ACTUALITATECOMUNITATEREPORTAJ

Iarnă grea, cu troiene. Lecții de trai de la meșterul pădurenilor

Becul încă nu se aprinde, dar pita s-a copt în țest și plăcintele pe tigaia veche. O sară bună la lumina de la lampa cu feștilă!”, scria luni seara, pe pagina sa de socializare, nea Miron – după cum îl știu prietenii și pădurenii. Miron Muntean este probabil cel mai cunoscut meșter din județ și un om tare iubit în întreg ținutul.

Satul în care trăiește de-o viață este greu încercat în aceste vremuri.

Din cauza troienelor fără precedent în ultimii ani, Feregi – la fel ca alte zeci localități din județul Hunedoara – a rămas izolat și fără alimentare cu energie electrică: „Ne așteaptă vremuri tot mai grele, de 3 zile ninge încontinuu, zăpadă de 80 cm, curent nu este, nu-i nici apă fără curent. Se gată și pita …”, notează pădureanul care, de anul trecut a fost declarat și „Tezaur uman viu”.

Nea Miron este obișnuit cu iernile grele și troiene de peste un metru. A crescut lângă oameni care l-au deprins de mic cu hărnicia.

A lucrat ani de zile la deszăpezire, ba chiar era omul de nădejde al drumarilor, pe vremea când Hunedoara mai avea Direcția de Drumuri Județene.

A păstrat cu drag cele câteva fotografii pe care le are de pe vremea când lucra și nămeții din zonă treceau de un metru. Chiar și după desființarea unității, omul a salvat cu tractorul lui cu lanturi pe roți o mulțime de șoferi care s-au înțepenit cu mașinile ba în zăpadă, ba în noroaie.

Nici acum nu a stat: „Am pregătit mașinuțele să cobor la oraș după pâine, apă potabilă, dar din ocol nu mai pot mișca. Firmele cu deszăpezirea n-au ajuns, vorbesc de drumul județean DJ 708D Vețel -Feregi-Poiana Răchițelii. Cu pâinea o rezolvăm pe plan familial: am topit zăpadă, am făcut apă, încălzim cuptorul și o facem tradițional doar suntem meșteri populari!”

Nea Miron are 74 de ani, iar deceniile de experiență își spun cuvântul. Are și o soție harnică, Viorica, și știe că vor răzbi: „După două ore de viață la munte, alături de nevasta mea, am creat cărările principale spre poiată (grajd), spre celelalte adăposturi, dar continuă să ningă! (…) problema-i cu apa pentru cele trei vaci pe care le avem. Dar, în tot răul, este și un bine: suntem sănătoși că de salvare nici vorbă. MULTE salutări tuturor celor care trecem prin greul ăsta!” Neputința autorităților de acum l-a revoltat și a notat la o comunicare oficială: „Doamna Prefectura numai cu anunțuri din astea nu se rezolvă suferința noastră!”

Chiar și din această situație, oamenii au ce învăța de la nea Miron: „De 50 de ani circul pe drumurile din România, dar din mașină nu-mi lipsesc cele necesare: haine de rezervă, secure bună, apă, târnăcop, lopată, când rețea nu este… lanternă, niciodată nu știi ce se poate întâmpla!”

Lecțiile venite acum de la Nea Miron sunt de prețuit: să fii mereu pregătit pentru ceea ce îți oferă vremea și vremurile: lanternă și lămpaș, sobă în casă, provizii de lemne și alimente, poate și un petromax, lampa care se alimenta cu petrol și producea curent electric.

Și, foarte important, o atitudine dârză în fața problemelor și un dram de umor sănătos : „… mă tot mir cum de am rămas doar un mănunchi de suflete în sat.”

 

Laura OANA

sursa foto: din arhiva personală a lui  Miron Muntean