ACTUALITATERETROSPECTIVA ROMANȚATĂ

RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 24 NOIEMBRIE 2025

Sărăcia. Combustibil pentru extremism.

Cu toate că trece prin cea mai prosperă perioadă din istoria sa modernă, România păstrează încă cote ridicate de sărăcie în clubul țărilor bogate ale lumii. O recentă statistică Eurostat relevă că în țara noastră, 17,2% din populație, adică circa unul din cinci români, trăiește sub pragul de sărăcie, urmată fiind de Bulgaria (16,6%) și Grecia (14%). România se află pe locul cinci de la coadă în UE la capitolul stabilitate financiară, depășită doar de Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%), Grecia (43,9%) și Lituania. Procentul din populația României care trăiește în condiții critice de sărăcie, adică un român din cinci, are cauze de sistem. Experții consideră că în România combaterea sărăciei ar trebui să includă investiții în programe de formare continuă și adaptarea forței de muncă la cerințele sectoarelor economice bine plătite, esențială pentru a crește veniturile stabile, crearea de oportunități de muncă în comunitățile mici și mijlocii prin investiții strategice. Acestea ar reduce migrația internă și ar asigura o dezvoltare mai echilibrată, precum și programele de sprijin care trebuie să fie concepute nu doar ca ajutoare pasive, ci ca instrumente active de incluziune pe piața muncii pentru familiile vulnerabile. Adică pomenile date românilor sub denumirea de alocații sociale, ar trebui redirijate spre programe care să scoată din sedentarism populația săracă pentru a se putea încadra în muncă. La un calcul simplu, rezultă că puțin peste 3 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Exact procentul de votanți care susțin partidele extremiste. Autoritățile ar trebui să aibă în vedere acest eșantion din populație nebăgată prea mult în seamă de guvernările de până acum.

 

MARȚI, 25 NOIEMBRIE 2025

Bruxelles-ul confirmă. Guvernul Bolojan face ce trebuie.

Hulit în țară pentru terapia financiară prin austeritate, Guvernul Bolojan primește semnale externe pozitive. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a anunțat marți că România nu va intra în procedura de suspendare a fondurilor europene, ca urmare a măsurilor fiscale adoptate de Guvern în această vară. Premierul a explicat că anunțul Comisiei Europene aduce mai multe consecințe pozitive pentru România: Procedura de Deficit Excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că țara noastră nu intră în etapa sancțiunilor, iar deficitul bugetar începe deja să scadă. Tendința descendentă ar urma să se mențină în următorii ani, conform evaluărilor europene. De asemenea, creșterea cheltuielilor publice este menținută în limite apropiate de plafonul recomandat de Comisia Europeană, ceea ce arată că măsurile de ajustare bugetară încep să producă efecte. Guvernul va continua investițiile finanțate din fonduri europene, considerate esențiale pentru stabilitatea și dezvoltarea economică. În fapt, puțini sunt cei care ar fi avut în mod real motiv să creadă că Guvernarea Bolojan nu ar ști ce să facă pentru evitarea falimentului de țară. Ce nemulțumește românii de bună-credință este altceva.  Faptul că premierul Bolojan cu echipa sa nu reușește să facă dreptate socială anulând privilegiile specialilor din magistratură și din instituțiile de forță, precum și finanțările acordate din banul public partidelor. Chiar dacă vrea, nu e sigur că Guvernarea Bolojan are suficient pământ solid sub picioare ca să învingă caracatița de partid și de stat. Statul român e înhățat puternic din interior de cercuri concentrice de influență care au fost lăsate să-și acorde prin lege de ani de zile foloase necuvenite. În cel privește pe premierul Ilie Bolojan, domnia sa are doar două variante ca să-și termine mandatul: pe scut, sau sub scut! Cale de mijloc nu există în cazul lui.

 

MIERCURI, 26 NOIEMBRIE 2025

Atitudine. Moldovenii i-au băgat drona sub nas ambasadorului rus la Chișinău.

Ambasadorului agreat al Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Ozerov, a fost convocat miercuri la Ministerul moldovean de Externe pentru a i se înmâna o notă de protest după ce şase drone au încălcat, cu o zi înainte, spaţiul aerian al ţării. Autoritățile moldovene au considerat acțiunea Rusiei ”absolut inadmisibilă” pentru că încalcă grav suveranitatea Republicii Moldova. Reprezentanții Ministerului au solicitat Federației Ruse să evite pe viitor orice acțiuni similare și să respecte normele internaționale, precum și integritatea teritorială a țării. Ambasadorul rus a făcut pe niznaiul și a repetat în fața presei susținând că „drona este prea mică” și că „nimic nu este dovedit”. Atitudinea autorităților de la Chișinău a fost însă magistrală. La ieșirea de la Ministerul moldovean de Externe, chiar pe scările de acces în clădire, ambasadorul rus a dat ”nas în nas” cu drona pusă acolo ca supremă dovadă de către moldoveni. Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a confirmat că drona găsită pe teritoriul țării este un model Gerbera, de producție rusească. Aparatul nu conținea încărcătură explozivă, însă specialiștii afirmă că acest tip de dronă poate fi utilizat pentru misiuni de supraveghere, inducerea în eroare și transport de explozivi. Nota 10 pentru atitudinea autorităților moldovene!

 

JOI, 27 NOIEMBRIE 2025

ÎMBUCURĂTOR. După ce politica a ieșit din schemă, românii au din nou încredere în vaccinuri.

Există opinia că în timpul pandemiei, românii nu s-au opus direct vaccinului, ci mai degrabă tonului autoritar al guvernanților care le impuneau să se vaccineze ca să se protejeze de Covid. Indirect, vaccinul a devenit inamicul public numărul unu al românilor, sentiment stimulat politicianist de partidele și liderii de opinie extremiști care foloseau teama și frustrarea românilor pentru a lovi în cei aflați la putere. Că totul a fost o politică parșivă care a dus pe mulți români la moarte în timpul pandemiei se dovedește acum. Odată ce vaccinurile nu mai au o miză politică, românii au reînceput să apeleze cu încredere la această formă de protecție confirmată de știința medicală. Președintele CNAS, citat de site-urile de știri, spune că a observat o transformare reală în modul în care românii privesc imunizarea. Adică se înregistrează o creștere a celor care se vaccinează.  Potrivit CNAS, vaccinul HPV se află în centrul acestei evoluții. Numărul dozelor administrate a urcat la 124.820, față de 83.824 în perioada similară a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 49%. Același trend de creștere se observă și în cazul altor imunizări: vaccinul meningococic a depășit 2.700 de beneficiari, față de puțin peste 1.200 anul trecut, iar vaccinarea pneumococică a înregistrat o majorare de 27%. Dozele administrate pentru hepatita B aproape s-au dublat, ajungând la 1.806. Pentru prima dată, Consiliul Național al Audiovizualului desfășoară în 2025 o campanie națională de informare asupra riscurilor bolilor prevenibile. „Vaccinarea previne apariţia unor boli grave. Vaccinarea este esenţială pentru sănătatea copilului tău”, este mesajul transmis începând cu luna iulie de principalele televiziuni și posturi de radio.

 

VINERI, 28 NOIEMBRIE 2025    

Scandalul Moșteanu. Nu poți pretinde nimic când ai CV-ul măsluit

Guvernul Bolojan a pornit la drum cu promisiunea unei noi politici, mai eficientă, mai transparentă, mai cinstită față de oameni. Extrem de riscant angajament în lumea de azi. Așa cum în Germania de după căderea lui Hitler era imposibil să găsești politicieni, magistrați, polițiști care nu fuseseră naziști, în România anului 2025 e greu să găsești, la sigur!,  politicieni, magistrați, polițiști, lideri de opinie, jurnaliști care să fie neatinși, mai mult sau mai puțin,  de tarele dezintegrării morale ale societății românești din deceniul Iohannis. Dacă în guvernările catastrofale de până acum, care ne-au răstignit financiar, se punea mușamaua peste tinichele gen condamnat, plagiator, needucat, ca să nu dezamăgească crunt la câtă speranță și-au pus românii în ea, Guvernarea Bolojan ar avea nevoie de o interfață umană IREPROȘABILĂ. De la miniștri, la portar! De unde?! Miniștri sunt propuși de partide, iar calitatea membrilor marcanți ce populează partidele din Coaliția ”salvării naționale”, în prea multe cazuri, e ”junk”.  Atât intelectual, cât și pe cinste și corectitudine. Unde e competență nu e moralitate, unde e bună-intenție, nu există experiență, sau răsar schelete din dulap. E destul ca un CV mincinos din trecut să iasă la suprafață că, în epoca Dan-Bolojan, dezvăluirea are efect de bombă atomică. ”Și voi lucrați murdar?!” e prima întrebare pe care votanții pro-europeni și-o pun. Iar demisia ”de onoare” a ministrului Moșteanu nu prea repară răul făcut. Cei care-l apără spun că domnul Moșteanu a fost bine intenționat, că era imun la șpagă, că ar fi garantat o circulație eficientă și transparență a miliardelor de euro pe care România le primește prin programul european de înarmare SAFE. Ei, și la ce au ajutat bunele intenții ale domnului Moșteanu pentru cauza reformei oneste, dacă domnia sa avea vulnerabilități uriașe în CV? Ele trădează un anumit tip uman care, frustrat de neîmplinire sale, minte în CV ca să pară în rând cu elitele. Evident că dlui Moșteanu îi e rușine cu studiile sale, dar o doză suficientă de cinste nu l-ar fi lăsat să joace bambilici în CV-uri. Omul știa când a acceptat funcția că e perisabil. Acceptând să conducă ministerul Apărării cu un CV mincinos, dl Moșteanu, odată dat în vileag,  a diluat și mai mult,  cu bună știință,  încrederea oamenilor în onestitatea și buna-intenție a Guvernului Bolojan. A picat prost și USR-ul, partidul care l-a propus, CV-ul Moșteanu devenind muniție forte pentru extremism și pentru cei care pregătesc cu șpagă accesul preferențial la banii SAFE. După Dragos Anastasiu, scandalul șpăgii date în formă continuată,  Ionuț Moșteanu oferă din nou sistemului ”ticăloșit” ocazia de a da o nouă lovitură Guvernării Bolojan pornită pe reforme și stârpirea corupției de partid și de stat.  Degeaba ar fi fost bun, în sensul de cinstit,  dl Moșteanu în fruntea Apărării. Nu poți pretinde nimic când tu însuți ai CV-ul măsluit.

 

SÂMBĂTĂ, 29 NOIEMBRIE 2025

Ceva ne-a lăsat bun și REGIMUL ILIESCU. Casele în care LOCUIM

O statistică interesantă a fost dată publicității în această săptămână. Ea amintește de o situație care s-a conturat imediat după Revoluție, când Guvernul a emis Decretul-lege nr. 61 din 7 februarie 1990 care a permis cetățenilor să cumpere în rate, de la Stat, apartamentele in care stăteau cu chirie pe vremea lui Ceaușescu. Prețul era mic, apartamentele fiind vândute de stat la valoarea contabilă, nu la prețul pieței. Așa se face că România avea în 2024 cel mai mare procent de proprietari de locuințe din Uniunea Europeană, aflându-se pe locul 10 în rândul țărilor blocului comunitar în ceea ce privește ponderea celor care locuiesc la casă. Potrivit datelor publicate de Eurostat, 94% din populația României locuia într-o locuință proprietate. Procente apropiate au și Slovacia (93%), Ungaria (92%) și Croația (91%). Interesant este că în toate țările UE, cu o excepție, ponderea proprietarilor de locuințe este mai mare decât cea a chiriașilor. Excepția este Germania unde 53% din populația locuiește în chirie. Referitor la distribuția locuințelor între casă și apartament la bloc, în România procentul celor care locuiesc la casă este de 63%, țara noastră aflându-se pe locul 10 în UE la acest capitol. Statisticile bune se opresc aici. Pentru că la spațiu locativ, România e din nou la coadă. Mărimea locuințelor poate fi măsurată ca numărul mediu de camere pe persoană: în 2024, în UE existau în medie 1,7 camere pe persoană. În România, unei persoane îi revine doar 1,1 camere. Nu e puțin, dar nemulțumește prin comparație cu Luxemburg, de exemplu, unde o persoană are în medie arondate 2,2 camere.

 

DUMINICĂ, 30 NOIEMBRIE 2025

Peste 30.000 de enoriași. Părintele Arsenie Boca, considerat sfânt de mulți români încă din timpul vieții, a fost canonizat oficial vineri, 28 noiembrie 2025, la Mănăstirea Prislop, locul unde se află mormântul său și unde, an de an, mii de pelerini vin pentru rugăciune.

Monica Pană