Dispută politică și manipulare PSD în Senatul României

Astăzi, în Senatul României, s-a aflat pe ordinea de zi proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr 9/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și modificarea art.58, alin. 1 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Liberalii sunt revoltați de încercarea PSD ca, prin acest text de lege, să mai amâne majorarea alocației obținută de PNL la votul amendamentului în ședință la dezbaterea bugetului de stat, profitând de faptul că Legea Bugetului a fost supusă controlului de constituționalitate și, mai apoi, retransmisă Parlamentului pentru revizuire de către Președintele României.

Senatorii PNL pretind respectarea votului dat în Parlament, respectiv creșterea alocațiilor de la 84 la 150 de lei pentru copiii mai mari de doi ani și de la 200 la 300 de lei pentru copiii mai mici de doi ani, începând cu 1 martie 2019. PSD-ALDE trag de timp și amână majorările până după aprobarea bugetului.

PSD-ALDE apelează din nou la o manipulare și afirmă că vinovat pentru amânare este Klaus Iohannis. Mai mult decât atât: după ce au votat împotriva copiilor, dar au  fost prinși pe picior greșit la votul amendamentului liberal, și au fost obligați, practic, să găsească soluții de finanțare a unei hotărâri a Parlamentului suveran, coaliția aflată la guvernare mimează că s-a transformat în susținătorul măsurii pentru care s-au luptat liberalii, în timp ce PSD-ALDE vota împotrivă.

Realitatea este că dacă PSD-ALDE ar fi dorit să majoreze alocațiile așa cum a propus PNL, ar fi putut s-o facă și nu ar fi transformat drepturile copiilor în obiect de dispută politică.

Aveau cel puțin două modalități legale:

  1. Prima modalitatea o descrie art.37 din Legea 500/2002 a finanțelor publice dădea posibilitatea ca pentru ”cazuri deosebite, temeinic justificate” să se aplice majorarea alocațiilor chiar de la 1 martie. Așa s-a procedat și în cazul pensiilor, nu o dată, ci în mai multe rânduri, dar și în cazul indemnizațiilor demnitarilor. Pentru demnitari s-a putut, pentru copii NU.
  2. Fără o lege a bugetului aprobată, se putea lăsa neschimbat termenul de 1 martie pentru majorarea alocației, așa cum a fost în Ordonanța publicată pe site-ul Min. Muncii. Asta ar fi fost baza legală pe care se construiește bugetul, iar după promulgarea bugetului se puteau face plățile cu alocațiile majorate. Sumele se puteau regulariza după aprobarea bugetului.

Extras Legea 500

Art. 37: Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament

(1) Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

(2) Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

 

Eleonora-Carmen HĂRĂU, senator PNL

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *