FERICITUL CARDINAL IULIU HOSSU, OMAGIAT DE PAPA LEON AL XIV-LEA ÎN CAPELA SIXTINĂ

La 140 de ani de la naștere și la mai bine de o jumătate de secol de la mutarea sa la Casa Tatălui ceresc, Fericitul IULIU HOSSU, Cardinal și Martir greco-catolic român, a fost omagiat de noul Suveran Pontif, Papa Leon al XIV-lea, la Roma, în Capela Sixtină. Notabilul eveniment a avut loc, în ziua de 2 iunie 2025, când s-au împlinit 6 ani de la istorica vizitațiune a Pontifului de binecuvântată amintire Papa Francisc la Blaj, atunci când i-a beatificat pe cei șapte Episcopi Martiri ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Fericiții: Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie și Tit Liviu Chinezu.

https://www.youtube.com/watch?v=gNP96nK0GNA

2025 – „Anul Cardinal Iuliu Hossu”

Prin Legea nr. 290 din 24 octombrie 2023, Parlamentul României a declarat anul 2025 drept „Anul Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național, „…pentru celebrarea vieții, operei, personalității, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri și a eforturilor depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului”. În acest chip, suntem chemați să redescoperim, „privind la figura blândă a lui Iuliu Hossu, valoarea unității, a comuniunii și a jertfei pentru credință și idealuri”.

Acest triptic al „unității, comuniunii și jertfei” este ilustrat prin trei momente din viața Cardinalului, evocate în de către Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcop greco-catolic de Cluj – Gherla, în „Scrisoarea pastorală a începutului Anului «Cardinal Iuliu Hossu»”:

„Primul dintre ele ne situează, în perioada tristă a Holocaustului, atunci când frații noștri evrei erau urmăriți, arestați și deportați, pentru a fi omorâți. În acele vremuri atât de tulburi, când rațiunea multora era orbită de ideologii inumane iar curajul era asaltat de frică și de resemnare, Episcopul Iuliu Hossu a dovedit că responsabilitatea morală merge dincolo de frontierele religioase, etnice sau politice. El a ales să reacționeze public, încercând să stăvilească furtuna de nedreptate și să contribuie la salvarea evreilor. O «Scrisoare pastorală» a fost adresată tuturor preoților și credincioșilor greco-catolici, cu îndemnul de a face tot ceea ce le stă în putință pentru a-i ocroti pe cei persecutați. El însuși s-a implicat, la Cluj și în alte locuri, pentru a-i ascunde și proteja, cu riscuri mari pentru propria persoană și pentru Biserica pe care o păstorea. Dincolo de granițele religiei, Cardinalul simțea fraternitatea cu toți fiii lui Dumnezeu de pe acest pământ. […] Prin această nobilă atitudine, Cardinalul Iuliu Hossu transcende istoria și își păstrează actualitatea, fiind un model de solidaritate care poate călăuzi societatea de astăzi pe drumul binelui și al dreptății.

Al doilea moment este legat de aceeași perioadă dureroasă, când, în timpul ocupației Transilvaniei, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Auzind că există riscul ca autoritățile să decidă închiderea Catedralei ortodoxe, din cauza puținilor credincioși, Cardinalul Iuliu Hossu a decis să nu rămână un spectator în fața nedreptății și, la finalul Sfintei Liturghii, i-a invitat pe credincioșii săi să treacă și pe la Catedrala ortodoxă, pentru ca să fie cât mai multe persoane prezente. Dincolo de granițele confesionale greco-catolice, Fericitul Ierarh simțea suferința confraților și își manifesta comuniunea cu ei, ajutându-i și fiindu-le alături în mod concret.

Al treilea moment este cel al jertfei. Persecutorii atei din perioada prigoanei comuniste i-au cerut Cardinalului Iuliu Hossu să se lepede de credința lui. El le-a răspuns blând, dar ferm, că nici credința, nici principiile nu se pot lepăda ca o haină, în funcție de interesul momentului. Folosind celebra expresie «Credința noastră este viața noastră», vrednicul Ierarh ilustra faptul că credința, valorile și principiile morale nu pot fi disociate, nu pot fi dizolvate prin compromis, oportunism sau lașitate în viața creștinului autentic”.

Astfel, în acest an, celebrăm personalitatea ilustrului ierarh Iuliu Hossu și contribuțiile sale în domeniile – spiritual, ecumenic, educațional, academic, cultural, politic, social, al Unității naționale, al solidarității și apărării demnității umane, al rezistenței împotriva opresiunii comuniste, implicând comunități locale, naționale și internaționale în inițiative și proiecte care scot în evidență speranța în puterea solidarității și a respectului reciproc, inspirând generațiile prezente și viitoare să contribuie la binele comun, să promoveze pacea și justiția socială.

Remember Iuliu Hossu (1885-1970)

Cuvintele sunt prea sărace, pentru ca să cuprindă în ele viața și activitatea Cardinalului Iuliu Hossu. Însă, o succintă carte de vizită l-ar prezenta pe Iuliu Hossu ca pe o inconfundabilă voce a curajului și a Unității naționale, el fiind cel care a proclamat Rezoluția Unirii la Alba-Iulia, în 1 Decembrie 1918. Cine a fost Iuliu Hossu? A fost preot, episcop și apoi cardinal al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. A fost senator de drept în Parlamentul României, membru al Academiei Române, un apărător al demnității umane, salvând mii de evrei din Transilvania ocupată de horthiști, care urmau să fie deportați, a fost un luptător împotriva regimului comunist și deținut politic. Aceeași carte de vizită a Cardinalului consemnează: 60 ani de preoție (1910-1970), 53 ani de episcopat (1917-1970), 21 ani și 6 luni de detenție politică și privare de libertate, 1735 vizite pastorale. Și lista ar putea continua.

Sfânta Liturghie la Vatican, în Bazilica „San Pietro”, pentru cinstirea Fericitului Iuliu Hossu

La Vatican, celebrarea memoriei marelui corifeu Iuliu Hossu a debutat, duminică, 1 iunie 2025, cu o Sfântă și Dumnezeiască Liturghie, în ritul bizantin și în limba română, la „Altare della Cattedra” din Bazilica „San Pietro”, organizată de Arhiepiscopia Majoră de Făgăraș și Alba-Iulia și de Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla.

Potrivit „Vatican News”, Serviciul Divin a fost prezidat de P.S.S. Claudiu Lucian Pop, Episcop de Cluj-Gherla (eparhie al cărei ierarh a fost, odinioară, și Fericitul Iuliu Hosu), împreună cu acesta concelebrând: Cardinalul Claudio Cugerotti – Prefect al Dicasteriului pentru Bisericile Orientale, Arhiepiscopul titular Giampiero Gloder – Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, Episcopul Virgil Bercea al Eparhiei Greco-Catolice de Oradea, Episcopul auxiliar Cristian Crișan al Arhieparhiei Majore de Făgăraș și Alba-Iulia (Blaj), Episcopul Ioan Călin Bot al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, Episcopul Mihai Frățilă al Eparhiei Greco-Catolice București și Episcopul Iosif Csaba Pál al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara. Răspunsurile liturgice și cântecele la Sfânta Împărtășanie le-au oferit membrii Corului „Angeli” al Catedralei greco-catolice din Cluj-Napoca. Totodată, au luat parte peste 70 de preoți, persoane consacrate din Congregația Maicii Domnului și din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, precum și în jur de 1100 de pelerini din România și din comunitățile greco-catolice române din Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franța, Spania, Ungaria și Ucraina. S-au mai aflat în Bazilică și studenții seminariști alumni ai Colegiului Pontifical „Pio Romeno” de la Roma, împreună cu rectorul acestora, preotul Gabriel Buboi. A fost prezent și unul dintre inițiatorii „Anului Cardinal Iuliu Hossu”, Excelența Sa Silviu Vexler, deputat și președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

La finalul Sfintei Liturghii, Cardinalului Claudio Cugerotti i-au fost înmânate relicve ale Fericitului Iuliu Hossu, acestea urmând să fie așezate pe mormântul Sfântului Petru.

În cuvântul său de mulțumire, Cardinalul Claudio Cugerotti a adresat pelerinilor români mesajul: „Să vă întoarceți cu bine acasă și să vă aduceți tot timpul aminte că o parte din inima și din sufletele voastre este aici”.

„Dreptul între Popoare” Iuliu Hossu, adus în lumină la Vatican de Federația Comunităților Evreiești din România și de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică

Luni, 2 iunie 2025, se împlineau șase ani de la beatificarea, la Blaj, a celor șapte Episcopi Martiri români greco-catolici. În această zi, la ora Romei 17.00, în Capela Sixtină din Vatican, s-a omagiat personalitatea Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, în prezența Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea. Memorabilul eveniment a fost organizat de Federația Comunităților Evreiești din România și de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, în colaborare cu Comisia pentru Raporturile cu Evreii din cadrul Dicasteriului pentru Promovarea Unității Creștinilor.

Această celebrare a avut drept obiectiv punerea în lumină a moștenirii Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, în special mărturia sa de credință și de apărare neclintită a evreilor în perioada Holocaustului, mărturie ce a devenit o permanentă sursă de inspirație în lupta împotriva antisemitismului. Acest gest evanghelic de solidaritate, aflat la baza procesului de recunoaștere ca „Drept între Popoare”, exprimă însăși esența vocației sale pastorale: apărarea demnității umane dincolo de orice barieră. Moștenirea sa continuă să inspire lupta împotriva antisemitismului și afirmarea fraternității universale.

Din galeria participanților, îi menționăm pe: Eminențele lor Cardinal Claudio Gugerotti – Prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, Cardinal Kurt Koch – Prefectul Dicasterului pentru Promovarea Unității Creștinilor, Cardinal George Jacob Koovakad – Prefectul Dicasterului pentru Dialog Interreligios, Excelența Sa Giampiero Gloder – Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, iar din partea Bisericii Române Unite cu Roma, pe Preasfințiile lor Episcopii Cristian Crișan, Claudiu Lucian Pop, Virgil Bercea, Mihai Frățilă și Ioan Călin Bot, precum și pe Excelența Sa Iosif Csaba Pál – Episcop romano-catolic de Timișoara, împreună cu alți prelați. Federația Comunităților Evreiești din România a fost reprezentată de către: Domnul Președinte Silviu Vexler, Domnul Vicepreședinte Ovidiu Bănescu, Domnul Secretar General Eduard Kupferberg, împreună cu Rabinul Rafael Shaffer – Prim-Rabin al Federației Comunităților Evreiești din România. De asemenea, au fost prezenți la acest eveniment solemn: Domnul Academician Mugur Isărescu – Guvernatorul Băncii Naționale a României, Domnul Șerban Matei – Director pentru Afaceri Internaționale al Băncii Naționale a României, Domnul Daniel Froschauer – Președintele Orchestrei Filarmonice din Viena, Domnul George Gabriel Bologan – Ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, Doamna Gabriela Dancău – Ambasadorul României în Italia, precum și alți Ambasadori acreditați pe lângă Sfântul Scaun Apostolic.

Au luat cuvântul Excelența Sa domnul deputat Silviu Vexler, Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, urmat de un mesaj al Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, mesajul fiind citit de Preasfinția Sa Cristian Crișan, Episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore.

În cuvântul său, deputatul Silviu Vexler a pus în lumină valențele de „Drept între Popoare” ale Cardinalului Iuliu Hossu:

„…Conform Talmudului și tradiției iudaice, în fiecare generație există 72 de „tzadikim” sau persoane drepte. Nevăzuți, necunoscuți, nerecunoscuți, ei poartă greutatea lumii pe umerii lor. Doar în cele mai speciale sau grave situații, Domnul decide să dezvăluie pe unul dintre ei.

Acțiunile cardinalului Iuliu Hossu sunt inimaginabile și aproape de neînțeles pentru aproape noi toți: în timpul Holocaustului, întunericul istoriei, el a pus în pericol propria persoană, comunitatea și Biserica sa, fără să țină cont de posibilitatea de a fi nimicit, pentru a încerca să salveze oameni care îi erau necunoscuți. Nu numai cerându-le tuturor credincioșilor să îi protejeze pe evreii care urmau să fie trimiși la chinuri și moarte la Auschwitz și în alte lagăre ale morții, ci și ascunzându-i pe cei care urmau să fie deportați în Catedrala Greco-Catolică din Cluj sau încercând să oprească lichidarea ghetourilor regionale. Putea pur și simplu să se uite în altă parte. Nu era datoria lui… sau era?

Cardinalul Hossu nu a fost un erou. El nu a căutat vreo recunoaștere sau vreun merit pentru aceste acțiuni. Cu toate acestea, el a fost cu adevărat ceea ce noi considerăm a fi un „tzadik”, un om drept care a refuzat orice compromis.

Cu cea mai mare reverență, privim astăzi șansa de a-i readuce memoria la locul care i se cuvine, în onoarea tuturor vieților pe care le-a salvat. Mai mult ca oricând, întreaga lume are nevoie de un astfel de exemplu.

Evenimentul pentru care ne-am adunat este cu adevărat și pe drept cuvânt triumful cardinalului Iuliu Hossu. Triumful credinței în fața răului”.

„Balada” lui Ciprian Porumbescu a răsunat sub cupola Capelei Sixtine

În continuare, au fost interpretate două compoziții muzicale de către violonistul Alexandru Tomescu, la o vioară „Stradivarius”, respectiv „Preludiul în Mi major” de J. S. Bach și „Balada” de Ciprian Porumbescu.

https://www.facebook.com/share/v/1EenQWv4E5/

Referindu-se la acest intermezzo, muzicianul Alexandru Tomescu mărturisește: „Sunt copleșit de emoție și extrem de onorat, ca muzician, să fiu invitat la acest eveniment, să pot duce muzica lumii în acest fabulous loc și în fața Sfântului Părinte, Papa Leon al XIV-lea”.

Recitalului i-a urmat lecturarea unor fragmente din „Memoriile” Cardinalului Hossu, citite de Maica Marcela, Superioara Generală a Ordinului „Sfântului Vasile cel Mare”, de Sora Teodorina, Superioara Congregației Surorilor Maicii Domnului și de Domnul Iuliu Hossu, nepot al Fericitului Cardinal Iuliu Hossu.

Papa Leon al XIV-lea: «Motto-ul Cardinalului Hossu, „Credința noastră este viața noastră!”, ar trebui să devină motto-ul fiecăruia dintre noi».

Momentul central al evenimentului l-a constituit discursul Sfântului Părinte Papa Leon al XIV-lea, prin care a apreciat moștenirea Fericitului Cardinal Iuliu Hossu drept „un simbol al fraternității care transcede toate granițele entice și religioase”, încurajându-i pe credincioși să urmeze exemplul său de speranță, curaj și milostivire.

În cele ce urmează, vom reda traducerea discursului Suveranului Pontif, efectuată de „Vatican News”:

«Dragi frați și surori, ne-am adunat astăzi în Capela Sixtină pentru a comemora, în Anul jubiliar dedicat speranței, un apostol al speranței, pe Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, păstor de suflete și martir al credinței în timpul persecuției comuniste din România. Astăzi, într-un fel, el intră în această capelă, după ce Sfântul Paul al VI-lea, în 28 aprilie 1969, l-a creat cardinal „in pectore”, în timp ce se afla în închisoare pentru că a rămas fidel Bisericii Romei.

Îi salut cu bucurie pe toți cei prezenți: pe reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din România, autoritățile și, în mod special, pe onorabilul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.

Anul curent este unul special dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, un simbol al fraternității dincolo de orice granițe etnice sau religioase. Procesul său de recunoaștere ca „Drept între Națiuni”, inițiat în 2022, are la bază angajamentul său curajos de a-i sprijini și salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 și 1944, naziștii și-au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lagăre de exterminare.

Asumându-și riscuri enorme pentru sine și pentru Biserica Greco-Catolică, Fericitul Hossu a întreprins numeroase acțiuni în favoarea evreilor pentru a împiedica deportarea lor. În primăvara anului 1944, în timp ce la Cluj-Napoca (în maghiară Kolozsvár) și în alte orașe transilvănene se pregătea ghetoizarea lor, el a mobilizat clerul și credincioșii greco-catolici, emițând la 2 aprilie 1944 o „Scrisoare pastoralĂ”, despre care avem o mărturie prin intermediul lui Moshe Carmilly-Weinberger, fost rabin-șef al Comunității evreiești din Cluj-Napoca, în care lansa un apel vibrant și profund uman: „Apelul nostru”, scria el, „se adresează tuturor, venerabili frați și iubiți fii, pentru ca să ajutați pe evrei nu numai cu gândul, ci și cu jertfa voastră, știind că astăzi nu putem face o lucrare mai nobilă decât acest ajutor creștin și românesc, născut din ardoarea carității umane. Prima preocupare a momentului prezent trebuie să fie această lucrare de ajutorare”. Potrivit mărturiei fostului rabin șef, cardinalul Hossu a ajutat la salvarea de la moarte a mii de evrei din nordul Transilvaniei, în perioada 1940-1944.

Speranța marelui păstor de suflete a fost cea a omului de credință, care știe că porțile răului nu vor învinge lucrarea Lui Dumnezeu. Viața sa a fost o mărturie de credință trăită din plin, în rugăciune și dedicare față de aproapele său. A fost un om al dialogului și un profet al speranței, iar papa Francisc l-a beatificat pe 2 iunie 2019 la Blaj. Cu acea ocazie, în omilia sa, a citat una din frazele sale ca un rezumat al vieții sale: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru a da iertare și pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte exprimă esența spiritului martirilor: credință neclintită în Dumnezeu, fără ură, dar cu mila care transformă suferința în iubire pentru prigonitori. Ele rămân și astăzi ca un îndemn profetic de a depăși ura prin iertare și de a trăi credința cu demnitate și curaj.

Fiind aproape de suferința poporului evreu, care a culminat cu tragedia Holocaustului, Biserica știe bine ce înseamnă durerea, marginalizarea și persecuția. Tocmai din această cauză, ea simte angajamentul de a construi o societate care să pună în centru, ca pe o exigență de conștiință, respectarea demnității umane.

Mesajul cardinalului Hossu este mai actual ca niciodată. Ceea ce a făcut pentru evreii din România, acțiunile pe care le-a întreprins pentru a-și proteja aproapele, în ciuda tuturor riscurilor și pericolelor, îl arată ca pe un model de om liber, curajos și generos până la jertfa supremă. De aceea, motto-ul său „Credința noastră este viața noastră” ar trebui să devină motto-ul fiecăruia dintre noi.

Îmi exprim urarea ca exemplul său, care a anticipat conținutul exprimat mai târziu în declarația „Nostra Aetate” a Conciliului Ecumenic Vatican II – pentru care se apropie a 60-a aniversare – precum și prietenia dumneavoastră să fie o lumină pentru lumea de astăzi: să spunem „nu” violenței, oricărei violențe, cu atât mai mult dacă este comisă împotriva unor persoane fără apărare și neînarmate, precum copiii și familiile!

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe fiecare dintre dumneavoastră și pe cei dragi!».

Daruri din România pentru Suveranul Pontif: Tora, efigia Cardinalului Hossu și „Biserica în zeghe”

Federația Comunităților Evreiești din România i-a oferit Sfântului Părinte un sul al Torei, salvat în timpul persecuției din perioada Holocaustului, iar din partea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Papa Leon a primit un mozaic reprezentându-l pe Cardinalul Iuliu Hossu, realizat de Doamna Claudia Kömives, precum și un tablou intitulat „Biserica în zeghe”, realizat de Doamna Alexandra Belciug, având ca temă suferința și martiriul Bisericii Greco-Catolice.

Domnul Academician Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, i-a oferit Sfântului Părinte o piesă numismatică de argint emisă de Banca Națională în cinstea Cardinalului Iuliu Hossu.

După încheierea audienței din Capela Sixtină, a avut loc o recepție la „Casina Pio IV” din Vatican, unde Eminența Sa Cardinal Pietro Parolin, Secretarul de Stat al Sfântului Scaun, a adresat un mesaj delegației române.

Aceste celebrări nu au fost doar comemorări, ci veritabile acte de memorie vie, în care trecutul a luminat prezentul, iar exemplul Fericitului Iuliu Hossu – mărturisitor al Credinței, al demnității umane și al iubirii fără granițe – a fost reafirmat ca model pentru omul contemporan.

Surse material foto-video: Vatican Media, Vatican News, iuliuhossu.ro

 

dr. Dorin PETRESC