Ziua în care Biserica nu cântă de bucurie. Povestea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Pe 29 august, Biserica Ortodoxă prăznuiește Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre puținele sărbători marcate prin post aspru și sobrietate. Nu este o zi a biruinței, ci o zi în care creștinii își amintesc de omul care a ales adevărul, deși știa că îl va costa viața.

Glasul care a tulburat palatul

Înainte de a fi martir, Ioan a fost glasul din pustiu. Trăia simplu, purta haină din păr de cămilă, se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică și îi chema pe oameni la pocăință. Tot el este cel care L-a botezat pe Iisus în Iordan și despre care Hristos avea să spună că este „mai mult decât un proroc”.

Dar tocmai curajul de a spune răului pe nume l-a adus în fața morții.

Un ospăț care s-a sfârșit cu o crimă

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa pentru că trăia cu Irodiada, soția fratelui său. A fost aruncat în temniță, însă Irod se temea de el și îl asculta uneori.

Totul s-a schimbat la un ospăț. Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat înaintea invitaților, iar Irod, orbit de mândrie, i-a promis orice va cere. Îndemnată de mama sa, fata a cerut capul lui Ioan pe tipsie.

Din pricina jurământului făcut în fața tuturor, Irod a poruncit execuția.

De ce este o zi de post

Biserica a rânduit post aspru în această zi tocmai pentru că amintește de o ucidere nedreaptă. În tradiția românească, mulți credincioși evită petrecerile și mesele îmbelșugate, iar în unele zone nu se folosesc obiecte tăioase sau alimente rotunde, ca semn de respect față de martiriul sfântului.

Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, însă sensul lor rămâne același: ziua este trăită în liniște și cumpătare.

Curajul de a spune adevărul

Părintele Constantin Necula spune că Sfântul Ioan nu a murit pentru că a vrut putere, ci pentru că a refuzat să tacă atunci când adevărul era călcat în picioare. În cuvântările sale despre această sărbătoare, preotul îl numește pe Ioan proroc, înaintemergător și martir – omul care a ales să rămână credincios lui Dumnezeu chiar și atunci când asta însemna pierderea vieții. <Cite refs={[„turn0search6″,”turn0search1”]}/>

Poate că acesta este motivul pentru care, dintre toate zilele dedicate sfinților, 29 august are o tăcere aparte. În calendar nu este doar pomenirea unei morți, ci amintirea unui om care a dovedit că adevărul poate fi mai puternic decât frica.

Articol realizat pe baza relatărilor din Sfânta Scriptură și a meditațiilor părintelui Constantin Necula publicate în Ziarul Lumina și prezentate în emisiunea «Zi de zi» de la TVR 1.