RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 29 SEPTEMBRIE 2025
Maia Sandu, președintele pe care nu l-am avut.
Victoria partidului Maiei Sandu la alegerile parlamentare din Republica Moldova a fost unul din acele evenimente despre care se fac filme la Hollywood, în care cel ”mic și bun” reușește să-l învingă pe cel ”mare și rău”. Nici banii Moscovei, nici valurile de propagandă turnate pe rețele în capul moldovenilor, nici amenințările de tot felul nu le-au adus victoria partidelor rusofile. Intervenția instituțiilor moldovene a fost eficientă și hotărâtă. Stimulate de voința politică a echipei lui Maia Sandu, serviciile secrete au anihilat eficient războiul hibrid dus isteric de ruși, dezamorsând toate intențiile lui Putin de a deturna alegerile. În Republica Moldova s-a făcut curățenie pe bune. Prin comparație cu administrația Maia Sandu, înțelegem acum că în România a lipsit voința politică atunci când am fost efectiv făcuți ciur de ruși la alegerile prezidențiale de anul trecut. Președintele Iohannis și premierii Ciucă și Ciolacu s-au făcut că nu văd pericolul, deși surse din SRI spun că ei au fost informați privitor la infiltrațiile rusești din instituțiile românești. Credibil! Altfel de ce patru rapoarte SRI, de la cel din 2021 încoace, au fost ținute la secret fiind blocate în Parlament?! Ioan Cristian Chirteș, fostul președinte al Comisiei parlamentare de control al SRI, afirmă că, în aceste documente, sunt consemnate inclusiv legături între mișcarea suveranistă din România și Rusia și că fostul președinte, Klaus Iohannis, foștii premieri și miniștrii au primit aceste informații. De ce atunci nu au făcut nimic ca să protejeze statul român? De ce au lăsat extremismul putinist să prospere, să destabilizeze și să ne slăbească prin cultul urii ? Au sperat că dacă România va intra în zona de influență rusă, ca recompensă, vor deveni oligarhi ai noului sistem, cu averea frauduloasă pusă la fereală și imunitate la furt pe viață? Privind la politica pe care administrația Maia Sandu o face în Republica Moldova, mulți români, privind spre București, simt un gust amar. Maia Sandu este președintele pe care noi românii nu l-am avut niciodată, deși am votat mulți președinți crezând că sunt ca ea. ”Ghinion!”, ar spune unul dintre beneficiarii acestor rateuri!
MARȚI, 30 SEPTEMBRIE 2025
REGIMUL TRUMP VREA O ARMATĂ ARIANĂ ȘI MISOGINĂ GATA SĂ LUPTE, LA ORDIN, CU POPORUL AMERICAN.
Ideea să aduni toată spuma armatei Statelor Unite la un loc, ea în sine, e cel puțin ciudată, dacă nu cumva este un exhibiționism autoritarist de-a dreptul,. Ceva important se va întâmpla au speculat mulți înainte de eveniment. Unii au vorbit despre o flotă de avioane cisternă care a fost observată traversând Atlanticul înaintea întâlnirii. Se întâmplă ceva important, au conchis observatorii. Altfel, dacă nu ai de transmis ceva epocal către propria ta armată, ce rost ar avea să ”concentrezi” circa 800 de amirali, generali, înalți ofițeri de pe tot mapamondul la Baza Quantico? Doar să se uite la tine cum vorbești pe scenă? Exact de asta! Elita armatei americane a fost convocată de președintele Donald Trump pentru o informare politică. Trump a sugerat pe parcursul discursului că dorește ca armata să răspundă amenințărilor percepute acasă, inclusiv ceea ce el consideră a fi revolte și imigrație neautorizată. Pe urmă, președintele american a încercat să se prezinte ca un pacificator în timp ce a enumerat mai multe crize globale pe care a spus că le-a rezolvat personal, inclusiv ciocnirile dintre India și Pakistan în mai. El a sugerat că merită un Premiu Nobel pentru Pace pentru acest efort. Trump a spus că încă lucrează pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dând vina pe președintele rus Vladimir Putin pentru continuarea conflictului. De-a lungul discursului, Trump l-a criticat pe predecesorul său Joe Biden, susținând că retragerea haotică a SUA din Afganistan sub supravegherea sa este ceea ce l-a motivat pe Putin să invadeze Ucraina. Informarea politică a lui Donald Trump a fost precedată de un episod cu ecouri din politica nazistă privitoare la rasa superioară susținut de Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Acesta a introdus 10 directive pentru standarde fizice și disciplinare stricte, inclusiv teste de fitness neutre de gen pentru soldații americani. Cumva, ce s-a întâmplat miercuri la Baza Quantico chiar a fost un moment important, dar nu în sensul pozitiv la care democrațiile europene se așteptau. Regimul Trump le-a transmis generalilor și amiralilor americani că epoca toleranței față de minoritățile sexuale, a libertăților individuale, a feminismului și a conceptului american ”ești liber să fii ceea ce vrei tu să fii” s-a terminat. Armata americană trebuie să devină o forță ”ariană”, rasă superioară cu ”six pack”, lovituri mortale și misogină cu femeile care nu pot învinge la număr de flotări un bărbat. Mesajul esențial a fost însă altul. Anume că administrația Trump vrea ca, la ordin, armata americană să întoarcă armele împotriva propriului popor. Dacă nici asta nu miroase a dictatură, atunci chiar și Putin ar merita un premiul Nobel pentru Pace. Iar îngrijorarea asta se citește foarte clar pe fețele militarilor prezenți în sală la Baza Quantico (foto).
MIERCURI, 01 OCTOMBRIE 2025
Vrajbă. America în blocaj guvernamental.
Întotdeauna, dar întotdeauna, când puterea unei țări e dobândită de un lider destabilizant lucrurile încep să meargă prost. Politicile lui de învrăjbire, generează la rândul lor replici, iar diplomația și negocierea în politică lasă loc deciziilor impulsive și violenței. Victime colaterale sunt întotdeauna oamenii simpli. Vrajba cu care conduce Donald Trump a făcut să se ajungă la ”shutdown”-ul de miercuri. Practic, guvernul american a intrat în blocaj financiar. Nu mai poate face plăți legal. Problemele rezidă în neaprobarea, de către legislatorii democrați și republicani, a unui proiect de lege provizoriu privind finanțarea federală pentru a menține guvernul în funcțiune. O măsură de ultim moment a eșuat, așa că s-a intrat în blocaj. O astfel de închidere înseamnă, în esență, că guvernul federal încetează să mai plătească angajații federali și contractorii care lucrează pentru guvern. Este o situație care afectează fiecare parte a guvernului. Blocaje parțiale au existat și în trecut, când o parte din buget a fost aprobată, lăsând agențiile respective cu finanțare completă, capabile să funcționeze normal. Alte blocaje au fost mult mai ample, după ce nici o parte din buget nu a fost aprobată. În timpul unei paralizări complete, toate agențiile și programele guvernamentale neesențiale din SUA se închid, în condițiile în care depind de finanțarea anuală a guvernului. Fiecare astfel de blocaj este diferit, fiind greu de anticipat toate urmările. Unele agenții au planuri de urgență clare. Alte instituții dispun de rezerve suplimentare de numerar care le-ar putea ajuta să depășească, cel puțin pentru o perioadă scurtă, criza. Primii care resimt impactul blocajului sunt angajații federali. În timpul blocajelor din 2013 și 2018, aproximativ 850.000 din 2,1 milioane de angajați federali non-poștali au fost temporar puși în standby. Angajații concediați temporar nu au voie să lucreze și nu primesc salariile în această perioadă, dar li se garantează plata retroactivă a salariilor atunci când guvernul își reia activitatea. Interesant este de văzut de ce republicanii nu s-au înțeles cu democrații pentru votarea legii privind finanțarea federală.
Ambele părți s-au aflat într-un conflict acerb privind cheltuielile pentru sănătate, iar democrații au refuzat să sprijine o lege republicană despre care ei consideră că va îngreuna posibilitatea ca americanii să-și permită asigurarea de sănătate. Democrații cer prelungirea creditelor fiscale – care urmează să expire – care fac asigurarea de sănătate mai ieftină pentru milioane de americani, precum și anularea reducerilor la Medicaid făcute de Trump. Democrații se opun, de asemenea, reducerilor de cheltuieli pentru agențiile guvernamentale de sănătate. Adică blocajul s-a produs pe fondul refuzului republicanilor de a finanța sistemul de asistență în sănătate pentru milioane de americani săraci. Ca să-i convingă pe democrați să voteze legea, Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că un refuz prelungit ar putea duce la concedierea definitivă a mii de angajați federali înainte de reluarea activității guvernului. Practic, se spune, o epurare politică care ar afecta preponderent angajații ostili politicii actuale a Casei Albe. Când se va încheia shutdown-ul? Răspunsul este incert. Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru, în 2018, shutdown-ul a fost cel mai lung din istorie, durând 35 de zile. Experții au calculat că închiderea de atunci a provocat o reducere cu 3 miliarde de dolari (2,55 miliarde de euro) a PIB-ului american, daună care nu va putea fi recuperată niciodată.
JOI, 02 OCTOMBRIE 2025
Nu e de joacă. Din lipsă de finanțe, Statul roman funcționează ”pe caiet”.
Guvernul României a ieșit joi pe piețele internaționale ca să împrumute bani. Este a patra oară în acest an. Costurile de împrumut sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Motivele sunt cunoscute deja. În cazul României, deficitul bugetar foarte mare, întârzierile în reforme și lipsa unor măsuri clare de reducere a cheltuielilor fac ca țara să fie considerată mai riscantă decât alte economii europene. Iar asta înseamnă că, pentru a atrage împrumuturi, trebuie să plătească mai scump decât alte state. Cu cât mai scump? Potrivit Bloomberg, dobânzile pe care România ar urma să le plătească sunt peste rata de referință de pe piețele financiare: 3,4% în plus pentru obligațiunile pe 7 ani, 3,85% pentru cele pe 12 ani și 4,15% pentru cele pe 20 de ani. Ca să se descurce cu deficitul, statul intenționează să plătească în avans o parte din datoriile care ar trebui achitate anul viitor, folosind bani împrumutați acum care au termene de rambursare mai lungi. Această strategie de „rostogolire a datoriei” este des folosită de statele care vor să prelungească termenele la care trebuie să returneze împrumuturile, dar fără să crească brusc povara bugetară într-un singur an. România are un necesar de finanțare de aproximativ 260 de miliarde de lei în 2025, în creștere față de estimările inițiale, pe fondul întârzierilor în reforme și al creșterii deficitului bugetar, potrivit lui Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei. Până acum, statul a atras doar 209 miliarde de lei de pe piețele interne și externe.
VINERI, 03 OCTOMBRIE 2025
La final de sezon, Alina Bica prinde și ea marea eliberare
Încă un mare fugar al României scapă de închisoare. Curtea de Apel București a decis vineri retragerea mandatului european de executare a pedepsei cu închisoarea și mandatul european de arestare emise pe numele Alinei Bica, considerând că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei șefe a DIICOT a fost executată integral. În realitate, însă, Alina Bica nu a făcut nicio zi de închisoare. Fosta șefă DIICOT a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Ca să scape de închisoare, Alina Bica a fugit în Italia, ea fiind dată în urmărire internațională. Prin 2020, șeful Poliției Române de la acea vreme anunța cu pompă că Alina Bica a fost reținută în Italia și că e doar o chestiune de timp până autoritățile române o vor aduce acasă. Ca să-și ispășească pedeapsa probabil. Nu s-a întâmplat. Instanța italiană a recunoscut sentința pronunțată în România și a dispus executarea pedepsei în Italia, potrivit legislației italiene. Numai că în loc să fie depusă într-o celulă, pedeapsa fost suspendată pentru clarificări juridice privind infracțiunea pentru care a fost condamnată, conform dreptului italian. Și așa am ajuns în 2025. Atunci când, vineri, magistrații români au considerat că pedeapsa de 4 ani de închisoare a fostei şefe a DIICOT a fost executată integral și, astfel, au dispus încetarea efectelor mandatului. Caz închis! Numai că, Alina Bica ar putea fi ultima mare fugară care scapă de pedeapsa cu închisoarea. Ca să prevină sustrageri similare de pedeapsă, recent, o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) stabilește că o autoritate judiciară dintr-un stat membru UE nu poate refuza predarea unei persoane în baza unui mandat european de arestare și nu poate să preia executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent. Aproape simultan cu anunțul privitor la scutirea de pedeapsă a Alinei Bica, s-a aflat că Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei ar fi fost arestat în Grecia. Fostul primar al Municipiului București a fost condamnat definitiv pe 13 mai 2022 pentru mai multe fapte de corupție. Acuzațiile includ trei infracțiuni: luare de mită, constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, după ce a primit 25.000 de euro de la un fost director al Administrației Cimitirelor. Pe 13 mai 2022, fostul edil a fost condamnat definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare. A părăsit țara înainte de pronunțarea sentinței și a fost localizat în Grecia, unde autoritățile nu au acceptat extrădarea, decizând să îl lase în libertate după plata unei cauțiuni de 5.000 de euro. În virtutea noii decizii a CJUE, dacă statul român nu-și dă consimțământul ca Oprescu să-și ispășească pedeapsa în Grecia, fostul edil va fi trimis pachet în România ca să cunoască din interior sistemul penitenciar românesc. Pe lângă Sorin Oprescu, au motive să împacheteze ca să dispară spre alte orizonturi și Mario Iorgulescu, Paul de România sau Dragoş Săvulescu fugari români care au părăsit țara pentru a evita încarcerarea.
SÂMBĂTĂ, 04 OCTOMBRIE 2025
Marketing Vintage. Electromureș hrănește nostalgia românilor cu un casetofon ”digital”.
Avem tentația, iar rețelele de socializare întăresc fenomenul, de a deveni nostalgici la trecut. Chiar dacă în cazul României tabloul general e sumbru, au existat pentru mulți spoturi luminoase în trecut care sunt reperele unor amintiri frumoase. De exemplu, momentul în care cineva pe vremea comunismului reușea să-și cumpere un casetofon. Era un eveniment sărbătorit de toată familia. Bazat pe astfel de reflexe nostalgice ca stimulent de marketing, Electromureș a lansat recent pe piață un casetofon. Pentru cei foarte tineri, casetofonul este acel dispozitiv audio care folosea pentru redarea sunetului pe vremuri casete cu bandă electromagnetică pe care era stocat sunetul. Însă spre deosebire de casetofoanele de acum 30 de ani, casetofonul Electromureș din 2025 are port USB și slot TF și știe să redea muzică și prin stick de memorie, card și chiar prin bluetooth. Dacă pe vremuri tehnologia nu era încă inventată, la noul casetofon formatele audio uzuale (MP3, WMA, FLAC, WAV) se pot asculta fără probleme. Compania mizează pe atractivitatea acestui cocktail între aspectul vintage și funcțiile moderne de redare a sunetului. Noul produs Electromureș trebuie însă privit cu rezervă de către ”patrioți”. El este vândut de ZASS România, care a preluat brandul Electromureș. În plus, casetofonul ”digital” este fabricat în China.
DUMINICĂ, 05 OCTOMBRIE 2025
Cultul personalității lovește și la americani. Lui Donald Trump i se bate monedă. Departamentul american al Trezoreriei ia în considerare emiterea unei monede de un dolar cu chipul președintelui Donald Trump, pentru a marca cea de-a 250-a aniversare a independenței Statelor Unite, anul viitor. „În ciuda închiderii forțate a guvernului nostru de către stânga radicală, faptele sunt clare: sub conducerea istorică a președintelui Donald J. Trump, națiunea noastră intră în cea de-a 250-a aniversare mai puternică, mai prosperă și mai bună ca niciodată”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Trezoreriei într-un comunicat. Un omagiu foarte asemănător cu cel făcut lui Nicolae Ceaușescu în epoca de aur. De ce ar fi epoca de aur a SUA diferită?
Monica Pană
