4 februarie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Cancerul pulmonar şi de sân, cele mai frecvente

Dr. Michael Schenker, medic primar oncolog şi preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii, a explicat într-un interviu acordat News.ro situaţia pacienţilor oncologici în cei doi ani de pandemie. În 4 februarie este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Dacă pentru pacienţii deja luaţi în evidenţă în diferite centre oncologice situaţia a putut fi ţinută sub control, pentru cei care urmau să primească un diagnostic oncologic în aceşti doi ani s-a întâmplat din păcate o tragedie, spune Dr. Schenker. Personal a văzut foarte multe cazuri de pacienţi care au ajuns la consult în stadii foarte avansate de boală.

Lucrurile au stat diferit din perspectiva pacientului deja luat în evidenţa unui centru oncologic, respectiv a omului care nu ştia diagnosticul de cancer. Dacă în ceea ce priveşte pacienţii noştri, impactul nu a fost decât la capitolul de teamă de virus, de măsuri de prevenţie suplimentare luate vizavi de introducerea măştii, celorlalte măsuri de eliminare a riscului epidemiologic, am introdus noi foarte multe măsuri în activitatea noastră, de la triajul epidemiologic, chiar înainte de a veni pacientul, pacientul programat pentru o vizită mâine era sunat astăzi deja şi întrebat dacă are simptome, dacă a intrat în contact cu cineva. Practic erau întrebările cele mai importante din chestionarele pe care urmau să le completeze a doua zi când veneau la vizite şi făceau triajul epidemiologic fizic, cu măsurarea de temperatură şi aşa mai departe. Deci astea au fost lucrurile care au apărut în plus la pacienţii noştri. Pacienţii care, odată luaţi în evidenţa centrului oncologic, nu au simţit pandemia la capitol de întârzieri de tratament. Ne-am luptat cât am putut de mult să aibă acces şi la celelalte servicii medicale, la intervenţii chirurgicale, la radioterapie, nu numai la tratamentul oncologic”, afirmă medicul.

„La cei la care a urmat diagnostic oncologic în aceşti doi ani, din păcate, s-a întâmplat o tragedie fantastică. Marea majoritate a pacienţilor cu tumori colorectale vin cu metastaze hepatice sau peritoneale”, spune dr. Schenker.

La cei la care a urmat diagnostic oncologic în aceşti doi ani, din păcate, s-a întâmplat o tragedie fantastică din punctul meu de vedere, în sensul că, şi aşa stăteam prost la capitolul depistare precoce şi şi aşa aveam foarte multe cazuri avansate în România, din păcate în aceşti doi ani lucrurile au luat o întorsătură şi mai gravă. Vă dau un exemplu foarte concret:

Dr. Schenker spune că în fiecare săptămână vede zeci de cazuri noi de cancere şi că, faţă de perioada de dinainte de pandemie, când o tremie dintre acestea erau cazuri cu speranţă scăzută de supravieţuire, acum acest lucru se întâmplă la 80% dintre ele. În acest sens, în acest an şi anul viitor rata de mortalitate din cauza cancerului va fi mai mare decât în 2019, spune Dr. Schenker.

”În fiecare săptămână văd undeva în jur de 35, 40 de cazuri noi, cu diverse cancere, din care, până acum doi ani cam o treime să zic erau cazuri foarte avansate, cazuri la care foarte puţine soluţii aveai de făcut, speranţe foarte puţine că puteai să le oferi o supravieţuire mai lungă. Din păcate, acum lucrul ăsta este cam pentru 80 la sută din cazuri. În afară de pacientele cu cancer de sân care, acolo, chiar şi la un stadiu 3, lucrurile sunt totuşi rezolvabile, în schimb, marea majoritate a pacienţilor cu tumori colorectale vin deja cu metastaze hepatice sau metastaze peritoneale unde până acum doi ani predominau stadiile 2 şi 3 , mult mai mult decât stadiul 4, la fel pacienţii cu cancer pulmonar, vin foarte mulţi cu boală simptomatică, cu simptome respiratorii, cu metastaze cerebrale, cu stadii avansate de boală. Este o deplasare şi mai mare către depistarea în stadii tardive de boală, ceea ce din păcate va avea un impact foarte grav pe mortalitate, prin creşterea cifrelor de mortalitate în aceşti ani, 2022, 2023 cel puţin, sunt convins că vom avea rată de mortalitate mai mare decât am avut-o până în 2019”, a explicat medicul primar oncolog.

Estimarea numărului real de cazuri noi de cancer din pandemie, foarte greu de făcut în lipsa unui Registru Naţional de Cancer. Registrul, una dintre priorităţile Planului Naţional de Combatere a Cancerului

„Este foarte greu să facem aşa ceva, pentru că nu avem acest Registru de Cancer functional deocamdată, este foarte greu să estimăm date, statistici, noi ne bazăm foarte mult în momentul de faţă pe această extrapolare pe care o face GLOBOCAN ca instituţie europeană şi internaţională de fapt, pe baza datelor raportate de Registrul de la Cluj şi cel de la Timişoara.

Datele GLOBOCAN arată o creştere a mortalităţii, într-adevăr, şi o creştere a incidenţei, dar eu sincer creşterea incidenţei nu prea o văd aşa foarte adevărată pentru că a scăzut numărul de cazuri depistate, măcar un 10, 15%, o să apară o creştere artificială în cursul acestui an, în 2022, probabil după ce se vor ridica toate restricţiile, dacă se va întâmpla lucrul acesta în martie-aprilie sau mai târziu, probabil că în a doua parte a anului 2022, estimez că va fi o creştere reală de incidenţă, GLOBOCAN-ul a estimat deja pentru 2021 faţă de 2020, nu cred că a fost real, vedem, pentru că, în eforturile care se vor face de implementare a acestui plan naţional de combatere a cancerului, va fi obligatoriu să avem şi o primă parte de evaluare a situaţiei curente, care va presupune neapărat adunarea de date din toată ţara. Va trebui să vedem unde am fost în aceşti ani, din 2022 în urmă, 2021, 2020, aş merge până la măcar un an înainte de pandemie.

GLOBOCAN-ul extrapolează din datele înregistrate online de către Registrul de la Cluj. În 2020, au fost în jur de 80.000, iar în 2021 în jur de 90.000. A fost raportată o creştere de până în 10.000 de cazuri noi în plus, dar eu cred că au fost mai puţine cazuri în 2021, va rămâne să vedem ce este raportat, vom apela la experţii de sănătate publică şi epidemiologie de la Institutul Naţional de Sănătate Publică şi îi vom ruga să ne ajute”, a detaliat preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii.

Programele prin care pacienţii cu cancer au avut acces la timp la diferite investigaţii oncologice, unul din lucrurile bune din perioada pandemiei. Programul „Monitor 2”, un real ajutor pentru efectuarea investigaţiilor necesare fără a se ţine cont de un anumit plafon financiar. Din păcate, însă, din cauza temerilor legate de virus, mulţi pacienţi nu s-au îndreptat către spitale.

„Există şi experienţa acestor programe „Monitor” introduse de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în ultimul an de pandemie, care i-a ajutat foarte mult pe pacienţii noştri, culmea, pe durata acestei pandemii a fost singura perioadă în care am reuşit să venim cu toţi pacienţii noştri aflaţi în monitorizare şi tratament într-un program de monitorizare corect, adică, dacă ghidurile spun că trebuie să faci la 3 luni tomografie de control, la niciun pacient nu am sărit de luna a patra, înainte poate treceau şi 6 luni şi nu reuşeau oamenii să-şi facă cu trimitere, gratuit, un astfel de tomograf, pentru că se epuizau aceste fonduri raportate de către Casa de Asigurări şi pacienţii nu mai aveau acces. Cred că sunt vreo 4 astfel de programe în total, pentru pacienţii oncologici este programul “Monitor 2” care permite efectuarea investigaţiilor de înaltă performanţă tuturor pacienţilor oncologici care au o astfel de trimitere. Practic nu se ţine cont de niciun plafon.

Chiar dacă a crescut capacitatea de diagnostic, posibilităţile de diagnostic au fost mai bune din punctul de vedere al decontării, din păcate teama de infecţie virală, toată nebunia care s-a creat în presa centrală cu toate tragediile prezentate, nu spun că nu au fost, sunt unul care a susţinut în mod activ vaccinarea, dar parcă a fost prea multă presiune negativă legat de ceea ce s-a întâmplat în pandemie, medical vorbind, în detrimentul soluţiilor efectiv şi în detrimentul chemării la normalitate şi către accesul neîngrădit în spital. Ok, au fost spitale covid în care, din păcate, mulţi oameni nu au mai avut acces sau au avut acces foarte greu, dar au fost destule unităţi sanitare care au putut fi accesate pe perioada pandemiei la fel de uşor precum înainte de pandemie.

În majoritatea centrelor oncologice s-a intrat la fel ca până înainte de pandemie, au mai fost situaţii când s-au făcut cozi, însă au fost situaţii punctuale şi au fost rezolvate de către cei de acolo”, a explicat Dr. Schenker.

Cancerele cel mai des întâlnite din cele văzute de medicul oncolog: cancerul pulmonar, cancerul de sân, cancerul colorectal, pe primele locuri. Dr. Schenker: „90% din cazuri au fost diagnosticate în momentul în care au apărut nişte simptome de boală”

“Sunt în primul rând cancerele care produc o simptomatologie evidentă, pentru că oamenii s-au prezentat până la urmă la consult medical şi au învins teama legată de virus şi au decis să meargă să se caute, în momentul în care au apărut nişte simptome evidente, dacă a dispărut pacientul care îşi făcea nişte investigaţii de rutină şi era depistat cu cancer întâmplător, fără să existe o simptomatologie, acum 90% din cazuri au fost diagnosticate în momentul în care au apărut nişte simptome de boală.

Asta ne duce cu gândul în primul rând  către cancerul pulmonar, către cancerele digestive, astea au fost probabil în topul incidenţei, dar în general procentele s-au cam păstrat. Avem această problemă cu cancerul colului uterin care persistă din păcate de ani de zile, dar înainte este cancerul pulmonar, cancerul glandei mamare, cancerul colorectal, cancerul prostatei, acestea sunt cele mai frecvente în România şi la nivel internaţional.

În cancerul pulmonar şi nu numai, un an de lipsă a investigaţilor poate să însemne diferenţa dintre vindecare şi pierderea vieţii

Un an de lipsă a investigaţiilor poate să însemne diferenţa dintre vindecare şi pierderea omului respectiv. Într-un an poţi să treci de la stadiul 1-2, maximum 3, care înseamnă posibilitate de vindecare chiar şi pentru un cancer pulmonar, poţi să treci la stadiul 4, boală metastazată, unde chiar dacă avem aceste rezultate spectaculoase la 20, 25% din pacienţi datorită terapiilor noi, imunoterapiilor, totuşi, pentru 75% dintre pacienţii noştri cu cancer pulmonar metastatic încă nu avem o soluţie de supravieţuire de lungă durată”, a explicat medicul.

Principalele schimbări pe care le va aduce Planul Naţional de Cancer: tumor board-ul, ierarhizarea centrelor oncologice, conectarea tuturor centrelor oncologice din ţară

„Sunt deja lucruri care vor schimba radical faţa sistemului sanitar oncologic în România, vor schimba radical beneficiile pe care le au pacienţii noştri din îngrijirea pe care o primesc din partea noastră, în general eu zic că se va ajunge la satisfacerea obiectivului primar şi anume reducerea mortalităţii şi îmbunătăţirea depistării precoce şi a creşterii numărului de cazuri incipiente în detrimentul celor avansate.

Dacă este să mă refer concret măcar la câteva lucruri, sunt 3-4 măsuri care pot fi foarte rapid realizate aproape fără consum de resursă în sistemul public. Presupun identificarea unor norme, unor legi, unor acte normative care să organizeze acele activităţi, acele direcţii şi toată lumea să meargă într-o singură direcţie, să urmeze nişte chestiuni foarte clare.

Tumor board-ul sau comisia interdisciplinară care tratează pacientul cu cancer, un deziderat în toate centrele oncologice din ţară

Este vorba de acest tumor board, de această comisie multidisciplinară care astăzi din păcate nu este utilizată decât în foarte puţine din centrele oncologice din ţară, astăzi în România orice medic oncolog, orice chirurg, orice radioterapeut vede un pacient, poate să recomande singur , pe baza parafei indicaţia de a face un regim de chimioterapie sau de a face o intervenţie chirurgicală sau un protocol de radioterapie, ceea ce nu prea este normal pentru că o astfel de decizie ar trebui să reiasă în urma analizei unei comisii multidisciplinare măcar cu aceste 3 specialităţi dar ar trebui să mai fie şi altele, respectiv chirurgul de organ, gen ORL, urologie, neurochirurgie, anatomopatologul, imagisticianul, geneticianul, şi toţi să stea la masa sau în faţa calculatorului şi să analizeze măcar acele cazuri care sunt depistate în stadii incipiente sau intermediare unde speranţa de viaţă şi de vindecare există şi unde o strategie terapeutică coerentă şi care să ia în calcul toate pârghiile implicate este cea mai bună soluţie. Acest tumor board este practicat cu succes de mult timp în multe centre oncologice din ţară, fără doar şi poate, dar nu toate centrele au posibilitatea să facă această comisie şi atunci va trebui să găsești o soluţie nici să nu îngrădeşti dreptul omului de a se trata unde vrea, dar în acelaşi timp să fie atinse pentru fiecare caz în parte standardele de calitate cerute în toate ţările europene civilizate. Cum se întâmplă în Germania şi Franţa, trebuie să se întâmple şi la noi.

Ierarhizarea centrelor oncologice şi conectarea tuturor centrelor oncologice din ţară, cuprinse în Planul Naţional de Combatere a Cancerului

Apoi ierarhizarea centrelor oncologice, legată cumva de acest subiect, şi crearea unui sistem de clasificare pe baza competenţelor pe care le are fiecare centru care prestează servicii medicale în domeniul cancerului, conectarea tuturor centrelor medicale oncologice între ele şi colaborare strânsă, şi fără orgolii, o colaborare colegială strânsă.

Dacă vrei să obţii o chestiune de calitate bună, trebuie să te gândeşti ce beneficii sunt de pe urma acestor colaborări. O colaborare de genul acesta va permite fiecărui centru oncologic să-şi trateze pacienţii care li se adresează chiar dacă nu au posibilitatea să facă tumor board pe tumori cerebrale, de exemplu, nu au neurochirurg, dar să zicem sunt 3 centre din Craiova care nu au un astfel de specialist însă noi la centru avem o colaborare cu un astfel de medic. Colaborarea stabilită între noi ca centre, în reţea, permite medicului de la alt centru oncologic să mă apeleze şi să îşi înscrie pacientul pentru prima comisie de tumori cerebrale pe care o avem. Apoi să se facă o strategie de tratament care va fi pusă în practică de către centrul căruia i s-a adresat pacientul.

Registrul de Cancer, o necesitate stringentă în România. Dr. Schenker: 1Fără el suntem legaţi la ochi şi nu ştim unde suntem”

Registrul de Cancer, de asemenea, poate fi implementat fără o cheltuială foarte mare, de altfel la nivel de minister de Sănătate există nişte proiecte câştigate pentru nişte registre de boli, inclusiv pentru cancer, se pot folosi fondurile respective, deci oportunităţi ar fi pentru acest Registru de Cancer pe care este absolut obligatoriu să-l avem cât de repede se va putea, pentru că fără el suntem legaţi la ochi şi nu ştim unde suntem.

Programele de informare pe oncologie, extrem de necesare pentru populaţie. Dr. Schenker: “În Germania, toată lumea ştie că dacă te îmbolnăveşti de cancer nu înseamnă că mori imediat, că trebuie să-ţi scrii testamentul obligatoriu”

Cred că trebuie să marşăm foarte mult în viitorul foarte apropiat, anul acesta şi în următorii ani, pe nişte programe de informare şi aici mă adresez şi dumneavoastră, presei centrale şi locale.

Dr. Schenker: „Lumea trebuie să înţeleagă că nu se mai moare de cancer”

Societatea trebuie să înveţe despre cancer, pentru că noi suntem o societate speriată, suntem anxioasă. Faţă de americani care au reclamă despre cancer şi despre terapiile anti cancer pe toate străzile din oraşele mari, în Germania toată lumea ştie că dacă te îmbolnăveşti de cancer, nu înseamnă că mori imediat, că ţi-ai pecetluit soarta şi trebuie să-ţi scrii testamentul obligatoriu. Sunt lucruri pe care, din păcate, foarte mulţi dintre români nu le ştiu, cuvântul cancer în română sună groaznic de urât şi induce o stare de anxietate severă ori chestiunea asta trebuie să dispară, pentru că ne face foarte mult rău această teamă de medic şi de diagnostic, pentru că mulţi reacţionează în urma acestei senzaţii de frică, reacţionează prin blocaj şi prin refuzul de a merge la medic, ori asta întârzie suplimentar diagnosticul, începerea tratamentului. Lumea trebuie să înţeleagă că nu se mai moare de cancer.

Noi vă putem spune astăzi despre 100 şi ceva de pacienţi cu cancer pulmonar avansat, metastazat, care au între 5 şi 8 ani de la diagnostic şi care sunt bine mersi, slavă Domnului, şi care sunt acei 25% din 400 şi ceva de pacienţi care au intrat în diverse studii clinice din 2014 până acum 4 ani, cu cancer pulmonar şi care au beneficiat de aceste terapii noi”, a explicat medicul primar oncolog.

 

news.ro 

sursa foto: mediazece.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *