Guvernul României exclude reorganizarea teritorială forțată, mizând pe comasări voluntare ale comunelor mici
În contextul unor întrebări parlamentare repetate privind riscurile unui „dezastru administrativ” cauzat de lipsa reorganizării administrativ-teritoriale, Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a reiterat poziția sa oficială: nu există un plan de reorganizare obligatorie la nivel național, prioritatea rămânând stimularea inițiativelor locale voluntare, validate prin referendumuri.
Deputatul Daniel-Răzvan Biro a adresat două întrebări către prim-ministru, înregistrate la Camera Deputaților subliniind lipsa reorganizării teritoriale și potențialele consecințe administrative.
Răspunsul, coordonat de Departamentul pentru Relația cu include informații detaliate furnizate de MDLPA la data de 3 februarie 2026.
Potrivit documentului, reorganizarea administrativ-teritorială nu figurează ca prioritate distinctă în Programul de Guvernare 2025-2028, deși a fost o preocupare constantă a guvernelor anterioare. Obiectivul principal al unui astfel de proces ar fi reducerea decalajelor de dezvoltare între unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), asigurând cetățenilor acces egal la servicii publice de calitate. Totuși, autoritățile optează pentru o abordare graduală, bazată pe comasări voluntare, similară practicilor din alte state UE.
Din 2010, legislația permite comasări validate prin referendumuri locale, conform Legii nr. 351/2001. Au fost implementate și mecanisme de cooperare, precum asociațiile de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de utilități, zonele metropolitane și consorțiile administrative pentru UAT-uri învecinate, inclusiv cele rurale.
Statistici oficiale la 1 ianuarie 2024 relevă o fragmentare semnificativă: din totalul de 3.228 UAT-uri, 2.862 sunt comune, 216 orașe, 103 municipii, 6 sectoare și 41 consilii județene. Peste 40% din comune au sub 3.000 de locuitori, cu 438 având cel mult 1.500. Teritoriile rurale acoperă 87,1% din suprafața țării (20,78 milioane hectare), dar găzduiesc doar 47% din populație, în contrast cu zonele urbane (12,9% din teritoriu, 53% din populație). Documentul menționează bariere naturale (munți, lacuri, bazine hidrografice) și culturale (tradiții locale precum cele din Ruginoasa, Nereju, Vintileasca sau Păunești) ca factori ce complică reorganizarea.
Guvernul subliniază că orice modificare teritorială trebuie validată prin referendum, conform Legii nr. 3/2000, și nu a demarat un proces amplu din cauza complexității, necesitând consultări cu autoritățile locale și structuri asociative. Poziția oficială evită „impuneri care ar putea genera rezistențe sociale sau politice”, concentrându-se pe eficientizarea actuală: limitarea posturilor în funcție de populație, reducerea cheltuielilor (cu economii estimate la miliarde de lei anual) și consolidarea cooperării inter-UAT.
Referitor la distribuția resurselor, alocările se bazează pe Legea nr. 273/2006, ținând cont de indicatori demografici, socio-economici și constrângeri bugetare europene. Analizele recente evidențiază beneficii potențiale ale reorganizării – reducerea costurilor administrative, echilibrarea migrațiilor interne și îmbunătățirea serviciilor – dar și riscuri, insistând pe o abordare voluntară pentru sustenabilitate.
Ministerul, prin subsecretarul de stat Aurel-Dragoș Drăghescu, exprimă deschidere față de dialogul parlamentar, subliniind că un consens politic larg este esențial pentru orice reformă structurală. Până în prezent, nu există un calendar concret, guvernul monitorizând evoluțiile demografice, economice și bugetare.
Monika BACIU
