RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 15 DECEMBRIE 2025
CEDO acordă magistraților români dreptul la opinie.
Luni, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat decizia finală în cazul Cristi Danileț (foto), fost judecător român sancționat disciplinar de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru postări publice pe Facebook. Hotărârea CEDO este definitivă și confirmă că România a încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează libertatea de exprimare. Procesul a pornit după ce, în 2019, CSM, condus la acea vreme de Lia Savonea, l-a sancționat pe Danileț cu reducerea salariului pe două luni pentru două postări pe Facebook. Prima postare critica intervențiile guvernanților și vorbea despre „procurori cu sânge în instalație”, iar cea de-a doua făcea referire la articolul 118 din Constituție privind subordonarea armatei exclusiv voinței poporului. Instanțele române au respins contestațiile lui Danileț, motiv pentru care acesta s-a adresat CEDO. Decizia finală CEDO de acum vine după ce, în februarie 2024, un complet de șapte judecători ai Curții constata deja că instanțele române nu au oferit „motive relevante și suficiente” pentru a justifica sancțiunile. Guvernul României, condus la acea vreme de Marcel Ciolacu, a contestat verdictul, iar speța a fost supusă analizei Marii Camere. Decizia stabilește un precedent important pentru statutul magistraților în spațiul public, clarificând limitele în care aceștia pot fi sancționați pentru opiniile exprimate, inclusiv pe rețelele sociale. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, cu valoare de lege, pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România. Ce se schimbă? Hotărârea CEDO arată că, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, ei au dreptul să se exprime public cu privire la subiecte de interes general. După aflarea verdictului, fostul judecător Cristi Danileț a cerut demisia Liei Savonea pentru că atunci când s-a decis sancționarea sa, aceasta făcea parte din secția disciplinară de la CSM. „Doamnă Savonea, pe data de 15 decembrie 2025, cel mai mare for de magistrați care se poate constitui la nivel european – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, alcătuită din 17 judecători din diverse state europene – a decis că dvs, făcând parte din secția disciplinară de la CSM care a sancționat un magistrat din România, ați încălcat nu niște drepturi legale, ci chiar drepturile omului”, a postat Danileț, după aflarea deciziei CEDO.
MARȚI, 16 DECEMBRIE 2025
Procurorii sârbi i-au stricat afacerile lui Trump.
Făcând politică în stil ”imobiliar”, Donald Trump visează un lanț de hoteluri omonim pe tot mapamondul. Până acum însă de când este președintele SUA, magnatul nu a reușit mari lovituri imobiliare. Ultimul eșec a fost în Serbia. Proiectul imobiliar care ar fi purtat numele Trump și care ar fi fost făcut pe locul unei clădiri emblematice din Belgrad a fost anulat după o anchetă de corupție. Inițiativa de 500 de milioane de dolari era realizată de Affinity Partners, firma lui Jared Kushner, ginerele președintelui american. Dar acesta a decis să se retragă din proiect la câteva ore după ce procurorii sârbi au pus sub acuzare oficiali de rang înalt pentru corupție care aveau legătură cu planurile. Ce s-a întâmplat? Pur și simplu, noul hotel Trump s-ar fi construit pe un edificiu pe care legea sârbă l-a desemnat drept bun cultural și un simbol național pentru suferințele sârbilor în timpul bombardamentelor NATO asupra Belgradului în 1999. Este vorba de fostul comandament al Armatei Iugoslaviei care a fost grav avariat. Luna trecută, parlamentul sârb a adoptat un set de legi care ar fi putut accelera proiectul și ar putea permite proceduri mai rapide pentru obținerea autorizațiilor de construcție, o mișcare care a provocat noi proteste. Aici a intervenit corupția. Într-un comunicat de luni, parchetul pentru crimă organizată din Serbia a declarat că a depus un rechizitoriu împotriva ministrului Culturii și a unui oficial al ministerului și șefului Institutului Republican pentru Protecția Monumentelor Culturale. Aceștia sunt acuzați de abuz de funcție oficială și falsificare a unui document oficial, se arată în comunicat. Aceștia ar fi aprobat ilegal amplasamentul noului hotel lucru care ar fi însemnat demolarea prealabilă a edificiului considerat în Serbia simbol național. Culmea ironiei este că cei care au solicitat acum să construiască pe acel amplasament sunt chiar americani. Evident după izbucnirea scandalului proiectul a căzut, așa încât numele Trump nu va apărea în grabă pe nici un hotel de lux în capitala Serbiei.
MIERCURI, 17 DECEMBRIE 2025
AUR forțează mâna USR pe tema Cătălin Predoiu.
De jumătate de an, AUR folosește compulsiv moțiunea de cenzură pentru teme fără nici o valoare de piață pentru români. Nici una din moțiunile depuse nu au vizat construirea a ceva bun pentru țară, ele fiind pur și simplu forme de hărțuire a coaliției politice actuale și eventual de a atrage pe ulița partidului votul PSD, așa cum s-a întâmplat în cazul Ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Iată însă că miercuri AUR pune din nou de o moțiune având ca țintă unul din miniștrii controversați dintr-o salbă de guverne controversate din ultimii ani. După apariția documentarului Recorder, reflectoarele au fost puse și asupra ministrului de Interne în Guvernul Bolojan, Cătălin Predoiu, care la momentul schimbării toxice a Legilor Justiției în 2022 a avut un aport notabil ca ministru al Justiției la acel moment. Deși s-au poziționat de partea ”structurii Savonea” din Justiție, auriștii au totuși un dinte împotriva lui Cătălin Predoiu. Lucru care ar trebui să-l onoreze pe acesta pentru că AUR atacă doar vectorii democrați, pro-europeni și reformiști în general. Este Cătălin Predoiu un politician onest și pro-lege? L-ar valida ca atare atacul AUR. Cert este că liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu (foto), a depus, miercuri în plenul Senatului, moțiunea simplă împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Domnule președinte, vă rog să luați act că depunem astăzi moțiunea simplă intitulată ”România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri”. Culpa morală și eșecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu”, a declarat politicianul AUR. AUR ar dori cu această manevră politică să estompeze suportul evident pe care partidul l-a acordat rețelei Savonea după apariția documentarului Recorder. În plus, AUR îi aruncă o mânușă USR-ului provocându-l să voteze în solidar moțiunea simplă împotriva ministrului Cătălin Predoiu. ”Să vedem dacă susțineți moțiunile împotriva ministrului de Interne și de Justiție. Altfel, totul va părea o răfuială a voastră pentru șefii serviciilor și parchetelor. Aveți până luni, când se votează aceste moțiuni, să vă convingeți senatorii care ziceți că sunt reformiști, progresiști, să voteze aceste moțiuni (…)”, e mesajul pentru USR-iști transmis de la vârful AUR. În aceeași zi, Dan Tănasă (AUR) a depus la Camera Deputaților o moțiune împotriva ministrului de Justiție, Radu Marinescu. Moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu (USR) de la Mediu deja a trecut, cu votul opoziției și al PSD. Însă, Bolojan nu a anunțat încă demiterea.
JOI, 18 DECEMBRIE 2025
SĂNĂTATE. MEDICII DIN DIASPORA, MAI UȘOR DE REPRIMIT ÎN SISTEM.
Guvernul a modificat joi Legea sănătății pentru a elimina blocajele administrative din sistem. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță schimbări majore care vizează atât medicii, cât și pacienții. Una din schimbări îi vizează pe medicii români din diaspora. Trendul este pozitiv. Tot mai mulți specialiști își doresc să se întoarcă acasă. Sunt atrași de investițiile din spitale și de programele medicale moderne. Prin modificările legislative anunțate, Guvernul elimină întârzierilor administrative care i-au ținut luni întregi pe margine. Recunoașterea profesională va fi accelerată prin proceduri corecte, transparente și previzibile – cu timpi scurți de soluționare a dosarelor.
VINERI, 19 DECEMBRIE 2025
ROMÂNII, MARI INVESTITORI ”STRĂINI” ÎN ROMÂNIA.
Este paradoxal poate, dar unii din cei mai mari investitori ”externi” în România sunt chiar românii plecați la muncă peste hotare. Potrivit BNR, românii din afara ţării au transferat în România aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, o sumă de peste două ori mai mare decât valoarea iniţială a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Doar în anul trecut rudele românilor plecați au primit 6,7 miliarde de euro, adică cca. 2 la sută din PIB. Pe măsură ce standardul de țară a crescut, devine relevant și fluxul financiar pe care muncitorii străini veniți la muncă în țara noastră îl trimit spre țările lor. Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024. România atrage tot mai mulți muncitori din Asia, dar și expați din țări dezvoltate. Nepalezii sunt cea mai mare comunitate de muncitori extracomunitari și lucrează în construcții, hoteluri, restaurante și logistică. Un procent de 10 la sută din banii trimiși din România se face spre Nepal. Muncitorii străini trimit acasă în țările lor un procent foarte mare – 85 la sută- din salariile lor pentru că în cele mai multe cazuri angajatorii le asigură cazarea plătindu-se și o alocație de hrană. Suma medie trimisă acasă este de cca. 3000 de lei lunar. România acceptă un contingent de 100.000 de muncitori non-UE anual. Guvernul intenționează să reducă cu 10.000 numărul permiselor de muncă pentru străini în 2026, în contextul măsurilor de austeritate. Totuși, companiile solicită mai mulți muncitori străini, în special pentru posturile necalificate.
SÂMBĂTĂ, 20 DECEMBRIE 2025
Incredibil! China în declin demografic.
Republica Populară Chineză are 1,4 miliarde de cetățeni. Cea mai numeroasă națiune de pe Pământ, timp de zeci de ani autoritățile chineze au limitat natalitatea cu politica strictă a unui singur copil pe familie. China a încheiat oficial „politica copilului unic” în 2016. Lucrurile s-au schimbat însă. Ceea ce părea imposibil acum 50 de ani, astăzi a devenit realitate. Populația Chinei a scăzut pentru al treilea an consecutiv în 2024. Populația Chinei a scăzut constant din anii 1980, dar anul 2022 a marcat prima dată când decesele au depășit nașterile din 1961. Familiile au acum voie să aibă trei copii începând cu 2021, dar creșterea costului vieții în zonele urbane, o economie în încetinire și rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor au făcut ca creșterea copiilor să fie o perspectivă mai puțin atractivă pentru mulți tineri chinezi. Este aproape comic că în China care are aproape 1,5 miliarde de cetățeni e o problemă natalitatea, dar autoritățile abordează problema foarte serios. Așa că au decis noi măsuri de stimulare a nașterilor. Una dintre ele este scumpirea anticoncepționalelor de la 1 ianuarie. Contraceptivele vor fi supuse unei cote de TVA de 13%. Adică, pentru a evita sarcina, femeile chineze vor trebui să cheltuie mai mult pe materialele anticoncepționale. Anul acesta, guvernul a alocat, de asemenea, 90 de miliarde de yuani (12,7 miliarde de dolari) pentru primul său program național de subvenții pentru îngrijirea copiilor, oferind 3.600 de yuani (511 dolari) anual pentru fiecare copil cu vârsta sub trei ani. Iar sâmbătă a anunțat planuri de extindere a programului său național de asigurări de sănătate pentru a acoperi toate cheltuielile legate de naștere. Ba chiar, în unele zone din China, autoritățile merg chiar mai departe. Există informații că funcționarii ar fi sunat mai multe femei cerând informații despre ciclul lor lunar și dacă au planuri de fertilizare. În regiunea Yunnan există chiar obligația ca femeile să raporteze data ultimei menstruații autorităților locale. Abordarea seamănă foarte mult cu măsurile abuzive luate în anii 80 de regimul Ceaușescu care a inclus control ginecologic obligatoriu femeilor cu o programare la control pe fabrici.
DUMINICĂ, 21 DECEMBRIE 2025
Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, la prima apariție publică după îmbunățirea stării lui de sănătate, a reușit să toarne un pahar de Guinness „perfect” în timpul unei vizite de Crăciun la o nouă berărie deschisă în Covent Garden, Londra, unde și-a și gustat creația.
Monica Pană
