RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 09 FEBRUARIE 2026
Proiect guvernamental în analiză. Apă minerală ”Dacia” îmbuteliată la Deva?
Știrea apărută luni pe ziare.ro vorbește despre preocuparea administrației românești de a produce o apă minerală ”națională” sub brandul ”Dacia”. Considerat strategic, proiectul vizează intrarea statului român pe piața apei îmbuteliate cu un produs mai ieftin împachetat într-un marketing ”patriotic”. Potrivit directorului Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), Laurențiu Zainea, sursele de apă vor fi captate din vestul țării, dar și din zone precum Miercurea Ciuc și Vatra Dornei, iar fabrica de distribuție va fi construită la Deva. „Sunt niște izvoare la 50 de kilometri de Deva care sunt foarte bune ca debit și calitate. Avem și la Miercurea Ciuc, aici în Ardeal, avem și Vatra Dornei la fel. Toate izvoarele astea pe care le găsim sunt în zonele rurale, unde șomajul e 80%, cred. Vreo 20-25 de locuri de muncă tot vor fi într-o zonă rurală”, a spus Zainea, evidențiind faptul că noile fabrici ar putea oferi locuri de muncă în comunități cu șomaj ridicat. Prețul estimat al produsului este de 1,50 lei la raft, oficialii mizând pe un raport calitate-preț superior pentru a concura cu liderii pieței. Ministrul Economiei, Irineu Darău, analizează în prezent structura de business, oscilând între o unitate de stat și un parteneriat public-privat. Dacă planul nu se răsuflă, apa minerală „Dacia” va fi disponibilă în retail în maximum trei ani.
MARȚI, 10 FEBRUARIE 2026
Contor de gaz la coada vacii.
Între atâtea știri și informații triste sau alarmante, pe fluxurile media se mai strecoară și câte un eșantion de informație relaxant-amuzantă. Faptul divers de data asta vine din Germania și este despre știință. Într-o perioadă în care se pune tot mai puțin accent pe combaterea poluării și a prevenirii încălzirii globale, în Germania există preocupări de monitorizare a emisiilor ”bio” de la vaci. Nemții vor să implementeze un sistem de monitorizare a metanului emis de vaci ca parte a unui program de protecție a climei. Prima întrebare care își face loc este cum s-ar putea măsura aceste noxe? Vor fi mai multe metode de monitorizare. De exemplu, prin sistemul GreenFeed vacile sunt atrase la stații speciale cu hrană, unde un senzor discret colectează aerul expirat de la nivelul capului. Cu ajutorul unui laborator mobil, animalele de reproducție pot fi analizate în camere portabile timp de 45 de minute, unde senzorii măsoară precis emisiile de metan. De asemenea, va fi analizat și laptele. Cercetătorii pot determina profilul de emisii al vacilor printr-o simplă probă. Incredibil, nu? Interesant este și ce se va face cu datele culese. Ei bine, ministerul Mediului german, în baza lor, va promova cercetarea și reproducerea vacilor care emit mai puțin metan. S-a constatat că unele vaci produc 20% mai puține emisii, fără a compromite producția de lapte, și asta datorită geneticii lor. Inițiativa administrației de la Berlin este de-a dreptul înduioșătoare, atâta timp cât recent administrația americană a anulat normele de poluare impuse industriei din SUA. Mica poluare de la coada vacilor nemțești nici nu mai contează în taifunul de noxe emise de SUA, China și Rusia.
MIERCURI, 11 FEBRUARIE 2026
Puterea judecătorească vs. Puterea executivă: 5-0
După patru amânări, Curtea Constituțională a amânat din nou miercuri, a cincea (5) oară!, o decizie privind reforma pensiilor magistraților. Magistrații își apără la baionetă privilegiile, la vedere și sfidător, în fața unei Românii în care furia nedreptăților a atins masa critică de explozie socială. Reformele pensiilor magistraților, promovate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, au fost atacate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care susține că noua lege ar reduce drastic veniturile magistraților și ar afecta independența justiției. Motiv de amânare oferit Curții Constituționale a României (CCR) care, potrivit comunicatului emis, a dorit întreruperea deliberărilor pentru studierea documentelor depuse la dosar de ICCJ. CCR nu vrea să aprobe reforma pensiilor magistraților, dar nici nu are curajul să o respingă simțind presiunea socială imensă din stradă. Era nevoie, prin urmare, de un motiv pentru o amânare a reformei ”pe termen lung” până se mai liniștesc lucrurile. Așa că, în paralel, ÎCCJ a cerut Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a verifica compatibilitatea reformei cu dreptul comunitar, invocând principiile proporționalității, egalității și protecției încrederii legitime. Dacă cererea este acceptată, decizia CCR ar putea fi amânată semnificativ. Potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, un verdict al CJUE durează circa doi ani din momentul sesizării. Și pentru că, o singură cerință de intervenție la CJUE nu li s-a părut suficientă magistraților, miercuri românii au putut urmări stupefiați momentul ”Giani”. Judecătorul constituțional Gheorghe Stan, zis ”Giani”, despre care existau informații că este în concediu paternal, a venit totuși la ședința de miercuri. Dar nu ca să se întrunească completul de nouă judecători necesari dezbaterii reformei. Nu! Spre stupefacția românilor, a venit la CCR din concediu paternal numai ca să facă o cerere similară cu cea a ÎCCJ. A dublat-o în ideea că dacă prima solicitare pică, poate cererea domniei sale trece și reforma pensiilor magistraților se va amâna cu doi ani. În ultimele luni, CCR a amânat decizia de patru ori, motivând necesitatea studiului suplimentar al expertizelor contabile și a clarificărilor solicitate de instanțe și Guvern. Reforma, care prevede plafonarea pensiilor la 70% din salariul net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, a stârnit controverse intense între magistrați, Executiv și Comisia European. Conflictul nu este doar juridic, ci și politic. Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare CCR, atenționând că tergiversarea blocării Jalonului 215 din PNRR poate duce la pierderea a 231 milioane euro. Reacția de miercuri a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost fără echivoc, ”O zi neagră pentru România europeană!”.
JOI, 12 FEBRUARIE 2026
În curând. Carrefour se ”românizează”.
Bineînțeles că nu în sensul acela de tristă amintire. Numai că, într-adevăr, s-a aflat asta, rețeaua de supermarket-uri Carrefour va fi achiziționată de proprietarii români ai lanțului de magazine Dedeman. Cel mai mare retailer alimentar din Europa, Carrefour, a anunțat joi vânzarea unității sale din România către Pavăl Holding, într-o tranzacție de 823 de milioane de euro. Paval Holding este vehiculul de investiții al familiei Paval, proprietarii Dedeman, liderul național în domeniul bricolajului. Există o curiozitate privitor la ce va face noul proprietar român cu rețeaua Carrefour. Din declarațiile pe care noii proprietari le-au făcut mass-mediei centrale, pe supermarket-urile Pavăl Holding se va păstra brandul Carrefour. Asta înseamnă că profilul generalist de supermarket de până acum se va păstra. Cu perspectiva chiar de a se lărgi gama de produse oferite. Potrivit Economica.net, care-l citează pe Dragoș Pavăl, viziunea investitorului român, urmărind atent modelul de business Carrefour, este să ofere clientelei o ofertă maxim de variată de produse (alimentare, cosmetice, de menaj, electrice, auto) cu o preocupare intensă pentru găsirea de producători români care să asigure aprovizionarea. Adică, pe scurt, un Carrefour puțin mai românesc decât până acum. Carrefour România operează o rețea de 478 de magazine (55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 de magazine de proximitate și 30 de magazine discount). Filiala a realizat o cifră de afaceri anuală de 3,2 miliarde de euro, adică aproximativ 3,5% din cifra de afaceri a grupului.
VINERI, 13 FEBRUARIE 2026
Recesiune tehnică, una din durerile refacerii financiare a țării
Recesiunea economică este definită de scăderea semnificativă a activității economice naționale pe o perioadă de cel puțin două trimestre consecutive. Statistica oficială (INS) arată că ultimul trimestru din 2025 a adus o scădere abruptă a activității economice. Documentul precizează fără echivoc: „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025”. Această evoluție vine după ce trimestrul al treilea fusese deja negativ față de trimestrul al doilea, datele din tabelul de pe pagina a doua indicând un indice de 99,9%, adică o contracție de aproximativ 0,1%. Succesiunea acestor două trimestre negative îndeplinește definiția standard a recesiunii tehnice. Cu alte cuvinte, recesiunea tehnică semnalează că economia s-a oprit din creștere și începe să se contracte (să scadă). Ne afectează? Da, dar în această fază, nu dramatic, dacă se vor lua măsurile potrivite de corecție. Pentru români, recesiunea tehnică îndeamnă la o prudență accentuată în cheltuieli. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,9% în noiembrie 2025, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile neesențiale. În decembrie, de exemplu, consumul a scăzut cu aproape 3%, un fenomen atipic pentru luna cumpărăturilor. Și mediul de afaceri resimte schimbările: scăderea comenzilor noi cu 12,6% în noiembrie și creșterea costului creditelor fac ca investițiile să fie amânate, iar angajările să fie sistate. Maestrul de ceremonii în gestionarea situației este guvernul. Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat situația, oferind un context mai amplu asupra evoluției economice: „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Premierul a subliniat că recesiunea tehnică reprezintă un „cost anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Pentru că e important de ținut minte, premierul a explicat încă o dată cauzele care au dus la această situație. „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau” . Bun, bun, se știe cum am ajuns aici dar ce e de făcut să ieșim din recesiune? Există o multitudine de sfaturi utile sugerate de economiști din toată lumea, dintre care unul se diferențiază ca fiind universal valabil și acceptat – păstrarea unui buget echilibrat și planificarea pe termen lung. Păstrarea unui buget echilibrat înseamnă inclusiv a avea un consum ponderat, în principal axat pe nevoi și nu pe dorințe și de a conserva o parte din venituri, păstrându-le în instrumente și produse financiare care au rol de economisire și investire în sensul conservării în timp a valorii banilor (a puterii de cumpărare). Am putea să restrângem din cheltuieli, renunțând la diverse sinecuri și privilegii. Putem încerca și să căutăm noi venituri, oricare ar fi cuantumul lor – orice ban în plus este bine-venit! Ori, privind din afară, chiar asta încearcă să facă acum Guvernul Bolojan. Restul poveștilor răutăcioase din jurul recesiunii sunt marketing politic. Pentru că cei care critică cred că nu trebuie făcut nimic pentru că se poate trăi și din reciclare de sticle goale. Ei refuză să vadă că, până la urmă, recesiunea asta tehnică apărută e de fapt una din durerile de vindecare financiară a României.
SÂMBĂTĂ, 14 FEBRUARIE 2026
NATO – ”under destrucțion”. Dacă JD Vance e biciul, Marco Rubio e zăhărelul în politica de dezbinare a lui Trump.
”Sub distrugere”! Așa au intitulat organizatorii raportul celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la Munchen (MSC), cea mai importantă întâlnire anuală în domeniul apărării și securității. După 80 de ani, America lasă Europa din brațe aproape dezarmată în momentul istoric cel mai critic pentru ea! După șocul primordial, după panică și un lobby umilitor la Casa Albă, europenii au ajuns în sfârșit în faza în care sunt siguri și conștientizează fără nici o îndoială că nu mai au decât opțiunea de a umbla pe propriile picioare. Umbrela NATO e ciuruită. Fiind mai mult sau mai puțini ostili noii politici americane, toți liderii europeni la MSC care au luat cuvântul au spus cam același lucru, Europa trebuie să-și asigure de acum securitatea prin propriile puteri. Își permite? Poate? Nu are încotro. Nu-și permite să nu poată! Rusia se înarmează într-un ritm accelerat. Până la finalul deceniului ar fi capabilă să lovească letal cu șanse de victorie în Europa. Europa reînarmată a fost numitorul comun al discursurilor cancelarului german, premierului britanic, președintele francez și a șefei Comisiei Europene. Deși tonul de reproș la noua politică ostilă a Casei Albe nu a putut fi evitat de nici unul dintre liderii europeni, diplomația a indus o concluzie în care noua securitate europeană contează și pe mai departe de sprijinul american, dar cu accentul pus pe o capacitate mult mărită a Europei de a-și păzi militar teritoriul. E o asumare în filozofia de securitate occidentală pe care europenii sunt nevoiți să o adopte cu mulți bani și contra cronometru. Așteptat cu maxim interes de europeni, mesajul pe care l-a dat sâmbătă în discursul său secretarul de stat american Marco Rubio, a ridicat sala în picioare. Față de abordarea toxică și grosieră a vicepreședintelui JD Vance de anul trecut, discursul lui Marco Rubio de sâmbătă a fost o lumină. La momentul respectiv, declarațiile lui Vance – care acuza liderii europeni de suprimarea libertății de exprimare și de incapacitatea de a gestiona migrația – au lăsat un sentiment persistent de îngrijorare la Bruxelles și nu numai. Marco Rubio e din alt aluat, dar nu neapărat mai puțin îngrijorător. ”Europa va supraviețui, trebuie să fim mândri de ce am reușit. Să îmbrățișăm oportunitățile. Ieri s-a terminat. Viitorul este inevitabil. Destinul este împreună și ne așteaptă”, a încheiat discursul în ovații Marco Rubio. Bun diplomat domnul Rubio! A spus exact ce așteptau să audă europenii. Numai că, după îmbrățișarea diplomatică a Europei de la Munchen, șeful diplomației americane s-a dus pușcă într-o vizită diplomatică la Bratislava și Budapesta. Adică, în fieful celor mai anti-europeni lideri ai UE, dnii Viktor Orban și Robert Fico. Gestul subliniază atenția acordată de administrația americană euroscepticilor din UE într-o perioadă de incertitudine strategică. Și atunci, logic ar fi să întrebi către care Europă s-a adresat Marco Rubio la Munchen? Către cea unită, sau către cea pe care administrația Trump o vrea spartă? Date fiind marile mișcări pornite în tectonica geopoliticii, până la urmă discursul prietenos al șefului diplomației americane, cumva în consens cu ideea de Valentine’s că SUA + UE încă dă LOVE, nu are nici o valoare practică pentru europeni. În primul rând, Donald Trump nu a considerat important să onoreze Conferința de Securitate de la Munchen. Președintele american se alătură altor doi președinți comuniști pentru a lipsi de la evenimentul major din Germania și lansează o contrarevoluție împotriva libertății. Analiștii politicii internaționale observă că Trump, Xi Jinping, președintele Chinei și Putin, liderul din Rusia, consideră revoluția geopolitică care a urmat Războiului Rece o catastrofă. Prin urmare, lumea trebuie remodelată. Declarația tranchilizantă de neliniști europene a lui Rubio nu vor opri asta. Dacă JD Vance e biciul, Marco Rubio e zăhărelul în politica de dezbinare a Europei. Ca să supraviețuiască ca entitate care contează, Uniunea Europeană are de făcut o cursă a înarmării furibundă pentru a deveni capabilă să își asigure suveranitatea în noua lume. Pentru că, iată, Rusia produce deja obuze și drone cât tot NATO la un loc, iar Donald Trump a întrebat din nou pofticios de Groenlanda.
DUMINICĂ, 15 FEBRUARIE 2026
Dezamăgire. Patinatorul american Ilia Malinin, care a terminat, vineri, doar pe locul 8 în proba masculină de patinaj artistic la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina, unde era marele favorit, „încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat” în timpul programului său liber, în care a căzut de două ori.
Monica Pană
