Ciolacu intenționează să se adreseze justiţiei în ceea ce priveşte veto-ul austriac la aderarea la Schengen

Premierul României, Marcel Ciolacu, afirmă într-un interviu pentru Der Standard, că intenţionează să dea în judecată Austria cerând daune la Curtea Europeană de Justiţie, dacă guvernul austriac va insista să blocheze aderarea României la Schengen.

România este ameninţată şi provocată de războiul Rusiei. Premierul român Ciolacu vrea ca UE să nu mai cumpere deloc gaze din Rusia. El vrea să se adreseze justiţiei în ceea ce priveşte veto-ul austriac la aderarea la Schengen, a declarat premierul pentru DER STANDARD într-un interviu acordat la Bucureşti. Potrivit calculelor, pagubele provocate României de blocada austriacă se ridică la cel puţin două procente din produsul intern brut, adică la câteva miliarde de euro. Nu se poate pretinde securitate la nivel european şi „în acelaşi timp să i se refuze României un drept fundamental, cum este aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu. El este de acord în principiu că Austria plăteşte Rusiei „bani pătaţi cu sânge”, după cum s-a exprimat recent şeful Reprezentanţei UE în Austria, Martin Selmayr, declanşând un val de indignare. România şi-a învăţat lecţia cu mult timp în urmă şi, prin urmare, este independentă de gazul rusesc.

SCHENGEN

STANDARD: Ce strategie aveţi pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?

Ciolacu: Cancelarul Karl Nehammer ne-a informat cu doar câteva zile înainte de reuniunea Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei româneşti. Ceea ce nu pot să accept este nici explicaţia că veto-ul Schengen are legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de Preşedinte al Consiliului UE, susţine acum aderarea României la spaţiul Schengen şi se va asigura că această chestiune va fi repusă pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie, la Consiliul UE al miniştrilor de interne. Toate celelalte state – cu excepţia Austriei – susţin, de asemenea, aderarea României. De asemenea, nu este adevărat ceea ce spune Nehammer, şi anume că există o creştere a migraţiei prin România. Am introdus şi noi controale comune la frontieră cu Serbia pentru a scoate această problemă din discuţie. Cu toate acestea, dacă cancelarul Nehammer îşi va exercita din nou, în mod nejustificat, dreptul de veto, eu, în calitate de prim-ministru, voi fi nevoit să contest decizia Austriei la Curtea Europeană de Justiţie pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.

 

STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou nu, veţi merge la Curtea Europeană de Justiţie?

Ciolacu: Categoric, da!

STANDARD: Cât de costisitor ar putea fi pentru Austria un proces care s-ar solda cu succes (pentru partea română)?

Ciolacu: Suficient! Conform calculelor noastre, prejudiciul se ridică la cel puţin două procente din produsul intern brut. Dar cel mai grav este faptul că Austria a creat un precedent. Pentru că, în mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia şi-a depus cererea de aderare în urmă cu aproximativ patru, cinci ani. România şi Bulgaria ar fi putut să blocheze aderarea, dar noi nu am făcut asta.

Avem acum un agresor în Europa şi de aceea acum ar fi fost cel mai important moment pentru noi să ne arătăm solidaritatea în cadrul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi să pretinzi securitate la nivel european şi să te aştepţi să faci parte din proiectul Sky Shield alături de România şi alte state UE, adică să vezi cum România face un efort financiar pentru a consolida apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental cum este aderarea la Schengen!

COALIŢIE CU AUR?

STANDARD: Populiştii de dreapta sunt în creştere în toată Europa, inclusiv în România. Veţi forma o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR după alegerile de anul viitor?

Ciolacu: Atât timp cât voi fi lider al Partidului Social Democrat, dar şi în 2024, personal mă voi pronunţa pentru o nouă coaliţie cu PNL. Nu voi accepta o alianţă cu AUR. Dar cancelarul Nehammer trebuie să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar temporar funcţii şi demnităţi.

EXTINDEREA UE

STANDARD: Când pot începe negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi care este poziţia dumneavoastră privind aderarea Republicii Moldova la NATO?

Ciolacu: În ceea ce priveşte NATO, Republica Moldova este, din punct de vedere constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Republica Moldova trebuie să înceapă negocierile de aderare la UE în acest an. În acelaşi timp, însă, trebuie transmis un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia. În caz contrar, frustrarea va creşte în aceste state.

DRONE RUSEŞTI ŞI CEREALE UCRAINENE

STANDARD: Recent, pe teritoriul României au fost găsite două rămăşite ale unor drone ruseşti. Cum a afectat războiul România?

Ciolacu: De fapt, trebuie să vorbim despre un război între dictatorul Vladimir Putin şi o democraţie suverană şi independentă. Dictatorul nu poate câştiga acest război! Trebuie să ajutăm Ucraina să îşi exporte grânele. În următoarea lună, vom încerca să creştem cantitatea transportată prin România de la două la patru milioane de tone. De aceea, România a investit foarte mult în porturile de pe Dunăre şi Constanţa. Atacurile dronelor ruseşti asupra porturilor din apropierea României sunt un semn clar că Rusia nu doreşte ca România să continue aceste investiţii. Vom introduce un sistem de avertizare a dronelor pentru zonele de frontieră, astfel încât populaţia românească să fie informată mult mai repede şi mai bine. NATO este şi ea implicată.

STANDARD: Rusia profită şi duce cereale în Africa. Preţul cerealelor a scăzut puternic în Europa. Cum ar trebui schimbat acest lucru?

Ciolacu: Trebuie să ne gândim la un mecanism la nivelul Comisiei Europene astfel încât cerealele din Ucraina să fie oferite cu prioritate, mai ales pentru ţările din Africa. S-ar putea face lobby politic în acele ţări care cumpără cereale din Rusia. Dar bineînţeles că trebuie să oferim alternative în acest sens.

GAZE RUSEŞTI ŞI OMV PETROM

STANDARD: OMV Petrom începe explorarea gazelor din platforma Neptun Deep din Marea Neagră. Ce aşteptări aveţi de la acest lucru? Austria primeşte încă 55% din gazele sale din Rusia.

Ciolacu: Anumite state au solicitat derogări când vine vorba de cumpărarea de gaze ruseşti. Pot să înţeleg acest lucru din punct de vedere economic, dar din punctul meu de vedere este o greşeală. România şi-a învăţat lecţia cu mult timp în urmă şi de aceea este independentă de gazul rusesc. Republica Moldova este, de asemenea, independentă de gazul rusesc de o săptămână. Aşadar, există întotdeauna soluţii, chiar şi pentru probleme economice dificile. De aceea, cred că ar fi corect să interzicem vânzarea de gaz rusesc sau de bunuri ruseşti către UE şi către statele democratice.

STANDARD: Să o interzicem complet, astfel încât niciun stat UE să nu mai poată cumpăra gaz rusesc?

Ciolacu: Da, interziceţi-o complet! Pentru că este o diferenţă foarte mare între ceea ce pierdem noi, şi anume un pic de confort, şi ceea ce se întâmplă în Ucraina. De asemenea, trebuie să ţineţi cont de ceea ce s-ar întâmpla de fapt dacă Federaţia Rusă ar câştiga. Nu s-ar crea astfel o oportunitate pentru oameni ca Putin să se înmulţească în alte state din Europa? Eu cred că UE se pregăteşte pentru o independenţă totală faţă de gazul rusesc, chiar dacă preţul gazului va fi mai mare pentru o perioadă de timp.

DE ACORD CĂ SUNT „BANI PĂTAŢI CU SÂNGE”

STANDARD: Şeful Reprezentanţei UE în Austria, Martin Selmayr, a vorbit recent despre „bani pătaţi cu sânge” care ar fi trimişi cu fiecare factură de gaz din Austria dictatorului Putin, pentru ca acesta să-şi poată duce războiul împotriva Ucrainei.

Ciolacu: Ceea ce spune domnul Selmayr este adevărat. Nu putem compara faptul că preţurile au crescut în UE sau că nu mai putem merge în vacanţă la fel de des ca înainte cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.

MĂSURI PENTRU DEFICITUL BUGETAR

STANDARD: România are un deficit bugetar mare şi o datorie ridicată. Comisia Europeană a respins recent propunerea sa de consolidare bugetară. Comisia doreşte ca România să aibă doar două cote de TVA în loc de trei. Când veţi lua deciziile privind consolidarea bugetară? Şi va fi introdusă taxa de 1 la sută pentru companiile multinaţionale?

Ciolacu: Mă voi prezenta în faţa Parlamentului luna aceasta şi voi explica consolidarea fiscală planificată. Este vorba despre eliminarea scutirilor din codul fiscal, nu despre introducerea de noi taxe. De asemenea, va fi combătută evaziunea fiscală. Aş dori să fac această reformă fiscală în paralel cu reformele planificate în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al UE. Sunt reforme care sunt necesare şi ca urmare a aderării României la OCDE. Impozitul de 1% pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro nu este o taxă suplimentară. Până în prezent, aceasta era dedusă din cota de impozitare de 16%. Dar sunt mult mai preocupat de impozitarea veniturilor extraordinare. În prezent, România plăteşte dobânzi mai mari atunci când contractează împrumuturi. Acest lucru are de-a face şi cu faptul că România are cea mai lungă graniţă cu Ucraina şi că România suportă un risc mai mare – decât Austria, de exemplu. De aceea, băncile din sistemul bancar românesc au cele mai mari profituri din toată Europa. Tocmai am reuşit să aducem inflaţia sub zece procente. Dar dacă am creşte TVA-ul la medicamente sau la alimente la 19 la sută, inflaţia ar creşte din nou şi asta ar duce şi la o scădere a prosperităţii.

STANDARD: … şi mulţi alegători ar fi dezamăgiţi de social-democraţi dacă aţi face acest lucru.

Ciolacu: Oricât de mult aş fi social-democrat, voi fi primul prim-ministru care va promova o reformă administrativă cuprinzătoare. Întregul pachet de măsuri va fi decis în septembrie. Unele măsuri vor intra în vigoare de la 1 octombrie, iar altele de la 1 ianuarie.

REPLICĂ PENTRU VIKTOR ORBAN

STANDARD: În luna iulie, premierul ungar Viktor Orbán a făcut afirmaţii hegemonice la adresa statelor vecine României. Serbia face uneori acelaşi lucru. Cum ar trebui să trateze Europa acest revizionism?

Ciolacu: Eu cred că un nou conflict la nivel european este exact ceea ce îşi doreşte Vladimir Putin. Şi da, există un potenţial în acest sens în Kosovo şi Bosnia-Herţegovina. Dar nu va exista niciodată un conflict între Ungaria şi România în privinţa Transilvaniei. Pentru că eu şi Orbán ştim foarte bine că Transilvania aparţine şi va aparţine întotdeauna României.