.

Aceste cifre au readus în discuție costurile sistemului și necesitatea unor controale mai eficiente. Totuși, specialiștii avertizează că numărul zilelor de concediu medical nu poate fi interpretat singur ca un indicator al stării de sănătate a unei populații.

Europa: mai multe zile de absență, dar și mai multă protecție

Comparația cu alte state europene arată diferențe importante.

În Germania, angajații au avut în 2024 aproximativ 14,8 zile lucrătoare de absență medicală pe an, potrivit Oficiului Federal de Statistică german (Destatis). Nivelul ridicat este legat și de faptul că sistemul german are o raportare foarte bine organizată și oferă o protecție extinsă angajatului aflat în incapacitate temporară de muncă.

În Franța, datele Institutului Național de Statistică (INSEE) indică aproximativ 10,8 zile de absență pentru boală pe salariat în 2024.

În țări precum Norvegia, Suedia sau Țările de Jos, numărul zilelor de absență medicală este, de asemenea, mai ridicat decât în România. Aceste state au însă sisteme sociale diferite, cu servicii medicale mai accesibile, investiții mai mari în prevenție și politici active de reintegrare a angajaților.

Astfel, un număr mai mare de zile de concediu medical nu înseamnă automat o populație mai bolnavă. Uneori înseamnă un sistem care permite oamenilor să se trateze fără teama pierderii locului de muncă sau a veniturilor.

Schimbările recente din România au generat controverse

Problema concediilor medicale a revenit puternic în atenția publică după modificările legislative adoptate în ultima perioadă.

Măsurile au urmărit reducerea cheltuielilor și un control mai strict asupra modului în care sunt acordate certificatele medicale. Argumentul autorităților a fost că sistemul trebuie protejat de eventuale abuzuri.

Criticii schimbărilor au susținut însă că restrângerea unor drepturi poate afecta inclusiv persoane care au nevoie reală de timp pentru tratament și recuperare. În urma reacțiilor publice, anumite situații medicale și categorii vulnerabile au beneficiat de ajustări și excepții.

Disputa arată o problemă mai largă: cum poate fi redusă risipa dintr-un sistem public fără ca pacientul real să fie tratat ca un posibil abuzator.

Paradoxul românesc

România pare, statistic, o țară cu puține zile de concediu medical. Dar acest lucru poate avea mai multe explicații.

Unii angajați amână vizita la medic din cauza pierderii veniturilor sau a presiunii de la locul de muncă. Alții ajung mai târziu la tratament, ceea ce poate duce la agravarea unor probleme de sănătate.

În același timp, România continuă să aibă unul dintre cele mai slab finanțate sisteme de sănătate din Uniunea Europeană. Potrivit raportului OECD și Comisiei Europene „Health at a Glance: Europe”, țara noastră se află sub media europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate raportate la populație.

 La prima vedere, românii par cei mai sănătoși europeni dacă privim doar statisticile concediilor medicale. Realitatea este însă mult mai complicată.

Mai puține zile de concediu medical pot însemna o populație activă, dar pot reflecta și accesul mai dificil la servicii medicale, presiunea economică sau diferențe de raportare față de alte state.

Experiența europeană arată că soluția nu este doar reducerea numărului de zile compensate, ci construirea unui sistem echilibrat: combaterea abuzurilor prin controale corecte și protejarea oamenilor care chiar au nevoie de sprijin atunci când sunt bolnavi.