RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

18 mai 2025 Redacția Replica

LUNI, 12 MAI 2025

Bolojan: ”Nu avem interesul ca armata rusă să avanseze spre România”

Ilie Bolo

jan, președintele interimar al României, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că susține identificarea rapidă a unei soluții pentru încetarea focului în Ucraina, urmată de discuții aprofundate în vederea stabilirii unei păci durabile., Bolojan a respins ideea propagată de partidele extremiste cum că România ar susține o prelungire a conflictului, afirmând că sprijinul acordat Ucrainei are o rațiune geopolitică clară. „În primul rând, noi nu avem interesul sub nicio formă ca armata rusă să avanseze înspre România. Pentru acest lucru e nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare și e nevoie ca pe termen lung să avem un stat, Ucraina, care are un teritoriu securizat, care are capacitate de se apăra, pentru că, apărându-se pe ei sunt primul avanpost de apărare al Europei. Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de granițele României, cu atât este mai bine pentru România. Aceasta a fost rațiunea, și nu de a încuraja războiul, nu de a trimite trupe în Ucraina, nu de a susține deci un conflict. Nu doar din compasiune pentru o țară agresată. Ar putea să fie alții, am putea să fim noi. Și noi ne-am fi dorit că atunci când am fost agresați să fim susținuți. Dar pur și simplu e o chestiune de de interes geopolitic”, a precizat președintele interimar.

MARȚI, 13 MAI 2025

PNRR nu curge, dar picură

România va încasa, pe 10 iunie, 1,3 miliarde euro din tranșa a treia de plată pentru Programul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unei declarații făcute de ministrul Finanțelor. Un număr de 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul cererii de plată care urmează să fie încasată parțial în iunie, care se ridică în total până acum la 2 miliarde euro. Tranșa a treia cuprinde 37 de reforme şi 17 investiţii axate mai ales pe tranziţia verde şi cea digitală, pe transportul durabil, renovarea energetică, politicile fiscale de impozitare şi pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia, precum şi gestionarea deşeurilor de apă şi a pădurilor. Jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) este încă considerat neîndeplinit, pe lângă alte cinci pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute. Cheltuielile cauzate de majorarea pensiilor militare sunt estimate de 7 miliarde de lei anual. Jaloanele rămase neîndeplinite se referă la investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat. Deși sumele suspendate nu sunt pierdute definitiv, autoritățile române au un termen scurt pentru a ajusta și aplica observațiile Comisiei pentru deblocarea sumelor, dar în cazul în care nu ne vom alinia cu cerințele Bruxelles-ului, banii blocați vor fi pierduți definitiv.

MIERCURI, 14 MAI 2025

FANATISMUL legionar și extremismul se extind

Mesajele de tip nazist și legionar aruncate pe piață de partidele extremiste din România încep să vicieze comportamentul românilor de toate vârstele. Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat miercuri că polițiștii arădeni cercetează doi minori, care au profanat morminte și au distrus monumente într-un cimitir evreiesc. Unul dintre ei este membru, iar celălalt fondatorul unei organizații „cu caracter extremist și nazist”. Tot în județul Arad, al Ineu, este deschis un alt dosar, în cazul unui tânăr de 18 ani care a lipit stickere cu însemne naziste şi antisemite. În cauză cercetările sunt continuate pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere, utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, profanare de morminte şi utilizarea în public a simbolurilor antisemite. În cazul ambelor dosare, poliția face cercetări pentru pentru identificarea tuturor persoanelor implicate şi destructurarea grupărilor ilegale. În același timp, pe rețelele sociale sunt discuții în interiorul unor grupări despre fabricarea unor bombe artizanale și „lichidarea” unor oameni politici. Capturi de ecran de pe grupul „Unitatea 731” arată cum indivizii de pe grup vorbesc despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan. Unul dintre participanții la discuții scrie: „O să îl omor pe premierul Ilie Bolojan folosind un proiectil explozibil improvizat”, potrivit defapt.ro. Majoritatea capturilor de ecran surprind discuții despre fabricarea unor bombe artizanale sau cocktailuri Molotov. Pe grup este distribuită o listă a elementelor necesare unei astfel de bombe, precum flacon de parfum de 15 ml sau diverse substanțe, inclusiv acid sulfuric, scrie sursa citată. FOTO: Masacrul legionar de la Jilava din anul 1940. “Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, în care legionarii au asasinat 64 de înalt demnitari ai statului român, aflaţi în stare de arest la Penitenciarul Jilava.

JOI, 15 MAI 2025

S-a zbătut în campania electorală ca un înecat

Nimeni, niciodată nu a mai văzut o campanie electorală mai ciudată decât cea făcută de candidatul suveranist pentru turul 2 al alegerilor prezidențiale. După ce candidatul pro-european l-a spulberat pur și simplu în prima și ultima dezbatere față-n față, candidatul suveranist a intrat într-un fel de spasm electoral care s-a edificat într-o goană nebună prin mai multe țări europene. Straniu! Se candidează la funcția de președinte în stat, nu la cea de ministru de Externe. Cum să convingi românii să te voteze când tu le întorci spatele ca să apari pe urmă când în Polonia, când în Italia, când în Franța? Există o explicație! După umilirea în public de la prima dezbatere cu candidatul pro-european, protejatul dlui Georgescu, poate chiar sub îndrumarea acestuia, a trebuit să găsească o altă cale de a convinge românii. Trebuia găsit ceva alternativ, grandios, internațional, stelar pentru candidatul suveranist, dacă acasă în duelul argumentelor cu contracandidatul său pro-european a fost făcut lașcă. S-ar fi dat ceva telefoane, poate a ajutat și Kremlinul cu câteva apeluri de genul ”Băi, suveraniștilor, Le Pen, Nawrocki, care mai sunteți pe fir cu noi! Vedeți că vine un băiat din România care are nevoie de sprijin de imagine că la dezbateri e praf! Faceți și voi niște poze cu el să vadă neamul lui ce anvergură europeană are! Spasiva!”. Și așa, candidatul suveranist a lăsat gol scaunul său la toate dezbaterile cu oponentul lui, ca să arate românilor că e una din vedetele marilor extremiști europeni. Ideea nu a fost rea! Dar, din păcate, materialul uman mai slăbuț al candidatului nu a putut asigura măreția vizată ca și catalizator electoral. Finalul periplului disperat al candidatului suveranist a fost și mai rău. Intervenția sa la o televiziune franceză apropiată de extrema dreaptă joi, l-ar fi făcut gelos și pe Giani din Las Fierbinți. Protejatul mai tânăr al dlui Georgescu a spus că Franța e o dictatură, că se amestecă în alegerile din România, a comparat Franța cu Iranul, și i-a făcut pe francezi atei și mizerabili la ei acasă. A fost prea mult chiar și pentru jurnaliștii francezi care susțin extrema dreaptă. Aceștia i-au răspuns românului că promovează exact tezele lui Putin, că dacă ajunge președinte nu va vedea niciodată palatul Elise pe dinăuntru, pentru ca la final să-i dea papucii un un zeflemitor ”Noapte bună!” spus în românește. Savoarea maximă a prestației protejatului mai tânăr a fost amestecul caraghios dintre limba franceză și cea română. Putea vorbi în românește fără probleme. Dar infatuarea de a arăta românilor de acasă că o dă și pe franceză, fără să cunoască bine această limbă, s-a terminat într-o cheie tristă pentru candidatul suveranist. S-a făcut de râs!

VINERI, 16 MAI 2025

Ilie Bolojan a luat cina cu militarii români din Bosnia şi Herţegovina

Un comunicat al Administrației Prezidențiale informează că preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a vizitat Misiunea Militară a Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina – EUFOR Althea. ”La Cartierul General EUFOR, preşedintele interimar al României a fost întâmpinat printr-o ceremonie militară. I-au fost prezentate structurile de comandă ale misiunii, iar acesta a purtat discuţii cu conducerea EUFOR despre situaţia din ţara gazdă, provocările existente şi rolul militarilor români în sprijinirea stabilităţii şi securităţii în regiune. La finalul vizitei, Preşedintele Ilie Bolojan a luat cina alături de militarii români aflaţi în misiune în Bosnia şi Herţegovina”, anunţă Administraţia Prezidenţială. În ianuarie 2025, România a preluat comanda Misiunii Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina – EUFOR Althea, consolidându-și astfel rolul activ în sprijinirea păcii și stabilității în regiune. Această misiune este cea mai importantă operație multinațională din Balcanii de Vest, desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). România conduce în prezent două dintre cele nouă misiuni militare ale Uniunii Europene, cu participare în personal și tehnică.

SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2025

Politica ca politica, dar economia ne omoară

Cu câteva zile înainte de alegeri, Banca Națională a României (BNR)a publicat date recente despre balanța de plăți și datoria externă a țării noastre în primul trimestru al anului 2025. Cifrele nu arată deloc bine, dacă ar fi să folosim un ton temperat. Ce este cel mai îngrijorător este că perspectiva victoriei candidatului suveranist începe deja să aibă efecte în piață. Cea mai îngrijorătoare valoare este o dublare a deficitului de cont curent, adică a ieșirii de capital din piața economică a țării. Potrivit analiștilor economici, sunt posibile două explicații. Sau o parte din investitorii străini și-au retras o parte din finanțare, sau un număr mai mare de investitori români au decis să-și plaseze banii în străinătate. E foarte important de menționat că ultimele date ale BNR țin de primele trei luni ale anului. Practic, încă de dinainte de tumultul campaniei electorale, investitorii au început să fie din ce în ce mai precauți și mai puțini încrezători în oportunitățile de creștere economică pe care le prezintă România. Potrivit lui Christian Năsulea, profesor de economie mondială la Academia de Studii Economice din București și director executiv al Institute for Economic Studies – Europe (IES Europe), citat de presa centrală online, ”sângerarea” financiară care se face simțită în România are directă legătură cu evoluțiile din politică. Sunt posibile doar două scenarii diametral opuse. Potrivit specialistului, dacă va câștiga candidatul pro-european partenerii străini că s-au speriat degeaba. Țara noastră ar putea astfel să beneficieze de un plus substanțial în ceea ce înseamnă intrări de capital venite din investiții străine directe, de un plus pe foarte multe planuri care să ne ajute să rezolvăm ușor această problemă a contului curent și să mai rezolvăm și alte probleme, cum ar fi să ne consolidăm puțin indicatorii aceia foarte slabi de creștere economică pe care îi așteptăm pentru anul acesta. Scenariul din capătul diametral opus se referă la opțiunea poporului român către candidatul suveranist, care ar presupune, explică profesorul universitar, izolare de sistemul economic internațional, de renunțare la avantajele pe care ni le aduce economia de piață. Potrivit acestuia, ne putem aștepta la o deteriorare foarte rapidă și masivă a tuturor indicatorilor, lucru care va veni la pachet cu foarte multe consecințe pragmatice pe care le vom vedea mult mai repede decât ne-am putea imagina. E vorba, spune specialistul, de pierderi de locuri de muncă, extrem de multe blocaje în funcționarea sistemului public, de ieșiri probabil destul de spectaculoase a unor mari investitori de pe piața din România. ” E foarte clar că George Simion nu prezintă încredere, ci mai mult teamă în piețe, teamă și îngrijorare pe care piețele o traduc foarte rapid în bani pierduți din fondurile noastre de pensii, din puterea noastră de cumpărare. Și am văzut zilele acestea ce înseamnă un stimul chiar și foarte mic dat pieței”, a opinat specialistul.