Comisia Europeană propune norme actualizate care extind definiţia abuzului sexual asupra copiilor şi prelungesc termenul de prescripţie

Comisia Europeană a propus norme actualizate care extind definiţia abuzului sexual asupra copiilor şi prelungesc termenul de prescripţie. De asemenea, noile norme vor incrimina ”manualele pedofiliei” şi deepfake-urile de abuz asupra copiilor, transmite Euronews.

Revizuirea directivei din 2011, dezvăluită marţi după-amiază, încearcă să închidă lacunele deschise de apariţia bruscă a inteligenţei artificiale, care a permis infractorilor să producă imagini sintetice ale abuzurilor asupra copiilor şi să se sustragă aplicării legii.

Se estimează că unul din cinci copii din Europa este victima unei forme de abuz sau exploatare sexuală. Flagelul este omniprezent şi insidios: 1,5 milioane de cazuri au fost raportate în 2022, faţă de un milion în 2020.

„Având în vedere viteza mare de dezvoltare a erei spaţiului digital, trebuie neapărat să ţinem pasul”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, care a precizat că acest cadru va fi „pregătit pentru viitor” pentru a evita prezentarea unui text revizuit de fiecare dată când o nouă tehnologie perturbă piaţa.

În cadrul directivei actualizate, definiţia abuzului sexual asupra copiilor este extinsă în mod semnificativ pentru a urmări penal producerea şi difuzarea de deepfake şi de materiale generate de inteligenţa artificială, precum şi transmiterea în direct a actelor abuzive.

Noile norme vizează, de asemenea, reprimarea aşa-numitelor „manuale pentru pedofili” – manuale care descriu cum să abordeze, să convingă şi să manipuleze copiii şi să ascundă ulterior dovezile.

Potrivit lui Johansson, doar două din cele 27 de state membre consideră în prezent că producerea şi distribuirea acestor manuale este o infracţiune pedepsită. Directiva revizuită le va incrimina în tot blocul comunitar.

În plus, Bruxelles-ul doreşte să extindă termenul de prescripţie pentru a oferi victimelor mai mult timp pentru a raporta abuzurile şi pentru a-i aduce pe făptaşi în faţa justiţiei. Pentru cele mai grave infracţiuni, termenul de prescripţie va fi de cel puţin 30 de ani de la majoratul victimei.

„Sarah era o tânără patinatoare pe gheaţă când a fost violată (timp de) doi ani de antrenorul ei, care a ţinut-o sub control”, a spus Johansson, amintind experienţa unei victime.

„Ea a avut 30 de ani de memorie reprimată şi multe alte greutăţi psihologice care au făcut imposibilă denunţarea ei. Când a reuşit în cele din urmă să vorbească (despre), era prea târziu, din cauza termenului de prescripţie în Franţa”, a adăugat comisarul european.

Propunerea va fi acum supusă negocierilor între Consiliu şi Parlamentul European, un proces care va fi încetinit de alegerile din iunie.

Anunţul de marţi survine pe fondul unei bătălii legislative prelungite pe marginea unei legi separate care stabileşte norme de prevenire şi combatere a abuzurilor sexuale asupra copiilor pe internet, care ar obliga furnizorii de servicii digitale să scaneze comunicaţiile private dintre utilizatori, inclusiv mesajele criptate, pentru a detecta şi raporta conţinutul ilegal.

Regulamentul, prezentat în mai 2022, se confruntă cu opoziţia vehementă a apărătorilor drepturilor digitale, care susţin că va institui un regim de supraveghere în masă şi va însemna sfârşitul vieţii private digitale aşa cum o cunoaştem, dar susţinătorii spun că neadoptarea legii ar lăsa infractorii nedetectaţi şi Big Tech necontrolate.

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *