Drumul Iancului 2025. Îndemn la pelerinaj către Țebea
Un grup de tineri moți îi provoacă pe cei ce cred cu tărie în cinstirea eroilor, la un altfel de demers dedicat „Crăișorului Munților”. În perioada 11-14 septembrie, românii sunt chemați să participe la o experiență de neuitat și să străbată „Drumul Iancului”: „un pelerinaj care ne aduce aproape de rădăcinile noastre, de spiritul luptei și dăruirii celor care au avut curajul să apere idealurile naționale”, spune unul dintre inițiatori, Daniel Stanc.
Traseul pornește din localitatea Vidra de Sus, județul Alba, și continuă spre satele hunedorene Bulzești și Baia de Criș pentru a ajunge în final la Țebea. „Sunt locuri ce poartă amintirea celor care au luptat pentru România. Aici, în inima Țării moților, învăluim pământul cu pașii noștri, aducând un omagiu martirilor care au jertfit totul pentru credința, libertatea, și drepturile noastre. De șase ani de zile mergem pe Drumul Iancului și nu doar în luna septembrie. Drumul Iancului înseamnă 44 km peste munte, ploaie, vânt, frig, soare, transpirație, de la Vidra de Sus până la Țebea. Înseamnă cazare, mâncare, mijloace de transport, oameni din toată țara, care pe banii lor vin să calce la propriu pe urmele lui Avram Iancu și a tuturor moților răsculați pentru libertate, sfidând vremurile”, arată organizatorii care nu vor să își asocieze proiectul cu nici un partid politic.
Ediția de anul acesta are loc la o săptămână după organizarea „oficială” a Serbărilor Naționale de la Țebea. Oricum, cei care parcurgeau „Drumul Iancului” evitau participarea în timpul „programului oficial”, din cauza manifestărilor „adeseori gălăgioase” din ultimii ani și au optat pentru a-și aduce în tihnă, ulterior, omagiul pentru Crăișor.
Primii drumeți ai Iancului s-au strâns de joi, la Vidra, pentru că vineri dimineață au luat calea muntelui: „Mulțumim Părintelui Bogdan Cioara din Avram Iancu, pentru primirea călduroasă și pentru cuvintele ziditoare și pline de sens! Vineri vom porni din nou la drum, pe jos, de la biserica din Vidra spre Bulzești, cu oprire la Casa Iancului din Incești unde vom săvârși un parastas întru pomenirea Eroului Națiunii Române, Avram Iancu. Vă așteptăm cu drag alături de noi!”
Din Incești, grupul va urca muntele prin Vidrișoara și mai apoi spre Dealul Crișului de unde continuă drumul pe jos până în Bulzeștii de Sus, apoi popasul de seară este statornicit în Hălmagel.
Sâmbătă, 13 septembrie, este programat Memorialul „Iancu liber la Hălmagiu”, pentru ca ziua de duminică să înceapă cu participarea la Sfânta Liturghie în Biserica din Baia de Criș. Participanții vor depune o coroană de flori și vor înălța o rugăciune spre cer în locul în care Crăișorul a trecut la cele veșnice. De aici se va pleca în marș spre Țebea, către „Panteonul Moților”, unde se va poposi la mormântul lui Avram Iancu și lângă Gorunul Crăișorului: „Haideți cu noi pe Drumul Iancului, să dăm viață memoriei eroilor și să ne reafirmăm credința în Hristos, în poporul nostru și în istoria care ne-a făcut să fim ceea ce suntem astăzi. Împreună, nu suntem doar martori ai istoriei, ci și parte din ea!”, este îndemnul organizatorilor.
Detalii despre inițiativă se pot afla de pe www.drumuliancului.ro
Ce spun istoricii
Profesorul Viorel Guțu, inițiatorul proiectului „Lecția de istorie”, în cadrul căruia explică – pe înțelesul tuturor – un eveniment notabil din istoria fiecărei zile, a scris pe 10 septembrie despre moartea lui Avram Iancu, în anul 1872, dar și despre personalitatea sa: „În timpul Revoluţiei de la 1848, a fost conducătorul moților din Munţii Apuseni, cu ajutorul cărora a organizat apărarea în acea zonă. El a respins multe atacuri ale armatei maghiare care erau superioare atât ca număr, cât şi ca armament, câștigându-şi astfel numele de „Crăișorul munţilor“. După înfrângerea revoluţiei, Avram Iancu a plecat la Viena ca să ceara împăratului drepturi pentru românii din Transilvania, însă s-a întors acasă fără să primească altceva decât promisiuni din partea austriecilor. Dezamăgit de aceasta Avram Iancu se va îmbolnăvi, iar în dimineața zilei de 10 septembrie 1872, va fi găsit mort pe prispa casei brutarului Ioan Stupină din Baia de Criș. A fost înmormântat la data 13 septembrie 1872, la Țebea și pentru a-i anunța moartea, moții au tras clopotele bisericilor din zonă, timp de trei zile și trei nopți, iar la înmormântarea ce a avut loc sub Gorunul lui Horea de la Țebea au participat mii de oameni din toate colțurile Transilvaniei.”
Laura OANA
