Editura EMIA, 30 de ani de pasiune pentru carte și cultură

Un moment cu totul special al Salonului Hunedorean al Cărții din acest an a fost dedicat Editurii EMIA, care a sărbătorit trei decenii de activitate editorială. Evenimentul de miercuri a adus în prim-plan povestea unei edituri născute din dragoste pentru literatură și pentru cuvântul scris, dar și a oamenilor care, prin perseverență și dăruire, au construit în jurul ei o adevărată comunitate culturală.

Lupta fără precedent a Paulinei Popa merită a fi amintită: la o vreme când lumea editorială era dominată de bărbați, ea a pătruns cu curaj, confruntând nu doar provocările pieței și legislația potrivnică, ci și un sistem care părea de neînvins. Destinul ei personal vorbește despre putere și perseverență: absolventă a Institutului Pedagogic din Beiuș, a lucrat șapte ani în învățământ, dar i s-a interzis să profeseze între 1980 și 1989, doar pentru că era soție de preot. Din aceste încercări s-a născut viziunea unei edituri dedicate culturii și literaturii române, o editură care, timp de 30 de ani, a construit punți între scriitori, cititori și idei, sub semnul condeiului.

În mod obiectiv, pot să afirm că Editura EMIA a fost o primă editură competitivă pe piața literară din țară, deschizând drumuri noi și pentru literatura pentru copii. Într-o vreme în care cărțile pentru cei mici erau rare, editura a publicat volume cunoscute în întreaga țară, sprijinind lectură de calitate și formarea unor generații de cititori pasionați. Prin astfel de inițiative, Paulina Popa a dovedit că pasiunea pentru literatură se poate transmite din copilărie, creând o legătură durabilă între tineri și lectură.

Fondată și condusă de poeta și editoarea Paulina Popa, Editura EMIA a devenit de-a lungul anilor un reper important pentru viața culturală a județului Hunedoara și nu numai. În cei 30 de ani de existență, editura a publicat sute de titluri din domenii diverse – de la poezie, proză și eseu, până la lucrări de istorie, spiritualitate și educație – oferind șansa debutului sau a consacrării pentru numeroși autori români.

Prin activitatea sa constantă, Editura EMIA a demonstrat că pasiunea pentru carte poate învinge timpul și provocările unei lumi tot mai digitalizate. Sub semnătura Paulinei Popa, editura a promovat literatura de calitate, a sprijinit creația locală și a menținut vie legătura dintre scriitor, cititor și comunitate.

În cadrul evenimentului, Editura Emia a acordat și Premiile anuale, recunoscând excelența în literatură și sprijinul acordat culturii locale:

• Premiul pentru Poezie: Nora Hruban, pentru volumul Din rădăcina timpului

• Premiul pentru Poezie: Nicolae Crepcia, pentru volumul 65 de poeme

• Premiul pentru Eseu: Olivia Nițescu, pentru volumul Oameni, locuri și tradiții

• Premiul pentru Proză: Virgil Iovița, pentru volumul Aforisme

• Premiul Opera Omnia: Constantin Cubleșan, pentru volumul Dumitru Radu Popescu în labirintul mitologiei contemporane

• Premiul pentru Mecenat: Ioan Faur, pentru Albumul monografic Ribița în secolul XXI

• Premiul pentru Mecenat: Ioan Sebastian Bara, pentru promovarea cărții în județul Hunedoara

Aceste distincții subliniază atât contribuția autorilor la literatura română, cât și rolul susținătorilor culturii locale în păstrarea și promovarea valorilor autentice.

Aniversarea de 30 de ani a Editurii EMIA nu a fost doar o celebrare a unei activități editoriale impresionante, ci și o recunoaștere a rolului pe care cultura scrisă îl are în formarea identității spirituale a județului Hunedoara. Într-o perioadă în care valorile autentice par adesea uitate, Editura EMIA rămâne un exemplu de continuitate, pasiune și credință în puterea cuvântului, după cum a afirmat fiica acesteia, Emma Popa, cu vocea tremurândă de emoție, care a cuprins întreaga sală: „Promit, alături de mama mea, să duc mai departe drumul pe care ea l-a început cu pasiune și curaj. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca Editura EMIA să reziste peste ani, să rămână un sprijin pentru literatură și poezie, și un loc unde valorile locale să fie iubite și recunoscute.”

A adăugat, zâmbind către public: „Așa cum a spus mama, ne dorim ca această editură să trăiască încă cel puțin treizeci de ani de acum înainte, ca o dovadă că adevărata cultură nu se stinge, ci se transmite din inimă în inimă, din generație în generație.”

În acel moment, emoția s-a transformat în tăcere. Promisiunea ei a sunat ca o continuitate firească a unei istorii editoriale care a crescut odată cu oamenii și pentru oameni.