RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 10 NOIEMBRIE 2025

DEFICIT COMERCIAL PE CREȘTERE. CUMPĂRĂM MAI MULT DECÂT VINDEM AFARĂ.

Deficitul comercial al României a urcat la aproape 24,5 miliarde de euro în primele nouă luni ale acestui an, depășind cu peste 1 miliard de euro nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În perioada menționată, exporturile au însumat 72,2 miliarde de euro, iar importurile au însumat 96,7 miliarde de euro. Deși ambele au consemnat creșteri de 4,2%, echilibrul dintre ele este dezavantajos României. Ce stă la baza comerțului României? Procente importante din structura exporturilor și importurilor sunt ocupate de mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 36,4% la import) și alte produse manufacturate (27% la export și 28,3% la import). Grosul relațiilor comerciale este intracomunitar. Un procent de peste 71% din comerțul țării se face în interiorul UE, cu un rulaj de 51,6 miliarde de euro la exporturi și 69,7 miliarde de euro la importuri. Deficitul comercial se înregistrează și la relațiile economice ale României în afara spațiului UE. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 20,6 miliarde de euro la exporturi și de 27 miliarde de euro la importuri.

MARȚI, 11 NOIEMBRIE 2025

MUTAȚIE PERICULOASĂ. MAGISTRAȚII ROMÂNI ATACĂ PENAL DREPTUL LA OPINIE.

De ce avem pensionari speciali? De ce avem bresle privilegiate prin facilități și privilegii materiale de tot felul? Cine poartă răspunderea pentru scăparea din mână a echilibrului de putere dintre Executiv, Legislativ și Justiție? E complicat și nimeni nu se aștepta ca pe fundația partidelor, puterile statului român să formeze un fel de „grup infracțional organizat” care, în conlucrare, să-și aranjeze mega privilegii și imunitate la fărădelege. Veriga slabă a fost întotdeauna vulnerabilitatea penală a marilor decidenți politici care au înțeles repede că nimeni nu se poate îmbogăți fraudulos în România dacă nu își asigură protecția a trei categorii profesionale. Una care lucrează cu arme, una cu informații clasificate și a treia cu Codul Penal. Aceasta din urmă, stăpână pe bucătăria internă a legilor, a creat mecanisme de protecție care, speculând legile „cele mai favorabile” pentru infractori, au produs salbe de prescrieri de fapte penale care au scăpat de pedeapsă zeci de corupți de nivel înalt și mediu din politică. Pe noi ne-a costat. Răsplata a fost o cedare treptată de putere care a permis Justiției să devină un fel de stat în stat, o castă scăpată de sub controlul administrativ al puterii Executive și Legislative. A trebuit să vină un politician ca Ilie Bolojan pe post de prim-ministru, ca să înțelegem corect cât de mult a deviat democrația românească de la regulile ei de bază și cât de greu spre imposibil este acum să repui pe șine funcționarea instituțiilor statului în slujba simplului cetățeanului, nu a oligarhiilor formate. E greu să readuci echilibrul, pentru că, la ora actuală magistrații au sub control toate pârghiile ca să-și păstreze privilegiile. Adică, s-a văzut foarte clar acum, magistrații români pot anula, prin apel la Curtea Constituțională, Guvernul și Parlamentul pentru orice reformă care urmărește readucerea la decență a vârstei lor de pensionare și a cuantumului pensiei. Dar și aici, tot politica are rolul nefast. Pentru că și judecătorii CCR ajung pe funcții tot prin vama partidelor, iar modul de distribuire a voturilor judecătorilor cartografiază fidel intențiile reale de reformă ale fiecărui partid parlamentar. Deci până acum societatea oferă magistraților salarii uriașe, pensii colosale și lipsa oricărui mecanism credibil și eficient de prindere și sancționare a celor care fac trafic cu sentințe contra cost. Îngrijorător pentru viitor este că peste asta, în această săptămână, Justiția a mai suferit o mutație. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a provocat o adevărată dezbatere publică după ce a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, pe motiv că declarațiile acesteia dintr-un interviu ar fi încălcat independența justiției și statutul magistraților. Afirmațiile vicepremierului, prin care compara pensiile speciale ale magistraților cu sistemul Caritas au fost considerate de CSM „iresponsabile și populiste”. Plângerea penală este coșmarul oricărui politician corupt. Teama aceasta a făcut din Justiție stat în stat. Numai că de data asta plângerea penală lovește într-o româncă care pur și simplu și-a exprimat o opinie, funcția sa de vicepremier fiind mai puțin relevantă în context. „Pur și simplu s-a decis formarea acestei plângeri, pentru că s-a considerat că, totuși, campania — care nu este întâmplătoare — împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii. Ceea ce este, eu zic, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”, a explicat decizia domnul Claudiu Sandu, vicepreședinte al CSM. Păi cum să nu-i huiduie simplii români pe magistrați, când aceștia primesc nemeritat pensii de nouă ori mai mari decât ei încă de la vârsta de 48-50 de ani. De ce aceste privilegii? Medicii, profesorii, strungarii, sau constructorii de ce n-ar primi și ei astfel de pensii, la urma urmei? Privilegiile magistraților irită la maxim românii, mai ales că de prea multe ori în sentințele lor dreptatea umblă cu capul spart. Și mai e ceva care curmă chiar încrederea românilor în democrație. Păi, dacă Justiția în România face ce vrea ea, ce rost are să mai votăm președinte și parlamentari? Nu mai bine votăm direct judecătorii de la CCR și șefii Consiliului Superior al Magistraturii? Că acolo, se vede, e puterea!

MIERCURI, 12 NOIEMBRIE 2025

STRATEGIA NAȚIONALĂ PE APĂRARE. UN FEL DE „ROMÂNIA EDUCATĂ” PE ARMAMENT?

Miercuri, președintele Nicușor Dan a prezentat publicului român noua Strategie Națională de Apărare a Țării (SNAT) pentru perioada 2025–2030. Patruzeci de pagini de prezentare cu un conținut orientat corect, sincronizat cu noile pericole. Ce spune documentul? În plan extern Strategia reafirmă parteneriatul strategic cu SUA ca pilon al securității, susține o pace justă pentru Ucraina și respinge varianta unui armistițiu fragil, privitor la Republica Moldova, România se declară „apărătorul cel mai activ al intereselor sale”, în virtutea limbii, culturii și destinului comun, se pune accent pe întărirea profilului României în cadrul NATO și UE, prin dezvoltarea industriei de apărare și participarea la inițiative europene precum SAFE și, în fine, se afirmă necesitatea continuării luptei pentru o ordine internațională bazată pe reguli și respingerea revizionismului rus. În plan intern, documentul prioritizează combaterea corupției ca element al securității naționale, reforma instituțiilor și creșterea eficienței administrației publice; modernizarea economiei și implicarea cetățenilor în reziliență și apărare civilă, dezvoltarea infrastructurii critice (transport, digital, energie, AI) și extinderea industriei de apărare și crearea unei baze economice de susținere a apărării. Pentru prima dată, SNAT dedică mai multe paragrafe războiului hibrid, dezinformării, atacurilor cibernetice și nevoii de a construi mecanisme de apărare în fața acestor noi tipuri de agresiuni. Pentru că e trecut prin vama Nicușor Dan, documentul dezvoltă și un concept de apărare care pe jumătate a entuziasmat, pe jumătate a nedumerit analiștii de tot felul. Așadar, la baza strategiei de apărare a României pentru anii viitori stă conceptul de „independență solidară”. Cum ați zis, domnule președinte? Adică un fel de „singurătate, în doi”? Sau „fugi după mine ca să te prind”? În esență, dacă intri un pic în mintea lui Nicușor Dan, conceptul nu e chiar greu de înțeles, dacă faci abstracție de titulatura cam eliptică. Ce a vrut deci să spună autorul? Că, în contextul internațional tot mai nesigur, România e bine să se bazeze pe aliații săi din NATO, dar și mai bine ar fi să fie pregătită să se apere și singură la nevoie. Corect! Problema e că pentru partea de ”independență” din conceptul de ”independență solidară”, România nu prea are de nici unele. Nu are nici forța nucleară de intimidare a Franței, nici capacitatea industrială a Germaniei, nici strategia agresivă a Poloniei. E adevărat că SNAT-ul spune corect că e nevoie de economie, de infrastructură serioasă și de instituții care să funcționează ca unse ca să contezi militar, dar nu explică cum ajungem practic la asta. E adevărat, ideile sunt frumoase, dar Strategia nu lămurește deloc nici cum, nici când, nici cine răspunde de implementare. Adică documentul nu oferă instrumente concrete, termene și indicatori de evaluare a progresului implementării. Din această cauză, nu putem să ignorăm posibilitatea ca strategia să rămână doar un document declarativ de 40 de pagini care sună bine, e ambalat frumos, dă diagnostice corecte, dar nu produce efecte concrete în planul politicilor publice sau al instrumentelor strategice de securitate. Mai ales că suntem pățiți! Fostul locatar al Cotroceniului ne-a lăsat și el o strategie națională denumită ”România educată” care s-a săvârșit în cel mai penibil eșec. Nu trebuie să mire pe nimeni de ce e greu acum să mai credem că apărarea ar avea mai mult noroc!

JOI, 13 NOIEMBRIE 2025

LA PRIVAT CA ȘI LA STAT. ATUNCI CÂND SISTEMUL DE SĂNĂTATE FENTEAZĂ LA NORMATIVE MOR OAMENI.

„Mergem la privat! Costă, dar au aparatură performantă, te tratează mai bine, vorbesc frumos cu tine”. De câte ori nu ați auzit vorbele astea? Mulți dintre românii cu venituri cât de cât satisfăcătoare, chiar dacă plătesc lunar asigurarea medicală la stat, preferă să scoată un ban în plus ca să-și trateze afecțiunile în sistemul sanitar privat. De cele mai multe ori, clinicile private sunt varianta câștigătoare pentru că având ca stimulent câștigul material direct, cei care le dețin au tot interesul să ofere servicii medicale de calitate, condiții intraspitalicești de nivel înalt și o atitudine prietenos-profesionistă care să câștige încrederea pacienților. Clinicile private, la fel ca sistemul bursier, au însă nevoie maximă de încrederea oamenilor pentru a nu intra în faliment. Și mai este un aspect. Orice eșec al sistemului medical particular aruncă o umbră de îndoială asupra întregii rețele de clinici private, asupra competenței medicilor care practică acolo și a respectării procedurilor și legalității funcționării instituției. Săptămâna aceasta a marcat o tragedie în sistemul medical privat din România. O fetiță de 2 ani a murit joi seară la o clinică stomatologică din București. Copilul a intrat în stop cardio-respirator în jurul orei 19:30, iar manevrele de resuscitare nu au reușit să-i salveze viața. Pentru cineva care nu are noțiuni medicale, pare ciudată abordarea pe care această clinică stomatologică o folosea pentru ca pacientul să nu aibă dureri în timpul tratamentului stomatologic. Acesta era anesteziat profund, procedură care se folosește de obicei în cazul bolnavilor care au nevoie de operații complexe. Durerea pricinuită de moartea fetiței sub anestezie se transformă în furie după ce s-a aflat că acea clinică privată nu îndeplinea condițiile cerute de lege pentru a practica. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a reacționat dur în cazul fetiței de doi ani care s-a stins în urma unei anestezii făcute la dentist. Ministrul Sănătății a denunțat încălcarea protocoalelor, emiterea ilegală a unor autorizații și funcționarea improvizată. „Din primele verificări, constatările sunt cutremurătoare: din nou nerespectarea legislației pentru unii este opțională, spații improvizate, protocoale ignorate. Exact aceleași probleme pe care le găsim, repetat, de luni întregi. Exact aceleași nereguli care, în final, ucid. Funcționați ilegal? Puneți cheia în ușă! Astăzi! Este cel mai direct și cel mai responsabil apel pe care îl pot face după tragedia de aseară, de la o clinică de stomatologie. A murit un copil, într-un loc în care siguranța ar fi trebuit să fie garantată. Transmit condoleanțe familiei. Nu există cuvinte care să aline o astfel de pierdere, dar există responsabilitate. Și vă promit că nu voi lăsa această tragedie fără consecințe”, a transmis ministrul Sănătății. Tragedia de la Crystal Dental Clinic a dat prilejul să aflăm că situația nu e chiar roză în sectorul medical privat. Ministrul a prezentat o situație critică în care, în urma controalelor, un număr de ordinul zecilor de clinici și cabinete medicale private din țară au fost închise sau amendate pentru nereguli, improvizații și funcționare pe lângă normative. Dosarul în care este investigată moartea fetiţei de doi ani a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

VINERI, 14 NOIEMBRIE 2025

TOTUȘI E BINE CE FACE BOLOJAN. FMI CONFIRMĂ.

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri că un raport al Fondului Monetar Internațional arată că România a implementat măsuri eficiente pentru refacerea stabilității financiare. Citat de presa centrală, FMI a recunoscut importanța pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi a menţionat că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor. Mai mult chiar, FMI anticipează cã economia României va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor, iar inflaţia va coborî în intervalul de toleranţã al BNR pânã la sfârşitul lui 2026. Foarte important, cei de la FMI, care au obiceiul să taie în carne vie în analizele lor economice, consideră ce s-a făcut până acum de către Guvernul Bolojan însănătoșește măsurabil finanțele României și încrederea în capacitatea de revenire bugetare a țării pe piețele internaționale. Nu existau mari îngrijorări că Guvernul Bolojan nu face ce trebuie privitor la reechilibrarea financiară a țării. Situația e critică și chiar și cei care-i râvnesc poziția premierului sunt nevoiți să voteze măsurile adoptate ca să nu se intre într-o spirală spre faliment de țară. O singură nemulțumire generală persistă însă privitor la reformele lui Ilie Bolojan. Nu se ajunge cu ele la privilegiați și speciali pentru a dezamorsa sentimentul de nedreptate care întărâtă populația. Dacă lângă măsurile luate până acum, care îi afectează pe cei mulți, vor plăti prețul reformei și categoriile sociale percepute ca profitoare de către majoritate, abia atunci se poate întrezări o speranță rațională că ne vom face bine. Deocamdată însă, meciul se joacă. Iar antireformiștii privilegiați marchează deocamdată constant.

SÂMBĂTĂ, 15 NOIEMBRIE 2025

PEDOFILUL EPSTEIN DESPRE TRUMP: „E RĂU DINCOLO DE ORICE ÎNCHIPUIRE”.

Jeffrey Epstein, infractorul sexual condamnat mort în închisoare, îi dă o lovitură din mormânt lui Donald Trump. Emailurile lui Epstein, făcute publice în această săptămână, îl descriu pe Donald Trump drept „dirty” (murdar, obscen, ticălos) și „evil beyond belief” (rău dincolo de orice închipuire). În emailurile făcute publice pe 12 noiembrie, Epstein se referă la Trump în termeni extrem de negativi. Într-un mesaj din 2011 către Ghislaine Maxwell, partenera sa, Epstein a scris criptic: „Câinele care încă nu a lătrat este Trump.” Mai târziu, în 2018, i-a spus jurnalistului Landon Thomas Jr. că Trump este „evil beyond belief” (rău dincolo de orice închipuire) și „nuts” (sonat, prost). Un alt email din 2018, trimis fostului consilier juridic al Casei Albe, Kathryn Ruemmler, conținea fraza care a declanșat noua poreclă virală: „I know how dirty Donald is” („Știu cât de murdar este Donald”). După publicarea acestui e-mail transmis de Epstein, utilizatorii rețelelor sociale au început să îl numească pe Trump „Dirty Donald”, o etichetă care circulă acum pe scară largă în comentariile politice online. Unii susținători democrați au îndemnat colegii să adopte porecla, în timp ce grupul Republicans Against Trump a amplificat-o, postând un videoclip cu Trump și Epstein însoțit de legenda: „Dirty Donald.” Trump și echipa sa au respins mesajele publicate drept o „farsă” creată de democrați. Trump continuă să nege orice acuzație și cataloghează întreaga chestiune Epstein drept o invenție fabricată de Democrați. Însă lațul se strânge în jurul președintelui american. Liderii Republicani ai Camerei intenționează să voteze marți publicarea dosarelor Epstein, relatează Politico. În urma dezvăluirilor din e-mailurile desecretizate ale lui Epstein, rețelele sociale au fost inundate cu un fotomontaj în care celebrul detectiv Colombo îi spune lui Donald Trump în față: „Domnule președinte, mai am o singură nedumerire…”. Ori se știe din celebrul serial că atunci când Colombo punea întrebarea asta, infractorul era „mâncat”. Nu vin vremuri vesele pentru „Dirty Donald”.

DUMINICĂ, 16 NOIEMBRIE 2025

O manifestație anti-Savonea a avut loc, vineri seara, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Protestul este organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, iar motivul nemulțumirilor îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea. Manifestația vine în contextul valului de eliberări ale infractorilor celebri din ultimul timp și plângerii penale pe care CSM a făcut-o împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu care a adus critici privilegiilor de care se bucură magistrații.

Monica Pană