Salvaţi Copiii atrage atenţia asupra „proporţiilor nemaiîntâlnite” ale bullyingului în şcoli: un elev din doi e ameninţat, umilit ori agresat fizic, patru din cinci elevi asist la astfel de fapte

Organizaţia Salvaţi Copiii anunţă, citând date oficiale, că numărul actelor de hărţuire psihică ori agresiune fizică produse în şcolile din România şi sesizate a crescut cu aproape o treime în anul şcolar trecut, oficialii susţinând că cifrele reale privind fenomenul bullyingului sunt mai mari. „Un elev din doi este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar 4 copii din 5 asistă la situaţii de bullying”, transmite Salvaţi Copiii, care cere Ministerului Educaţiei să elaboreze o strategie naţională care să ducă la „respectarea întocmai” a legislaţiei care prevede existenţa unor grupuri de acţiune anti-bullying.

„Conform datelor oficiale, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715). În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că  bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%). Considerând că grupurile de acţiune anti-bullying reprezintă cea mai bună cale de limitare a fenomenului de violenţă dintre elevi în spaţiile şcolare, Organizaţia Salvaţi Copiii solicită Ministerului Educaţiei o evaluare a stadiului implementării Normelor metodologice privind constituirea acestor grupuri şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare întocmai a dispoziţiilor legale”, transmite Salvaţi Copiii într-un comunicat dat publicităţii luni, de Ziua Internaţională pentru nonviolenţă în şcoală.

Fundaţia aminteşte cazul adolescenţilor care şi-au împărţit pumni şi picioare pe holul unui liceu din Mioveni, Argeş, ajungând să rupă bucăţi de lemn din lambriul de  pe pereţi, Salvaţi Copii arătând că la această unitate de învăţământ a devenit funcţional imediat după acest eveniment, iniţiind un proces de informare şi mobilizare a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor pentru a identifica şi preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violenţă.

Oficialii organizaţiei consideră că sistemul de educaţie arată „lipsă de interes” faţă de fenomenul violeţei în şcoli.

„Faptele de bullying se petrec pe fondul lipsei de interes din partea sistemului de educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare privind acest fenomen aflat într-o progresie îngrijorătoare. În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvaţi Copiii România privind prevenirea şi reducerea fenomenului de bullying în şcoli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020). Acestea au preluat mecanismul de intervenţie conceput integral de Salvaţi Copiii şi testat în zeci de unităţi şcolare. (…) În fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice. În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional, se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile”, subliniază Salvaţi Copiii.

Anul trecut Salvaţi Copiii a organizat, în cadrul programului „Şcoli fără bullying”,  sesiuni de informare şi pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de şcoli pentru implementarea normelor metodologice anti-bullying, în aceste activităţi fiind implicaţi 947 de părinţi şi 5.626 de copii.

„Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neuro-dezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în luna iunie”, menţionează Salvaţi Copiii.

Reprezentanţii acestei ONG amintesc că situaţia asupra căreia atrag atenţia acum nu este una nouă, fenomenul de bullying făcând obiectul unui studiu lansat de Salvaţi Copiii în 2016, studiu care arăta că 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar; 3 din 10 copii sunt excluşi în mod constant din grupul de colegi; 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi şi unu din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.

 

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *