RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 08 DECEMBRIE 2025
Prin proxy Ciprian Ciucu, bucureștenii merg pe mâna lui Bolojan
Cu un procent de 36, 16%, Ciprian Ciucu (foto) susținut de premierul Ilie Bolojan este noul primar general al Bucureștiului. Scrutinul din Capitală a avut trei mari surprize. Faptul că reprezentantul suveranismului, Anca Alexandrescu, a ocupat locul doi în clasament cu 21, 94% indică un trend pozitiv a extremismului care pătrunde puternic în fostele fiefuri electorale ale USR-ului. Un neașteptat rezultat a venit însă și din partea candidatului PSD, Daniel Băluță care, cu 20, 51%, a fost surclasat de curentul suveranist. În fine, candidatul USR, Cătălin Drulă (13,90%) a pierdut lamentabil ”acasă”, semn că încrederea electoratului în actuala echipă de la vârful partidului e în declin accelerat. Victoria liberalului Ciucu dă un semnal puternic că românii au încredere în premierul Ilie Bolojan și intențiile sale de reformă. Prin victoria la București a candidatului susținut de el, Bolojan primește un ascendent în coaliție deși acesta este foarte perisabil. Așteptările populare sunt ca reformele să meargă înainte cu un PSD mai puțin refractar la schimbare. În conjunctura politică nouă, PSD este ”condamnat” să meargă pe calea reformei, dacă nu vrea să dispară. Pronosticul în cazul în care social-democrații pleacă de la Guvernare este rezervat. Vor fi „mâncați” de AUR cu fulgi cu tot.
MARȚI, 09 DECEMBRIE 2025
Documentarul Recorder. Aproape Ca un flagrant la corupția din Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a admis marți recursul în casație al lui Lucian Duță, fostul șef al CNAS, și i-a anulat condamnarea de 6 ani de închisoare primită în iulie 2022 pentru că ar fi primit mită de 6,3 milioane de euro în legătură cu contracte pentru implementarea cardului de sănătate. Apoi a apărut documentarul Recorder. România a rămas cu gura căscată. După care a izbucnit furia. A fost ca atunci când bănuiești tot mai mult că ceva e putred rău în Justiția română și deodată primești în față dovada. Documentarul Recorder „Justiția Capturată” ne-a făcut pe toți să ne simțim batjocoriți în față de cei cărora le plătim pensii speciale la 48 de ani. Ce am văzut întrece orice imaginație, dar explică, simplu și clar, cum a ajuns Justiția din România un paradis al infractorilor care livrează servicii de prescripție penală marilor corupți ai neamului. Cu legile actuale, procedura e copilăros de simplă. Se amână luarea deciziei judecătorești în marile dosare de corupție până la împlinirea termenului de prescripție a faptei. Cum se face asta? Documentarul explică. De fiecare dată când un complet de judecată se apropie de o decizie într-un dosar penal, unul sau mai mulți judecători din completul de judecată este mutat. Pentru asta, judecătorul este fie tentat cu un post mai atractiv în sistem, fie i se aduce pur și simplu la cunoștință că este mutat și decizia nu se discută. În locul celor ”extrași” din complet, se numesc alți judecători. Conform procedurii, toată instrumentarea probelor din dosar se reia de la capăt. Dacă aplici figura asta de câte ori e nevoie (de 150 de ori în cazul Dosarului Vanghelie), ajungi la împlinirea termenului de prescripție a faptelor și infractorul scapă de pedeapsă. Cum a fost posibil? Cu inteligență, discreție, un magistrat cu sânge rece, ambiție și viziune de interlop și o putere politică interesată să-și scape marii corupții de închisoare și cu furăciunea întreagă. Dacă ar fi să folosim termeni din codul penal, din documentarul Recorder putem deduce că în 2022 s-a format un fel de grup infracțional organizat între majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR, Guvern, servicii și Justiție. Scopul! Ce altceva decât bănuiala rezonabilă că e vorba de procente din prada de miliarde de euro pe care marii corupți le pot disponibiliza ca să-și salveze pielea. Servicii oferite? Scutirea de pedeapsă. Mod de operare? Dărâmarea continuă a completurilor de judecată până la prescripția faptei. Cum este posibil? Prin „reforma” din Legile Justiției din 2022. Atmosfera era propice. În Regimul Dragnea, atacul asupra Justiției a avut primele succese. De exemplu, eliminarea ca probe în dosarele de corupție a înregistrărilor obținute cu ajutorul SRI. De la modificări aduse legilor justiției și codului penal până la lupte directe cu magistrați, planul PSD-ALDE de a șubrezi statul de drept a avut ca principal scop albirea dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea. Cu ajutorul ministrului Justiției de atunci, Tudorel Toader, șefa DNA Codruța Kovesi și procurorul general Augustin Lazăr au fost demiși. În 23 august 2017, Tudorel Toader intra în istorie cu o prezentare făcută în PowerPoint, prin care anunța modificări dezastruoase care priveau cele trei legi ale justiției. Proiectul lui Toader nu a fost adoptat prin OUG, însă a fost preluat de Parlament, prin „Comisia Iordache“. Au urmat mai multe modificări la Legile Justiției. Una dintre ele presupune că președintele României este păstrat în procedura de numire a procurorilor șefi, însă poate refuza doar o singură dată propunerea venită de la ministrul Justiției și avizată de CSM. Conform legii vechi, șeful statului putea refuza oricâte propuneri ar fi primit. O altă modificare la Codul Penal a fost dezincriminarea neglijenței în serviciu, dar și redefinirea grupului infracțional organizat, adăugându-se faptul că „nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi“ (sîc!). Parlamentarii puterii (PSD+ALDE) au adus modificări și infracțiunii privind favorizarea infractorului. Fapta a fost dezincriminată parțial, fiind completată astfel: „favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte“. Și darea de mită a fost redefinită în Codul penal, iar mituitorul nu mai este pedepsit dacă își denunță fapta „mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia“. Tot în „epoca Dragnea“ s-a petrecut „grațierea mascată“, așa cum e cunoscută legea privind recursul compensatoriu, votată în Parlament, în toamna lui 2017. Aleșii au decis ca, din cauza condițiilor improprii din penitenciare, deținuții să beneficieze de o reducere de șase zile odată la fiecare 30 de zile executate. Peste 16.000 de deținuți au fost eliberați în baza acestei legi, majoritatea dintre ei recidivând imediat. Cu chiu cu vai, fiind probabil lăsat din brațe de ai lui, Liviu Dragnea a văzut pușcăria pe dinăuntru în 2016. Chiar și așa, răul a rămas, iar modificările legislative făcute de Parlament și de Guvern au șubrezit Justiția. Prin urmare, tema reparării Justiției a rămas pe agenda publică. Profitând de acest pretext plauzibil, Puterea de atunci, cu ochii pe Comisia Europeană, a lansat înălțătoarea idee că e nevoie de o reformă a legilor justiției ca să se evite pe viitor influențele și presiunile exercitate în Regimul Dragnea. Nevoia de a reforma Justiția a fost prezentată ca un lucru bun și necesar. Nu se știe cine a avut ideea. Lia Savonea, care atunci era șefa CSM? Ministrul Justiției la moment, Cătălin Predoiu? Șefii Coaliției PSD-PNL-UDMR care erau atunci la butoane? Președinele Iohannis? Toți la masa rotundă? Ce se știe clar este că din acel moment s-a lucrat discret și murdar profitându-se că atenția publică era acaparată de pandemie și tragediile ei. În fine, în vara lui 2022 noile Legi ale Justiției erau gata de votat. Dar au fost două variante. Una bună de prezentat Bruxelles-ului și una toxică care s-a votat. Site-ul Europa Liberă România într-o postare de acum trei ani prezintă manevra, dar nimeni nu a protestat semnificativ. Gândurile națiunii atunci erau în altă parte. Aflăm că după ce Legile Justiției au fost prezentate Comisiei Europene, altceva s-a votat în țară. Concluziile analizei din Europa Liberă reflectă că modificările propuse de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu au doi mari câștigători, CSM și Instanța Supremă. În articolul din Europa Liberă se arată în detaliu cum mici modificări în textul legii au creat posibilitatea ca CSM și Instanța Supremă să devină temple ale prescripției. De exemplu, fraza „schimbarea membrilor completurilor de judecată se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condițiile legii”, convenită cu CE, a fost înlocuită cu „schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Adică, după cum vrea mușchiul șefului să scrie în regulament. Tot în legile modificate, magistraților li se impune „legea tăcerii” ei neavând voie să facă declarații publice privitor la activitatea lor sub amenințarea unor sancțiuni drastice. Practic din 2022, politicul a predat controlul și a blindat cu legea acțiunile Justiției de „blat” în marile dosare de corupție din România. Dacă pe vremea ministresei Justiției din vremea guvernării Năstase (2000-2004) aceasta întreba la partid dacă are undă verde pentru anchetarea lui Traian Băsescu, astăzi, la semnalul venit de la sursele validate de sistem, politicieni, oameni de afaceri, șefi de instituții publice importante, Justiția poate acționa în favoarea marilor corupți prin forțarea prescripției, ridicarea sechestrului de pe furăciuni și decizii stupefiante de genul „fapta nu există”. E posibil așa, pentru că, în cadrul sistemului, modificările legislative au dus la crearea unei rețele ierarhice, cu poli de influență în conducerea instanțelor, având-o la vârf pe post de „capo di tutti capi” pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe structura asta de rețea internă, judecătorii pot fi mutați din completurile care judecă mari dosare la fel ca și piesele de pe o tablă de șah exact când și cât e nevoie pentru ca inculpatul să scape prin prescrierea faptelor. E un paradox, dar astăzi documentarul Recorder arată foarte clar că independența judecătorului român e distrusă din interior, chiar de către Justiție. Rețeaua Savonea controlează permanent fiecare mișcare a ”simplilor judecători” obligați, ca să nu-și compromită cariera, salariile și privilegiile, să tacă și să asculte. Lucrătura este măiastră, făcută de profesioniști, greu de demolat în conjunctura actuală. Publicarea documentarului Recorder și mai ales conferința de presă de după de la Curtea de Apel București, intervenția cu grad de eroism național a judecătoarei Raluca Moroșanu, telefonul dat în live de Lia Savonea nu a mai lăsat nici o urmă de îndoială. Ceva e putred rău în Justiția română. În context, ”altă întrebare!” din partea opiniei publice nu poate fi decât, „cum scăpăm de năpasta asta?!”. Aparent simplu. Schimbi legea și o faci așa cum trebuie pentru o Justiție dreaptă ”după faptă și răsplată” și recâștigarea echilibrului între puterile statului. O soluție de urgență ar fi declararea faptelor penale de corupție imprescriptibile. Ce ar fi nevoie pentru asta? De o majoritate parlamentară care să voteze legile reparatorii. Aici, din păcate, statul român se blochează. Păi cam aceeași majoritate parlamentară a votat în 2022 mizeriile de legi care au creat Justiția cu prescripție. Ce interes au aleșii care contează și toată încrengătura lor de interese să dea din mână imunitatea la corupție, după ce s-a reușit legiferarea acestei capodopere penale? Liniștea țiuitoare a liderilor coaliției, de obicei ultra gureși la orice fleac, e simptomul tipic al vinovaților care invocă dreptul la tăcere. Măcar dl George Simion de la AUR și cei alocați suveranismului se sparg în direct susținând-o pe Lia Savonea și paradisul infractorilor implementat în burta Justiției române. La fel ca ei și Laura Vicol, avocata cunoscută pentru scandalul Nordis, apără conducerea Curții de Apel. Deși mii de oameni au ieșit în stradă de miercuri încoace, deși premierul Bolojan a înființat deja un colectiv de specialiști care să analizeze cum pot fi reparate legile justiției, cu toate că ministrul Justiției promite cu jumătate de gură măsuri ”conform legii”, iar peste 700 de magistrați s-au solidarizat cu judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu după documentarul Recorder, politicienii nu vor dori niciodată să dea un vot ca să se întoarcă în epoca Kovesi. Orice proiect de lege inițiat de Guvern, oricât de bine intenționat ar fi premierul în funcție, ar fi măcelărit imediat în Parlament de forțele antireformiste din PSD, PNL și AUR. Mult suport din partea președintelui Nicușor Dan nu e realist să fie așteptat, reacția domniei sale după apariția documentarului fiind foarte slabă, descumpănitoare pentru românii care vor o Justiție egală pentru toți și pedepsirea celor vinovați. România este acum în situația de a se învârti într-un cerc vicios. Lipsește fundamentul instituțional necesar pentru orice tip de reformă. Nici în interiorul Justiției, nici în Parlament, nici la Președinție, nici la Ministerul Justiției nimeni nu vrea schimbarea. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru efectuarea de verificări în legătură cu materialul difuzat de Recorder. Nici o speranță de mai bine din această inițiativă pentru că ambele instituții sunt sub controlul rețelei Savonea. Ar putea însă pătimi prin sancțiuni crunte judecătorii care au avut curajul să prezinte mizeria morală din sistem. Guvernanții au în față de rezolvat o temă de casă extrem de dificilă, iar timpul nu e de partea lor. Românii vor dreptate acum!
MIERCURI, 10 DECEMBRIE 2025
Premieră mondială. Prohibiție la rețele sociale pentru copii.
Vă amintiți de Legea Prohibiției? Atunci autoritățile americane au dorit să oprească efectele alcoolismului interzicând producția și comercializarea alcoolului. A fost un fiasco. Americanii au continuat să bea, alimentați în baruri clandestine de produse alcoolice dubioase fabricate pe piața neagră de rețele de infractori care au făcut averi în epocă. Ideea este că prohibiția nu a oprit consumul de alcool. La timpuri noi, prohibiții noi. Australia a devenit prima țară din lume care interzice accesul minorilor sub 16 ani la principalele platforme de social media, într-o măsură radicală menită să combată expunerea copiilor la algoritmi adictivi, prădători online și agresiuni digitale. Se poate face așa ceva? Desigur. Cele 10 platforme interzise – Instagram, Facebook, Threads, Snapchat, YouTube, TikTok, Kick, Reddit, Twitch și X – spun că vor respecta interdicția, folosind tehnologia de verificare a vârstei pentru a identifica persoanele sub 16 ani și a le suspenda conturile. Dar dacă copiii și tinerii trec în formularul digital de deschidere a contului o vârstă mai mare decât au în realitate, ce rost mai are legea australiană? Nu va mai fi așa. Platformele verifică vârsta prin selfie-uri video live, adrese de e-mail sau documente oficiale. Potrivit Yoti, o companie de verificare a vârstei care are printre clienți și Meta, majoritatea utilizatorilor aleg un selfie video care folosește date faciale pentru a estima vârsta. Dacă nu fac filtru pentru eliminarea tinerilor, rețelele sunt pedepsite drastic de autoritățile australiene. Conform legii, platformele trebuie să demonstreze că au luat ”măsuri rezonabile” pentru a dezactiva conturile utilizate de persoanele sub 16 ani și pentru a împiedica deschiderea de conturi noi, pentru a evita amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari americani). Din 10 decembrie majoritatea rețelelor de socializare importante au început să trieze și să elimine accesul tinerilor sub 16 ani la conturile lor. Faza următoare este cea a studierii efectelor acestei noi prohibiții. Universitatea Stanford a declarat că abordarea, metodele și concluziile sale vor fi publicate pentru a fi analizate de cercetători, public și factorii de decizie din întreaga lume. „Sperăm că dovezile generate vor putea sprijini și informa în mod direct procesul decizional al altor țări care încearcă să promoveze siguranța online a copiilor în jurisdicțiile lor”, a declarat Universitatea Stanford într-un comunicat.
JOI, 11 DECEMBRIE 2025
Date Eurostat. Firmele românești nu se omoară după inteligența artificială.
România a avut în 2025 cea mai mică pondere din Uniunea Europeană a întreprinderilor cu 10 sau mai mulți angajați care au folosit inteligența artificială pentru a-și desfășura activitatea. Potrivit datelor serviciului statistic al Uniunii Europene, Eurostat, doar 5,2 % din firmele românești au folosit în 2025 inteligența artificială în activitatea lor. Cele mai mari ponderi ale acestor întreprinderi în 2025 s-au aflat în Danemarca (42%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%). Pronosticul privitor la folosirea IA este pozitiv. Se înregistrează în aproape toate țările europene, de la an la an, o creștere a folosirii acestei tehnologii. Chiar și în România procentul față de anul trecut a crescut cu 2,14 puncte procentuale. IA este folosită în principal la analiza limbajului scris, generarea de imagini, videoclipuri, sunet/audio, limbaj scris sau vorbit și pentru convertirea limbajului vorbit într-un format care poate fi citit automat.
VINERI, 12 DECEMBRIE 2025
Ai postat ironii la adresa lui Trump în ultimii 5 ani? Nu mai intri în America.
Ca mai toți liderii posedați de obsesia puterii, Donald Trump nu tolerează altceva decât atitudini admirative. O dovedește cu fiecare gest, cu fiecare inițiativă. De exemplu, Administrația Trump a propus o modificare majoră a Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA), care ar obliga turiștii să furnizeze autorităților americane acces la activitatea lor pe rețelele sociale din ultimii cinci ani. Cum? Exact cu ați citit! Dacă vrei să călătorești în America, mai întâi autoritățile de acolo îți vor purica tot Facebook-ul. Dacă ceva postat de tine îl face pe Donald Trump să pară țăcănit, ridicol, stupid, demn de râs, ușor de fraierit, fascinat de dictatorii lumii opinia ta va fi considerată ostilă și nu vei mai putea intra în SUA. scopul declarat al administrației este identificarea activităților sau opiniilor considerate „antiamericane”. Exact pe mintea oricărui dictator, ”dai în mine, dai în fabrici și uzine”. Măsura îi vizează în special pe cetățenii din țările care pot intra în SUA fără viză, exact categoria care, până acum, beneficia de proceduri simplificate. Modificarea ar extinde verificările deja aplicate solicitanților de viză și asupra turiștilor din state precum Marea Britanie, Germania, Franța, Canada sau Japonia. Adică exact cetățenilor din statele aliate ale Americii, care au căzut în dizgrație sub Donald Trump și suportă acum cel mai umilitor și agresiv tratament din partea americană. Deși modificările nu au intrat încă în vigoare și trebuie să parcurgă procedurile de aprobare la nivelul Casei Albe, efectele pot fi resimțite din timp. Industria turismului avertizează deja că astfel de cerințe pot descuraja călătoriile către SUA, într-un moment în care numărul vizitatorilor internaționali este oricum în scădere.
SÂMBĂTĂ, 13 DECEMBRIE 2025
Degeaba S-a ascuns de poliție la vedere în scena Nașterii Domnului. S-a mișcat
Faptul divers al săptămânii vine din Italia. Urmărit de poliție, un migrant din Ghana, din disperare, a decis să se ascundă „
la vedere”. El s-a plasat în mijlocul unui ansamblu festiv din piața centrală a orașului (foto) prefăcându-se că face parte din scena Nașterii Domnului.
Se pare că bărbatul de 38 de ani s-a pus în scenă cu mâinile întinse pentru a semăna cu celelalte statui expuse, unde se aflau o statuie cu Maria, cu Iosif și un prunc Iisus în mărime naturală. A fost dat de gol de un fapt simplu. Trecând prin zonă, un cetățean din localitate a remarcat că statuia se mișcă și a dat alarma. O fotografie cu bărbatul a ajuns virală pe rețelele sociale.
DUMINICĂ, 07 DECEMBRIE 2025
Românii sunt furioși. Începând de marți, după difuzarea documentarului Recorder „Justiția capturată”, mii de români au ieșit să protesteze cerând încetarea practicii Justiției de a scăpa de condamnare marii corupți. Protestatarii afişează pancarte cu mesaje precum: „Împuşcaţi, bătuţi, gazaţi, niciodată resemnaţi”, „De la tinereţe pân’ la bătrâneţe, ne-aţi ţinut numai prin pieţe”, „Toţi pentru Justiţie”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, „Justiţie, nu corupţie”. De asemenea, ei strigă: „Justiţie fără telefoane”, „Demisia”, „Ce face Lia cu justiţia? Apără corupţia”, „Lia, Lia, te sună puşcăria”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Magistraţi independenţi, nu obedienţi”. Totodată, aceştia cer demisia preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, şi a procurorului-şef al DNA, Marius Voineag.
Monica Pană
